Haiti, dup─â cutremur

Doroth├ęe HASNA┼×
Publicat în Dilema Veche nr. 614 din 18-25 noiembrie 2015
Haiti, dup─â cutremur jpeg

Haiti, Caraibe: cea mai s─ârac─â ┼úar─â din emisfera vestic─â. Din p─âdurea care acoperea odat─â mun┼úii insulei a mai r─âmas 1%, restul a fost defri┼čat, ├«nt├«i de coloni┼čtii spanioli, apoi de cei francezi ┼či la urm─â de propriul guvern, pentru a face loc trestiei de zah─âr. Popula┼úia, 9,7 milioane de locuitori, vorbe┼čte creola haitian─â, un dialect francez cu gramatic─â african─â. ├Äns─â 47% s├«nt analfabe┼úi, fondurile alocate educa┼úiei fiind 1,4% din PIB. Haitienii g─âtesc ├«n continuare la foc de c─ârbuni de lemn.

Transportul ├«n comun, canalizarea, pavarea drumurilor, salubrizarea, asigurarea curentului electric ┼či alte sarcini administrative cad ├«n grija cet─â┼úenilor, statul fiind falit. Armata ┼ú─ârii a fost desfiin┼úat─â prin decret ├«n 2005, ├«ns─â armamentul nu a fost casat, ci donat popula┼úiei, ceea ce explic─â rata ├«nalt─â de agresiuni armate, pe fondul nivelului de trai extrem de sc─âzut.

Capitala, Port-au-Prince, se afl─â ├«n golful Gon├óve, un port natural cu o activitate comercial─â intens─â ├«nc─â din cele mai vechi timpuri. Ora┼čul se ridic─â pe dealurile din jur ca un amfiteatru; cartierele comerciale s├«nt aproape de ap─â, cele reziden┼úiale sus pe versan┼úi. Popula┼úia: 1,9 milioane de locuitori, zona metropolitan─â ÔÇô 3,7 milioane de locuitori.

├Än sezonul ploios apa se adun─â ├«ntre dealuri, formeaz─â ravene ┼či duce la vale tot ce-i st─â ├«n cale. Noaptea tropical─â e lung─â: la 6 seara se las─â brusc ├«ntunericul pentru 12 ore. Luminile care se v─âd pe coline provin de la generatoare diesel ┼či de la gunoiul menajer arz├«nd mocnit.

Pe 12 ianuarie 2010, un cutremur de 7,0 grade pe scara Richter love┼čte ora┼čul ┼či distruge mare parte din centrul istoric: catedrala, palatul parlamentului, cel de justi┼úie, cel preziden┼úial, cl─âdirile din port, aeroportul ┼či mai multe spitale. 300.000 de oameni mor ├«n acea zi ┼či 1,5 milioane de persoane r─âm├«n f─âr─â ad─âpost. E primul seism puternic ├«n regiune ├«n 200 de ani, urmat la 8 zile de o replica de 5,9 grade.

Timp de trei zile, accesul oric─ârei organiza┼úii umanitare str─âine este blocat. Organiza┼úiile umanitare aflate la fa┼úa locului evacueaz─â ├«n primul r├«nd personalul auxiliar ┼či familiile lor.

Haitienii se organizeaz─â ├«n mare m─âsur─â singuri, s─âp├«nd ├«n d─âr├«m─âturi cu ce au la ├«ndem├«n─â. Fronturi ├«ntregi de strad─â s├«nt reduse la un singur nivel de moloz, oamenii dezgroap─â mor┼úii, ├«i aduc ├«n fa┼úa bisericilor ┼či ├«i las─â acolo.

Se organizează puncte de repartizare pentru pachete de supravieţuire. ONU împarte corturi albastre, care încep să umple toate suprafeţele rămase pe lîngă ruine. Adică pe unde s-ar fi putut evacua molozul. Nu există utilaje de construcţii, doar camioane. Singura macara este cea a forţelor ONU: de închiriat pentru alte asociaţii umanitare.

Localnicii ├«ncep s─â cutreiere ruinele dup─â bunuri valorificabile. Se ├«ncaier─â la toate col┼úurile ┼či se ├«mpu┼čc─â pentru te miri ce. Trupele de stabilizare s├«nt excedate. Izbucne┼čte holera. Medicii panseaz─â ┼či opereaz─â ┼či cos ne├«ntrerupt. Fiecare a pierdut pe cineva, ┼či casa.

Dup─â o lun─â, organiza┼úii bine in┬şten┬ş┼úio┬şna┬şte n─âv─âlesc s─â ajute suprasolicit├«nd infrastructura ┼či a┼ča distrus─â. Case, ma┼čini ┼či paturi ├«n plus s├«nt necesare pentru str─âinii veni┼úi. ├Än decursul anului urm─âtor, 4700 de organiza┼úii neguvernamentale s├«nt ├«nscrise oficial ├«n Haiti, aduc├«nd, printre altele, promisiuni de slujbe. Doar una din cinci este pentru haitieni. Cea mai inutil─â interven┼úie: munca necalificat─â a voluntarilor e singura pe care ar putea s─â o fac─â localnicii.

Sînt corturi peste tot. Reabilitarea merge extrem de lent. Fondurile internaţionale sînt destinate construcţiilor, nu evacuării molozului care stă în calea construcţiilor noi.

Un an mai t├«rziu, ├«n ianuarie 2011, am ajuns ├«n Port-au-Prince ca arhitect, ├«mpreun─â cu un inginer structurist de la corpul de ajutor umanitar elve┼úian. ├Än parcul din fa┼úa ambasadei erau odat─â flori bougainvillea ┼či alei sub palmieri ÔÇô acum s├«nt sute de corturi pline de oameni. Instala┼úiile sanitare lipsesc. Duhne┼čte p├«n─â la etaje.

Casele de pe versan┼úi au suferit cel mai mult: erau construite cu un etaj, ├«n terase, f─âr─â funda┼úie proprie, rezemate pe cele din r├«ndul de mai jos. Dac─â una din ┼čir a cedat, au plecat toate la vale, ca piesele de domino. Elementul de construc┼úie predominant: bol┼úarii de beton. Cum ├«ns─â fierul ┼či cimentul se import─â din Republica Dominican─â, ele s├«nt scumpe ┼či nu se poate testa calitatea lor. Mul┼úi din sacii de ciment necesari compozi┼úiei corecte ÔÇ×disparÔÇť, iar ca s─â se produc─â bol┼úari ├«n num─âr c├«t mai mare, ei nu s├«nt l─âsa┼úi s─â se usuce la umbr─â c├«t e nevoie, ci sco┼či la soare, unde se usuc─â prea repede, devenind casan┼úi. Centurile de beton nu s├«nt legate, arm─âturile s├«nt prea scurte ┼či etrierele s-au desf─âcut la cutremur ca agrafele de birou.

Elve┼úienii construiesc dou─â ╚Öcoli la a c─âror proiectare iau parte. Menite s─â func┼úioneze ca ad─âpost anti-ciclon ┼či ├«n caz de seism, acestea necesit─â un an ├«n plus pentru ├«ncheierea lucr─ârilor. Nimeni nu vorbe┼čte de buget. O maternitate pe care am proiectat-o e c├«┼čtigat─â la licita┼úie de spanioli. Erau dispu┼či s─â o construiasc─â pe loc, dar nu e terminat─â nici ast─âzi.

├Ämpreun─â cu un coleg ├«ncerc─âm alt─â strategie ┼či concepem un manual, un calendar ┼či un ghid adresate localnicilor: ÔÇ×C├«teva reguli pentru a construi case mai solideÔÇť cu materiale locale. Toate au sigla ministerului lucr─ârilor publice pe el. Colegul face un spot TV amuzant, menit s─â explice c─â, dac─â nu respec┼úi re┼úeta betonului, nu iese nimic: ÔÇ×Doar nu arunci de-a valma ou─âle ┼či f─âina ┼či toate ingredientele ├«n cuptor ┼či te a┼čtep┼úi s─â ias─â pr─âjitur─âÔÇť.

├Än final, cea mai important─â realizare a guvernului: echipe de c├«te trei-patru speciali┼čti au catalogat fiecare cas─â ├«n parte, marc├«nd-o cu spray: verde ÔÇô rezistent─â la cutremur, galben ÔÇô necesit─â repara┼úii majore, ro┼ču ÔÇô irecuperabil─â.

Doroth├ęe Hasna┼č este arhitect─â.

Foto: D. Hasna┼č

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.