I Amsterdam* - interzis să nu fii liber!

Publicat în Dilema Veche nr. 493 din 25-31 iulie 2013
I Amsterdam*   interzis să nu fii liber! jpeg

Locuiesc la Amsterdam de zece ani, am locuit la New York – doi, la Bucureşti – 18. Pe cei mai mulţi oameni care îşi doreau să fumeze un joint i-am întîlnit la New York; pe cei mai mulţi care puteau să fumeze unul oricînd şi nu o făceau – la Amsterdam; pe cei mai mulţi care o făceau – la Bucureşti. Pe cele mai îmbietoare şi abordabile dame de companie le zăresc mereu la Amsterdam; cele mai directe şi neintimidate oferte de sex le întîlnesc la New York; pe cele mai numeroase, ofertante, mereu prezente fete, seara, la intrarea în blocul unde locuiesc – la Bucureşti.

De multe ori, faptul că locuiesc la Amsterdam stîrneşte impresia că trăiesc într-o constantă stare de mahmureală, ameţeală, euforie şi relaxare. Singurul ingredient care se identifică minunat cu Amsterdamul este relaxarea.

Nu ştiu dacă Olanda este într-adevăr ţara aceea tolerantă şi liberală, însă Amsterdamul bifează asta cu brio. Acolo, relaxarea e la loc de cinste, şi să nu fii liber este singurul fapt interzis. Şi la Amsterdam se dau amenzi, sînt legi, e poliţie (de obicei, pe cai cărora e interzis să le dai zahăr şi morcovi, dar ai voie să-i mîngîi dacă sînt în pauză). Şi la Amsterdam e interzis să claxonezi după 10 seara, să îţi pictezi casa roz pentru că aşa îţi vine, să parchezi maşina pe trotuar, ba chiar şi pe stradă, de multe ori, să îţi plimbi cîinele neţinut în lesă, să arunci gunoiul în altă zi şi alt loc decît cel indicat.

Sigur că la Amsterdam se fumează. Drogurile soft, însă, nu sînt legale în Olanda, nici la Amsterdam. Ele sînt gedoogd, un fel de tolerare strict definită în lege. Nu ai voie să îţi cumperi iarba, de unde ţi se nazăre; dacă o faci, poţi să fii amendat şi chiar pedepsit. Nu ai voie nici să le scoţi din ţară (de aceea, la mine acasă e un sertar special, cu punguţe simpatice, fiecare cu numele proprietarului pe ea. La revenire, aşteaptă relaxate).

Însă nu asta contează cel mai mult la Amsterdam, cred. Ceea ce contează acolo e ca fiecare cetăţean, în toate spaţiile oraşului, să se poată simţi liber. Iar acest „să te simţi liber“ e un lucru asumat şi trăit de toţi, în cele mai mici gesturi: de la poliţistul care îţi zîmbeşte de pe cal (şi cînd îţi dă amenda), la tineri şi bătrîni – cei pe bicicletă sau pe jos, în maşini sau în bărci, acasă şi pe stradă, la teatru şi la piaţă, peste tot, lumea respiră un aer degajat. La Amsterdam, singura treabă care ar trebui interzisă este ploaia, iar singura stare pe care ţi-o lasă oraşul este că rămîi interzis de cît de armonios pare să decurgă totul.


* „I Amsterdam“ este motto-ul oraşului. Campania publicitară a oraşului şi a primăriei îi îndeamnă pe toţi locuitorii şi vizitatorii să se identifice cu spiritul oraşului.

Anca Fronescu este traducătoare. A iniţiat languages4literature.com, o platformă prin care vrea să promoveze cultura românească în străinătate.

Foto: L. Muntean

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

militari nato jpg
Militarii ucraineni, verdict dur după exercițiile NATO: „Pauzele de cafea și restricțiile pentru drone nu au ce căuta pe câmpul de luptă”
Experiența militarilor ucraineni la exercițiul NATO „Aurora 26”, desfășurat în luna mai în Suedia, a scos la iveală diferențe majore între modul în care Alianța pregătește trupele și realitățile războiului din Ucraina.
Vicente Cutanda   A los pies del Salvador (1887, Prado) jpg
Ziua în care Spania și-a alungat evreii. Povestea exodului sefard: de la crimele din Al-Andalus la adăpostul din Principatele Române
Pe 31 iulie 1492, peste 200.000 de evrei au fost expulzați din Spania, într-unul dintre cele mai odioase acte anti-semite din Europa. Amenințați cu moarte de Inchiziție, evreii au fost salvați de musulmanii din Imperiul Otoman. Plecare lor a adus un dezechilibru economic în Spania.
Bran, iulie 2026  Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (1) jpg
Castelul Bran și legenda lui Dracula. „Dacă cineva care nu crede în vampiri vine în România, când iese din castel va crede în vampiri?”
Castelul Bran și-a câștigat faima internațională datorită legendei lui Dracula. Deși nu există dovezi că Vlad Țepeș ar fi locuit sau ar fi fost închis aici, fortificația medievală a devenit, începând din anii 1970, o destinație a turiștilor străini aflați pe urmele prințului vampir.
image png
Au trecut 45 de ani de la nunta secolului. Secretul din spatele rochiei Prințesei Diana și jurământul care a schimbat tradiția regală
La 29 iulie 1981, peste 750 de milioane de oameni din întreaga lume au urmărit transmisia nunții dintre Prințul Charles și Diana Spencer. La 45 de ani de la marele eveniment, detaliile din spatele ceremoniei de la Catedrala St. Paul continuă să fascineze și să uimească publicul.
paul de romania profimedia jpg
Decizie definitivă în Franța: Paul de România va fi predat autorităților române
Curtea de Casație a Franței a respins definitiv recursul formulat de Paul de România împotriva deciziei de predare către autoritățile române. Prin această hotărâre, decizia de executare a mandatului european de arestare și de predare a persoanei solicitate către România a devenit definitivă
image png
Actorul de care Mirela Oprișor a fost îndrăgostită: „Era iubirea mea!”. Mărturisirea făcută după mulți ani
Mirela Oprișor, una dintre cele mai cunoscute și îndrăgite actrițe din România, devenită celebră pentru rolul Aspirinei din serialul „Las Fierbinți”, a rememorat cu sinceritate și umor o amintire din adolescență, legată de prima sa iubire. Invitată în podcastul lui Răzvan Exarhu, actrița a povestit
3 tafel 154 otto von bismarck 14933 3 jpg
30 iulie: 1898 - a murit Otto von Bismarck, „Cancelarul de Fier” care a unificat Germania
Tot într-o zi de 30 iulie, în 1952, s-a născut Ilie Ilașcu, politician român de origine basarabeană și fost deținut politic al regimului separatist din Transnistria, condamnat la moarte pentru susținerea unirii Republicii Moldova cu România.
prelungitor vecteezy jpg
Aceste electrocasnice nu trebuie conectate niciodată la prelungitor. Îți pot pune siguranța în pericol
Nimeni nu poate nega importanța prelungitoarelor, însă nu mulți români știu că există și situații în care ar trebui să evite acest echipament. Există unele lucruri care nu ar trebui niciodată conectate la prelungitor, pentru a nu ne pune siguranța în pericol.
FotoJet (6) jpg
Proces între Mariana și Nidia Moculescu. Ce dovezi a prezentat fosta soție a lui Horia Moculescu în instanță
Conflictul dintre Mariana Moculescu și fiica sa, Nidia, a ajuns pe masa judecătorilor. Fosta soție a compozitorului Horia Moculescu a cerut în instanță un sprijin financiar lunar de urgență din partea propriului copil, depunând un dosar cu acte pentru a-și dovedi starea financiară precară.