I „LOV“ balet

Publicat în Dilema Veche nr. 687 din 20-26 aprilie 2017
I „LOV“ balet jpeg

Discursul politicienilor din România – fie Putere, fie Opoziție – este de o autosuficiență dezarmantă pentru oricine mai are funcțională o oarecare brumă de creier. Și pentru că meseria îmi impune să urmăresc zilnic acest discurs, nu pot spune altceva decît că, aici, cauzele „e“ două. Prima este un fapt de care m-am convins 100% în ultima perioadă, anume că discursul politic nu este altceva decît o fumigenă menită să ascundă măgării mult mai mari, dar ținute departe de atenția publică. A doua este o realitate pe cît de tristă, pe atît de îngrijorătoare. România nu are obiceiul să tragă la răspundere politicienii.

Probabil că miniștrii din cabinetul Drag­nea… pardon, Grindeanu, vorbesc din cînd în cînd unii cu alții întrebîndu se: „Bă, ce dracu’ mai aruncăm pe piață azi ca să-i ținem pe fraieri ocupați?“ Stau, se gîndesc, sigur mult, pentru că o fumigenă bună nu e simplu de construit. Ea trebuie să consume timp, să stîrnească energii, să ocupe spațiu de emisie și să anime armata de analiști ai neamului care să despice firul complet inexistent în patru.

Așa cred eu că s-a născut ideea impo­zi­tării gospodăriilor. O petardă atît de mare și de zgomotoasă că pînă și șeful ANAF, Bogdan Stan, s-a trezit, într-o conferință de presă la Palatul Victoria, contrazicîndu-și șeful, ministrul de Fi­nanțe, și spunînd că nimeni nu știe ce e aia gospodărie în sensul fiscal în România. Săracul Stan cred că și-a furat-o rău de tot după conferință, judecînd după stilul abrupt în care a fost smuls de la microfon de purtătoarea de cuvînt a Guvernului.

Nu-i nimic, PSD-ul are ventilatoare destule ca să întrețină fumigena. Iese la rampă doamna ministru al Muncii Lia Olguța Vasilescu și anunță triumfal că „dacă vrei să îți duci copilul la școala de balet și să deduci această cheltuială (…). Și la meditații, exact. Vă duceți copilul la meditații (…), puteți să vă deduceți“. Și bomboana de pe coliva discursului politic: „Este sistemul american“.

Apoi vine Dragnea cu ministrul de Fi­nanțe și anunță cum o să avem 35.000 de consultanți fiscali care să ne calculeze taxele, ca la medicul de familie. Poate, la final, declarația e un fel de rețetă compensată pentru medicamente de nevroze. Pfuai, dă-i analiză la televizor. Că 10% în loc de 16%, că de unde oameni, că de unde bani. Simplu și superficial, dar mult, foarte mult. Pe Facebook la fel, gospodăria ține capul de afiș. Am fi putut dezamorsa fumigena? Punînd întrebări, cred că da. Și, măcar ca efect secundar, să expunem gogomăniile pe înțelesul tuturor.

„Este sistemul american“ – Nu zău?! Diferența mare de tot între impozitarea din România și cea din SUA e că la noi impozitul se reține la sursă, iar la ei primesc banii în sumă brută, dacă vreți, adică fără să le ia firma banii și să-i dea la stat.

„Deduceți baletul“ – Ay, mi corazon, dar de ce să deduc baletul copilului? La ce ajută asta societatea? O deducere fiscală în orice stat civilizat susține o măsură, o politică publică. De exemplu, în Germania, cuplurile căsătorite au altă clasă de impozit (mai favorabilă) decît persoanele necăsătorite. Persoanele cu copii au impozite mai mici decît cele fără copii. Hai, toată lumea în cor: ce face statul german? Coreeect, susține natalitatea. Nu, nu deduce baletul, dar sprijină familia (nedefinită în Constituție ca fiind ceva între un bărbat și o femeie, că ai dracu’ progresiști conduși de o conservatoare au legalizat și căsătoria gay). A, și mai fac ceva insipizii ăia de nemți. Dau deduceri fiscale pentru munca de acasă. Ca să poată mama să stea cu ăla micu’, să lucreze ca să plătească taxe și să revină mai repede la job într-o idee stupidă pentru noi: stima de sine a femeii.

„Deduceți meditațiile“ – Asta-i bună, cum adică? Deduc fiscal eșecul sistemului de educație care obligă părinții să-și ducă plozii la meditații dacă vor să ia Bac-ul sau să intre la facultate? Cum vine asta? Nu să facem noi mai degrabă școala să funcționeze decît să legiferăm și să fiscalizăm eșecul ei?

„Impozităm gospodăria“ – OK, nu știm încă ce e aia, dar hai să zicem că o vor defini cumva. Păi, atunci cum se poate opune PSD-ul parteneriatului civil, că rezultatul ar fi tot o gospodărie?!

Personal, chiar nu cred că ideea asta cu impozitarea va deveni realitate. Cumva, Liviu Dragnea o va folosi ca să zică „Uite, noi am vrut, dar Occidentul, Soros, Oculta Mondială etc“. Noi, societatea, trebuie să învățăm să facem lumină în fumigene. Presa să pună întrebări, nu doar să citeze declarații și să ruleze aceiași analiști obosiți. Oamenii să se întrebe și ei și, în preajma alegerilor, să facă un bilanț înainte de a vota. Da, e obositor. În mod normal, nu ar trebui să ne preocupe asta constant, dar, iată, democrația asta scapă de sub control dacă nu depunem și noi un minim efort.

Între timp, în ședința de Guvern din 12 aprilie, Dragnea… of, Grindeanu a aprobat Strategia Generală de Descentralizare. Știați de ea? Ați citit-o? Asta nu mai e fumigenă. 

Laurențiu Colintineanu este jurnalist.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.