Iași, mon amour contrarié

Publicat în Dilema Veche nr. 964 din 29 septembrie – 5 octombrie 2022
image

Dragostea se hrănește din detalii. Gesturile mici, nimicurile cotidiene au o capacitate de seducție insidioasă, lucrează ca un soft power eficient. Ce ați prefera? Un buchet imperial de flori la aniversări rotunde sau o floare origami, zilnic, fără nici un pretext? Amîndouă, dacă se poate! Cam la fel e și cu iubirea de locuri, de orașe, de țări.  

Luminate cum sînt, noaptea, și Palatul Culturii, și Palatul Roznovanu sau Biserica Armenească, sau mănăstirile de pe coline fac din Iași un oraș tare fotogenic. România mea, la care rîvnesc din străinătate, e Iașiul, pe care îl idealizez cîteva luni bune pe an, de departe. Iar atunci cînd revin, mirosul de livadă și fum, pe care-l simt în aer, chiar pe aeroport, acționează probabil ca un narcotic, pentru că idealizarea mai ține cîteva zile. Pe fondul acesta afectiv încep micile uimiri sau revelații, reacomodarea prin negare, comparare, stupoare, admirație. Nici o obiectivitate, deci. Doar cîteva detalii. 

Iașiul îmi pare un cameleon. Apar întruna terase noi și e tonifiant. Vara asta am mîncat într-un gastrobar cu specific andaluz, cu o veselă aleasă cu gust, cu prețuri rezonabile și porții mărișoare. După care, tocmai pentru că mi-a plăcut rețeta, combinația, am cerut același fel de mîncare (pe bază de avocado) într-un alt restaurant, cu pretenții vechi de bun-gust burghez (am și văzut cîteva notabilități) și am plătit de două ori mai mult pentru o experiență culinară de două ori mai proastă. Terasele sînt tot timpul pline, vara cel puțin, și stupoarea vine cînd vezi că o limonadă costă 20 de lei. E scump. Sau e la fel ca în restul Europei hiperturistice, și atunci încep uimirile, ce bine că oamenii au bani! Sau poate ai rămas tu în urmă cu clișeul agățat de gît, România e mai ieftină, costul vieții e în funcție de salarii pînă la urmă, iar salariile nu sînt chiar ca în Occident. Sau da?

Deșert vertical

România se vede prost la ceea ce aș numi fațada colectivă a lucrurilor. Punctul acela care e și privat, și public în aceeași măsură, și individual, și colectiv, și de fapt e al nimănui.

Blocurile ceaușiste. Cariate, delabrate, imobilele moștenite din comunism rămîn într-o zonă a lipsei de speranță. Un peisaj urban care a încremenit în urîțenia lui. Prin cartiere, ici și colo, s-au mai spoit, s-a mai pus o culoare, dar fără nici un plan coerent. Mirarea vine însă din altă parte. De-a lungul Bulevardului Independenței, axă centrală a Iașiului, nu vezi la nici un balcon o jardinieră cu flori. Vezi hîdele aparate de aer condiționat crescute ca niște furuncule pe fațadele coșcovite, dar nicăieri nu înverzește o plantă. Acest deșert vertical e de o tristețe covîrșitoare. Această lipsă individuală, privată, de nevoie de verde viu, această insensibilitate la mohorîtul ambient comun e stupefiantă. Stimulente ar fi. În Franța, există concursuri de tipul „cel mai frumos balcon din cartier”, iar primăriile organizează la propriu ceremonii de premiere. 

Casa scării. În blocurile cu apartamente proprietate personală, casa scării pare de multe ori un portal de intrare în lumea distopică din filmul Ready Player One (2018). În 2045, omenirea imaginată de Steven Spielberg e o aglomerare sinistră de maghernițe, o groapă de gunoi din care ies fire și căști de conectare la realitatea virtuală. Oamenii reali se întîlnesc unii cu alții numai în dimensiunea virtuală, carcasa lumii reale e o epavă abandonată, nimeni n-o mai revendică. Pe casa scării, a tuturor, nimeni nu dă o bidinea de var, nimeni nu înlocuiește un bec ars, nimeni nu schimbă un geam fisurat. Prin casa scării se trece ca prin no mans land

Ies puțin din Iași și o iau la pas. În multe din comunele limitrofe sau în satele cu dezvoltare imobiliară vertiginoasă și trafic înzecit, pietonii par niște intruși. Nu vorbim de lucruri sfinte, precum piste de bicicletă, vorbim de o infrastructură elementară: lipsesc trotuarele. Să lași un copil să se ducă singur, pe marginea drumului, pînă la magazinul din sat (da, există!) sau la izvorul din sat (da, există!) e pur și simplu angoasant. 

Iubesc Iașiul pentru uriașa sa revitalizare culturală, fie și numai printr-un festival ca FILIT. Iubesc Iașiul pentru că și-a aranjat în sfîrșit parcurile, și-a restaurat monumentele și, alint suprem, le-a iluminat, dezvelind noaptea detalii seducătoare. Dar, așa cum metaforicul buchet imperial de flori poate părea un lux în procesul seducției, criza energetică va stinge reflectoarele aprinse noaptea și proiectate pe monumente. La lumina zilei, celelalte detalii se văd însă limpede, chiar dacă, din varii motive, insensibilitate estetică, indiferență etică, închidem ochii.

Una peste alta, cu iubirile e întotdeauna un pic mai complicat. Privind pe geamul mașinii între aeroport și casa bunicilor de la Bucium, un puști român, născut în Franța, rezumă cam așa: iubesc țara asta scorojită!

Cristina Hermeziu este scriitoare și jurnalistă. Din 2005 s-a stabilit la Paris. Ultima carte publicată: Între timp îți vezi de viața ta, poeme, Junimea, 2020.

Foto: wikimedia commons

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Fistic Foto Nerds with Kives jpg
Gustarea aparent banală care scade tensiunea arterială mai repede decât pastilele și e incredibil de gustoasă
Fisticul, gustarea surpriză bogată în potasiu și grăsimi sănătoase, ajută natural la scăderea tensiunii arteriale și protejează sănătatea inimii tale.
locuri de munca angajari
Ce salarii sunt în România, Moldova, Bulgaria, Grecia și Ungaria și cât și-ar dori de fapt angajații
Un pachet salarial mai bun, format din salariu și beneficii, este principalul motiv de schimbare a jobului, potrivit unui studiu privind piața muncii realizat în România, Republica Moldova, Bulgaria, Grecia și Ungaria.
zodii, fericire, foto shutterstock jpg
Zodia care va avea parte de o surpriză de zile mari pe 20 iunie. Planetele se aliniază pentru acest nativ, iar bucuria pe care o va trăi va fi imensă
Pe 20 iunie, astrele pregătesc o zi cu totul specială pentru un nativ al zodiacului, care va primi o surpriză neașteptată ce îi va aduce multă bucurie și împlinire.
Alin Andrieș FB MF jpg
Secretarul de stat în Ministerul Finanțelor, Alin Andrieș: Vineri nu se poate discuta la ECOFIN planul de măsuri fiscale
Planul de măsuri fiscale poate fi prezentat Comisiei Europene doar în contextul în care este legiferat și, de aceea, la reuniunea ECOFIN nu se va discuta un astfel de plan, a declarat secretarul de stat în Ministerul Finanțelor, Alin Andrieș.
Fosta Miss Marea Britanie Jen Atkins și afecțiunea cauzată de bronzantul nazal Colaj YouTube This Morning jpg
Trendul viral care îți crește riscul de cancer de piele: bronzarea nazală. Avertismentul dermatologilor
Află totul despre trendul viral de bronzare nazală, care crește riscul de cancer de piele. Dermatologii avertizează asupra pericolelor ascunse și explică de ce această metodă nu este sigură.
SUA Iran FOTO Shutterstock jpg
Iranul are nevoie de doar două săptămâni pentru a asambla o bombă nucleară, spune Casa Albă: „Are tot ce îi trebuie pentru a realiza o armă nucleară”
Iranul are capacitatea de a asambla o bombă nucleară în „aproximativ două săptămâni” dacă liderul suprem ayatollahul Ali Khamenei ar da ordin în acest sens, a precizat joi, 19 iunie, Casa Albă.
bebelus nou nascut pexels jpg
Boala care duce la decesul bebelușilor din cauza diagnosticării tardive. Simptomele sunt ușor de recunoscut
Cea mai frecventă cauză de internare în serviciul de hepatologie pediatrică este o boală care se manifestă cu simptome ușor de recunoscut. Cu toate acestea, se întâmplă să fie puse pe seama altor cauze și astfel se ratează momentul optim pentru intervenție, riscul cel mai mare fiind decesul.
Hezbollah Liban FOTO Profimedia jpg
Liderul Hezbollah, Naim Qassem, anunță că mişcarea da va „acţiona aşa cum consideră", ca răspuns la războiul dintre Iran şi Israel
Liderul Hezbollah, Naim Qassem, a precizat joi, 19 iunie, că mişcarea libaneză va „acţiona aşa cum consideră", ca răspuns la războiul în curs dintre principalul său susţinător, Iranul, şi Israel.
rusia america sua sah drapel foto shutterstock
20 iunie, ziua în care SUA și URSS au semnat un acord pentru „telefonul roșu”. Cum a fost salvată lumea de la un război nuclear
Pe 20 iunie 1963, SUA și URSS au semnat acordul pentru o linie telefonică directă între liderii lor, un gest rar de apropiere într-o lume împărțită de frică și armament nuclear.