Horoscopul scuză mijloacele

Publicat în Dilema Veche nr. 622 din 21-27 ianuarie 2016
Horoscopul scuză mijloacele jpeg

Acum cîțiva ani, o traducătoare străină de literatură română m‑a abordat cu o îmbîrligată problemă de gramatică: în ce situație, m-a întrebat ea, se folosește în limba română substantivul cu articol hotărît după un adjectiv la superlativul relativ. Nedumerirea îi fusese stîrnită de un panou publicitar din Mogoșoaia, unde erau încartiruiți pe atunci bursierii unui între timp defunct program al ICR. Pe panou scria: „Cea mai puternică vrăjitoarea“.

După ce i-am explicat, cum m-am priceput, „situația“ (în termeni mai mult socio-lingvistici decît gramaticali), m-am dus să văd cu ochii mei panoul. Am constatat nu numai că textul fusese reprodus întocmai, dar și că panoul cu pricina nu era singular în localitatea. Își mai făcea, de pildă, reclamă și „Mihaela cu fusul fermecat“ (care, anunța panoul, își mutase recent „cabinetul“ la București).

Cu această ocazie am aflat că vrăjitoria de consum se practica pe scară largă la Mogoșoaia, iar „Kitschitoarele“, cum le numește Cristian Nemescu în filmul său din anul 2000, erau frecventate asiduu de către politicieni – motiv de mare mîndrie pentru populația locală, dar și de mare îngrijorare pentru restul populației, bănuiesc. IQ-ul celor care apelează la astfel de servicii este necruțător evaluat de Cristian Nemescu în finalul filmului său.

Însă oricît de săraci cu IQ-ul ar fi cei ce se ghidează după preziceri din gama celor de mai sus, ei se află, indiscutabil, într-o companie ilustră, cel puțin de cînd Macbeth a recurs la serviciile celor trei vrăjitoare pentru a-și jalona parcursul politic. Fără întîlnirea cu vrăjitoarele, Macbeth nu ar mai fi avut acces la istorie (sau poate istoria nu ar mai fi avut acces la el) și nici Shakespeare n-ar mai fi avut un subiect pentru piesa omonimă.

Dacă observăm evoluția lui Macbeth, vom vedea că profețiile celor trei vrăjitoare îl mobilizează să întreprindă o serie de acțiuni, care altminteri poate că nici nu i-ar fi trecut prin cap. Pentru că, așa cum notează George Bernard Shaw în prefața volumului Trei piese pentru puritani, pe scenă oamenii par să acționeze pentru anumite motive, pe cînd în afara scenei, nu („On the stage, it appears peo­ple do things for reasons. Off the stage they don’t“).

De bine, de rău, motivele acțiunilor lui Macbeth sînt vizibile, chiar dacă nu și întemeiate. Profețiile celor trei vrăjitoare îl înzestrează cu „tupeu“ de uzurpator și, anihilîndu-i simțul moral, îi justifică crimă după crimă din perspectiva etică a unui destin superior. Mai mult, îl asigură de o imunitate-beton: nici un om născut din femeie nu-i va veni de hac și va fi neînfrînt pînă cînd seculara pădure Birnam nu va mărșălui asupra castelului său. Păi, cu asemenea imunitate în buzunar, cum să nu-ți faci de cap? În consecință, Macbeth își face de cap, pentru că destinul i-o cere. Și pentru că nu s‑a ostenit să citească ce era scris cu litere mărunte pe contractul cu vrăjitoarele.

Ceea ce ni-i putem imagina făcînd și pe politicienii care sponsorizează vrăjitoarele de la Mogoșoaia, sau altele asemenea lor. Iar dacă politicile pe care le practică par lipsite de motive (vezi G.B. Shaw), poate că aceste motive se află în prezicerile „kitschitoarelor“. E ușor să ne închipuim un politician căruia fusul fermecat sau alt device la fel de performant îi dezvăluie că-i va crește salariul de enșpe ori și pensia pe măsură. El se va strădui să înfăptuiască destinul cu mijloacele ca­re‑i stau lui la îndemînă (și-i cam stau), iar colegii săi, care se vor simți, inevitabil, vizați de același destin, se vor buluci să‑i dea tot concursul. Căci de profeții e bine să ții seama. Să ne gîndim numai ce a pățit un alt ilustru politician, Iulius Cezar, pentru că a ignorat profeția cu Idele lui Marte. Așa că orice mijloace sînt justificate atunci cînd este vorba de îndeplinirea unui destin prezis în mod profesionist și ar trebui să avem mai multă înțelegere față de politicienii noștri, care vor fi avînd și alte profeții de implementat, în afară de cele legate de salariu. Bunăoară vreo pădure seculară care tre’ s-o ia din loc, că cu destinu’ nu te pui…

Ficțiunea înregistrează și alte cazuri de guvernare pe bază de divinație. Joseph Douglas, secretarul general al guvernului mondial din romanul lui Robert A. Heinlein Stranger in a Strange Land, nu ia nici o decizie politică fără ca soția lui să o consulte pe Madame Vesant, astrolog și investitor. Nu mai puțin celebră este Madame Sosostris (famous clairvoyant!), împrumutată de T.S. Eliot în Waste Land din romanul lui Aldous Huxley Crome Yellow. Deși răcită cobză, aceasta se bucură de faima de a fi cea mai înțeleaptă femeia din Europa.

Ca și armata, sibilele au fost cu noi din antichitate și nu mă îndoiesc că vor fi existat, într-o formă sau alta, chiar și în preistorie. Ceea ce dovedește că îndeplinesc un rol necesar în societate. Personal, deși „nu credeam io în prostii dintr-astea“, multă vreme nu m-am putut abține să remarc că horoscopul zodiei mele îmi venea mănușă, indiferent de sursă. Pînă cînd, în urma unei experiențe pe care, păstrînd proporțiile, aș compara-o cu cea a lui Pavel în drum spre Damasc, am constatat – și eu, și cei din jur – o stranie abatere de la caracteristicile zodiei. Și de-atunci, horoscopul nu mi se mai potrivește neam. Ceea ce, probabil, exclude o carieră politică.

Florin Bican este scriitor și traducător. Cea mai recentă traducere: Acolo unde nu mai e trotuar de Shel Silverstein, Editura Arthur, 2015.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.