Homosexualitatea - o privire transcultural─â

Publicat în Dilema Veche nr. 107 din 9 Feb 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Dup─â ce timp de secole Biserica i-a stigmatizat ┼či condamnat f─âr─â drept de apel pe "sodomi┼úi", a venit r├«ndul medicinei secolului al XIX-lea s─â arunce anatema asupra homosexualilor, considera┼úi de acum ├«nainte bolnavi psihic, devian┼úi ┼či perver┼či. ├Än anul 1869, medicul maghiar K├â┬íroly Kertbeny utilizeaz─â pentru prima dat─â termenul "homosexualitate", intrat apoi ├«n vocabularul medical ┼či juridic. Medicalizarea homosexualit─â┼úii a dus la apari┼úia reprezent─ârilor moderne ale homosexualului, a stereotipurilor sociale care l-au transformat dintr-un simplu p─âc─âtos destinat Infernului ├«ntr-un adev─ârat monstru, o fiin┼ú─â cu statut ontologic diferit, un anormal. Tot acum ├«ncep ┼či dezbaterile asupra originilor homosexualit─â┼úii, dezbateri care continu─â s─â opun─â ┼či ast─âzi diverse teorii ┼či explica┼úii. Orientarea sexual─â este v─âzut─â fie ca efectul unui determinism natural (este invocat un substrat ereditar), fie a unuia socio-cultural (comportamente dob├«ndite), fie consecin┼úa unui complex de interac┼úiuni ├«ntre factorii biologici ┼či cei culturali. Nu poate fi negat faptul c─â homosexualitatea face parte din repertoriul sexualit─â┼úii umane ┼či c─â este prezent─â ├«n toate timpurile ┼či ├«n toate societ─â┼úile, ├«ns─â defini┼úia modern─â a homosexualit─â┼úii nu este valabil─â la scara ├«ntregii umanit─â┼úi.

Pretutindeni, sexualitatea face obiectul unei codific─âri culturale ┼či sociale, care impune norme ┼či sanc┼úiuni, define┼čte partenerii ├«ntre care s├«nt permise sau prohibite rela┼úiile sexuale. Permisivitatea sau interdic┼úiile ├«n ceea ce prive┼čte rela┼úiile homosexuale s├«nt, la r├«ndul lor, variabile antropologice ┼či istorice. Exist─â multe societ─â┼úi ├«n care actele homosexuale (masculine sau feminine) s├«nt admise, tolerate ├«n anumite situa┼úii strict reglementate. Ruth Benedict a f─âcut pentru prima dat─â observa┼úia c─â atitudinea fa┼ú─â de homosexualitate este o variabil─â cultural─â. Ceea ce o cultur─â consider─â anormal, patologic, deviant, ├«n alt─â cultur─â poate fi considerat normal: "Civiliza┼úia occidental─â tinde s─â priveasc─â ┼či pe cel mai inofensiv homosexual ca pe un anormal. Descrierea clinic─â a homosexualit─â┼úii pune accentul pe nevrozele ┼či psihozele care rezult─â de aici, insist─â ├«ntotdeauna pe func┼úiile anormale ale invertitului ┼či ale comportamentului s─âu. Totu┼či, nu trebuie dec├«t s─â ne uit─âm la alte civiliza┼úii pentru a realiza c─â homosexualii nu s├«nt pretutindeni inadecva┼úi societ─â┼úii. ├Än anumite societ─â┼úi ei s├«nt chiar pre┼úui┼úi". (Patterns of Culture, 1934). Exemplul clasic ├«n antropologia cultural─â este cel al travesti┼úilor ("berdache") din triburile indienilor nord-americani zuni, sioux, navajo etc. Este vorba despre tineri care adopt─â tr─âs─âturi feminine (├«mbr─âc─âminte, gesturi, roluri) ┼či c─ârora li se atribuie capacit─â┼úi divinatorii, fiind deseori ┼čamani sau vraci. Datorit─â dublei lor apartenen┼úe la masculin ┼či la feminin, se credea c─â pot avea o rela┼úie privilegiat─â cu lumea spiritelor ┼či beneficiau de un mare prestigiu social. Modul lor de manifestare era divers de la un trib la altul: homosexual, heterosexual, bisexual sau asexual. La indienii zuni travestitul se putea c─âs─âtori cu un b─ârbat, ├«ns─â dispre┼úul comunit─â┼úii nu ├«l privea pe travestit, ci pe b─ârbatul care a ales s─â tr─âiasc─â cu el. La alte triburi, b─ârba┼úii care se preg─âteau s─â plece la v├«n─âtoare sau la r─âzboi erau obliga┼úi s─â se ab┼úin─â de la contacte sexuale cu femeile lor, pentru a nu atrage ghinionul. Ca o compensa┼úie, puteau ├«ntre┼úine acte homosexuale cu travesti┼úii, care nu puneau astfel de probleme. Rela┼úiile homosexuale ├«n afara acestor situa┼úii erau ├«ns─â condamnate unanim de c─âtre triburile amerindiene. ├Än alte culturi studiate de antropologi, homosexualitatea era ├«ncorporat─â riturilor de ini┼úiere masculin─â. Este cazul popula┼úiilor baruya ┼či sambia din Noua Guinee, analizate de Maurice Godelier (La Production des Grands hommes, 1982) ┼či Gilbert Herdt (The Sambia. Ritual and Gender in New Guineea, 1986). Novicii ├«n v├«rst─â de 10-14 ani erau insemina┼úi timp de mai mul┼úi ani de c─âtre tineri celibatari care nu avuseser─â ├«nc─â raporturi heterosexuale (dup─â c─âs─âtorie, b─ârba┼úii nu mai puteau ini┼úia pentru c─â sperma lor era considerat─â poluat─â, prin contaminarea cu trupul femeii). Ritualul fela┼úiei sau al coitului anal se petrecea ├«n secret, asigur├«nd trecerea simbolic─â a b─âie┼úilor din lumea femeilor ├«n cea a b─ârba┼úilor. Ideologia homosexualit─â┼úii la baruya se ├«ntemeia pe credin┼úele legate de fecundare, na┼čtere ┼či corpul femeii. Astfel, ├«n reprezent─ârile lor, b─ârbatul are cel mai mare rol ├«n conceperea f─âtului, femeia fiind un simplu receptacol. Dup─â instalarea gravidit─â┼úii, se multiplica num─ârul contactelor sexuale, ├«ntruc├«t se credea c─â sperma b─ârbatului era necesar─â dezvolt─ârii f─âtului. Apoi, se considera c─â sperma b─ârba┼úilor d─â puberilor puterea de a se na┼čte a doua oar─â, ├«n afara p├«ntecelui matern. Sperma reprezint─â, ├«n cadrul acestui ritual, o cale simbolic─â de transmitere a puterii masculine, a virilit─â┼úii r─âzboinice. La etoro, o alt─â popula┼úie din Noua Guinee, a fost semnalat─â credin┼úa c─â b─ârba┼úii au o rezerv─â limitat─â de lichid spermatic. C├«nd rezerva se termin─â, b─ârbatul moare. Pentru a preveni aceasta, b─âie┼úii trebuie s─â primeasc─â s─âm├«n┼ú─â de la adul┼úi. Nu erau permise schimbarea "donatorului" sau actele homosexuale ├«ntre b─âie┼úii de aceea┼či v├«rst─â. Adolescentul care se dezvolta prea repede era suspectat de folosirea unor surse suplimentare de "hr─ânire". Bernard Sergent, ├«n Homosexualit├ę et initiation chez les peuples indo-europ├ęennes (1996), observa c─â homosexualitatea ritual─â ├«nt├«lnit─â ├«n unele societ─â┼úi arhaice prezint─â numeroase similitudini cu "pederasita pedagogic─â" practicat─â de grecii antici. Ace┼čtia admiteau o singur─â form─â de rela┼úie homosexual─â, cea ├«ntre un erast ┼či un eromen, un adult ┼či un adolescent - acesta din urm─â cu rol pasiv. ├Än afara acestui cadru ini┼úiatic, rela┼úiile homosexuale erau sanc┼úionate, cei prin┼či asupra faptului risc├«nd s─â-┼či piard─â drepturile cet─â┼úene┼čti. "Pedagogia homosexual─â" este ├«n str├«ns─â leg─âtur─â cu ethos-ul r─âzboinic - samuraii japonezi aveau ┼či ei acela┼či tip de rela┼úii cu tinerii aspiran┼úi. Aceste forme de homosexualitate ini┼úiatic─â la antici sau la popula┼úiile "primitive" erau strict codificate, practicate exclusiv ├«n circumstan┼úe liminale rituale. ├Än afara lor, rela┼úiile homosexuale nu erau admise. Defini┼úia european─â a homosexualit─â┼úii nu are valoare operativ─â ├«n aceste cazuri: rela┼úia era asimetric─â ┼či ierahic─â, ├«n mod obligatoriu participan┼úii trebuia s─â apar┼úin─â unor grupe diferite de v├«rst─â, ├«n care cei tineri ├«┼či asumau rolul pasiv; penetrarea nu era v─âzut─â ├«ntotdeauna ca un act sexual; uneori nu exista componenta erotic─â; trecerea la rela┼úii heterosexuale se f─âcea f─âr─â probleme; dac─â ap─âreau ├«nclina┼úii homosexuale, acestea erau reprimate. Riturile de ini┼úiere feminin─â care s─â implice comportamente homosexuale s├«nt mai pu┼úin atestate de cercet─ârile de teren. ┼×tim c─â, la unele popula┼úii africane, tinerele fete treceau printr-o ceremonie secret─â ├«n care primeau roluri masculine: ele trebuiau s─â ofere m├«ng├«ieri femeilor adulte. ├Än literatura antropologic─â s├«nt consemnate cazuri de cupluri "homosexuale". Antropologul britanic E.E. Evans-Pritchard, care a studiat popula┼úiile africane nuer (The Nuer, 1940) ┼či azande (Sexual inversion amog the Azande, 1979), a observat c─â s├«nt permise c─âs─âtoriile ├«ntre persoanele de acela┼či sex. De exemplu, la nueri, o femeie c─âs─âtorit─â care nu putea avea copii era considerat─â b─ârbat, revenea ├«n familia ei ┼či putea s─â ├«┼či ia o so┼úie sau putea s─â pl─âteasc─â un b─ârbat pentru a procrea cu aceasta. Pentru nuer, acest tip de c─âs─âtorie nu era considerat "homosexual" pentru c─â femeia steril─â este b─ârbat din punct de vedere social. La azande, popula┼úie poligam─â, tinerii r─âzboinici care nu aveau acces la femei se puteau c─âs─âtori cu b─âie┼úi mai mici dec├«t ei, ace┼čtia ├«ndeplinind rolurile domestice de so┼úie, dar ├«n acela┼či timp fiind ini┼úia┼úi ├«n me┼čte┼čugul armelor. ├Äns─â nu era vorba despre un cuplu durabil, ci doar de o stare temporar─â, o etap─â tranzitorie, p├«n─â ce r─âzboinicul str├«ngea averea necesar─â pentru a-┼či cump─âra o femeie. Aceste cupluri alc─âtuite din persoane de acela┼či sex aveau alt statut ┼či nu pot fi comparate cu c─âs─âtoriile gay sau lesbiene de ast─âzi. Flexibilitatea este tr─âs─âtura care pare s─â caracterizeze comportamentele sexuale din societ─â┼úile arhaice, faptul c─â, practic, nu exist─â homosexualitate care s─â exclud─â rela┼úiile heterosexuale. Deseori, studiile transculturale referitoare la aceste comportamente au fost acuzate c─â au un scop subversiv, acela de a legitima homosexualitatea: dac─â aceasta este considerat─â "normal─â" ├«n unele societ─â┼úi, atunci este legitim a cere un tratament similar pentru minorit─â┼úile sexuale din lumea "civilizat─â". Pentru a-┼či afirma dreptul la diferen┼ú─â ┼či a combate atitudinile homofobe, literatura gay & lesbian nu ezit─â s─â foloseasc─â argumente antropologice, cit├«nd rezultatele acestor cercet─âri de teren efectuate ├«n societ─â┼úile exotice. Rezult─â de aici o situa┼úie paradoxal─â: pe de o parte este promovat─â o viziune etnocentrist─â asupra homosexualit─â┼úii (prin proiectarea propriilor valori ┼či defini┼úii), pe de alt─â parte asist─âm la un soi de relativism cultural ├«n care atitudinile sexuale ale "primitivilor", idealizate ┼či extrase din contextul originar, s├«nt considerate superioare celor din societ─â┼úile moderne. ├Änc─â o dat─â, mitul "bunului s─âlbatic" se dovede┼čte a fi extrem de longeviv ├«n imaginarul colectiv european.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.