Hainele cele noi ale împărătesei

Ioana CASAPU
Publicat în Dilema Veche nr. 633 din 7-13 aprilie 2016
Hainele cele noi ale împărătesei jpeg

A fost odat─â ca niciodat─â o ├«mp─âr─âteas─â pe care nu o fericea nimic ╚Öi care, de fiecare dat─â c├«nd ├«╚Öi privea garderoba, avea o migren─â. Croitori din ├«ntreg regatul, dar ╚Öi din ╚Ťinuturi ├«ndep─ârtare veneau s─â-i prezinte cele mai de seam─â stofe, cele mai cu dichis m─ât─âsuri, cele mai bogate ╚Öi ├«nvolburate rochii ÔÇô dar ea nu ╚Öi nu. A╚Ö vrea o rochie ca spuma m─ârii, spunea uneori, de culoarea fiordurilor ÔÇô ╚Öi to╚Ťi creatorii se d─âdeau peste cap (╚Öi peste degetar) c─âut├«nd s─â g─âseasc─â acel lucru care i-ar fi putut fi pe plac. ├Äntr-o zi, ├«mp─âr─âteasa ale c─ârei vise deveniser─â deja prea mari pentru palatul ├«n care tr─âia, a cobor├«t plictisit─â din gr─âdinile sale ├«n pia╚Ť─â, unde negustorii vindeau c├«te-n lun─â ╚Öi ├«n stele. ├Ämp─âr─âteasa a fost uluit─â s─â vad─â c├«te minuni, c├«te arome ╚Öi c├«te mirosuri noi descoperea la fiecare pas, iar z├«mbetul ei ├«ncepu s─â reapar─â pe chipul trist. ├Ämp─âr─âteasa se dezb─âr─â de toate ╚Ťolurile ei scumpe (╚Öi conformiste) ╚Öi ├«mbr─âc─â, r├«nd pe r├«nd, cele mai n─âstru╚Önice podoabe ╚Öi haine pe care v├«nz─âtorii ambulan╚Ťi din pia╚Ť─â le aveau pe tarabe. ├Ämp─âr─âteasa se ├«ntoarse acas─â cu un cuf─âr plin de lucruri minunate ╚Öi vechi, care devenir─â hainele sale noi, ╚Öi tr─âi fericit─â p├«n─â la ad├«nci b─âtr├«ne╚Ťi, oferind mai departe hainele sale vechi-noi fiicelor ╚Öi nepoatelor sale.

Hainele ├«n care m-am sim╚Ťit acas─â nu au fost ale mele. Le-am mo╚Ötenit, le-am c─âutat, le-am g─âsit sau ╚Öi-au g─âsit loc ├«n ╚Öifonierul ╚Öi sufletul meu prin voia circumstan╚Ťelor. ├Äncerc un exerci╚Ťiu de onestitate dificil. Nu mi-am mai cump─ârat haine de la retaileri de vreo trei ani. Am investit timp ╚Öi c─âut─âri ├«n magazine second hand, pie╚Ťe de vechituri ╚Öi produse noi sau vintage ale designerilor. E o ecua╚Ťie simpl─â, care m─â scap─â de b─ât─âi de cap atunci c├«nd ╚Ötiu c─â am ales bine s─â nu mai hr─ânesc corpora╚Ťiile cu muncitori pl─âti╚Ťi cu 0.89 dolari pe zi. Chiar dac─â ├«mi amintesc uneori de pl─âcerea vinovat─â de a smulge etichete proaspete.

Am ├«nc─â foarte multe piese r─âmase de la mama sau bunica, s├«nt lucruri mai vechi de 40 de ani, care arat─â ╚Öi se comport─â impecabil ├«n continuare. C─âm─â╚Öi, ii, fuste sau rochii. Cred c─â multe piese de ├«mbr─âc─âminte ÔÇ×sc─âpateÔÇŁ printr-o minune la noi ├«n comunism spun mai multe despre istoria modei dec├«t orice ar putea spune ast─âzi mul╚Ťi produc─âtori.

Acestea s├«nt singurele lucruri pe care le-am p─âstrat cu religiozitate, le-am depozitat ├«n valize ╚Öi le-am purtat doar ├«n contexte emo╚Ťionale ÔÇô pentru c─â via╚Ťa lor secret─â trebuie respectat─â. ├Änafara lor, am dob├«ndit o u╚Öoar─â relaxare pentru renun╚Ťarea la lucruri, schimbul sau oferirea lor. ├Än afar─â de amintiri, nimic nu este de ne├«nlocuit.

Toate hainele mele p─âstrate sau g─âsite s├«nt legate de pove╚Öti, sau cumva pove╚Ötile au crescut ├«n jurul lor. A fost o rochie care mi-a schimbat via╚Ťa, ea vine din anii ÔÇś70, dintr-un butic vintage din cel mai ╚Öic cartier al Parisului, Le Marais. Rochia aceasta neagr─â cu p─âs─âri aurii pe umeri are o form─â perfect─â care face probabil orice femeie s─â arate ca scoas─â din Studio 54 ├«ntr-o sear─â de februarie cu Gin Fizz. Eu am ├«mbr─âcat-o ├«ntr-o camer─â ticsit─â cu haine din toate timpurile. C├«nd am ├«nchis fermoarul, la radio c├«nta Nick Cave cu ÔÇ×On Jubilee StreetÔÇŁ, iar eu ar─âtam din nou ca la 17 ani. M-am privit ├«n oglind─â ╚Öi mi-am amintit de Mark Knopfler, de ÔÇ×SomethingÔÇÖs gonna happen to make your whole life betterÔÇŁ ╚Öi de Rochia cea Nou─â, romanul Lindei Grant ÔÇô un volum bazat pe ideea c─â ve╚Ömintele potrivite la momentul potrivit ne pot transforma complet prezentul.

C├«nd eram copil, mergeam cu mama ╚Öi tata la mare, ╚Öi ├«mi pl─âcea s─â cred, ├«n acel ├«nceput de ani ÔÇÖ90 ├«n care ne invadau din ecranele televizoarelor Hollywood-ul, muzica str─âin─â ╚Öi str─âlucirea paietelor, c─â via╚Ťa va aduce petreceri ca pe vremuri ├«n care rochiile femeilor se termin─â la c─âlc├«ie ╚Öi scap─âr─â ├«n ape de cobalt, ├«ncadr├«nd un spate gol ╚Öi sub╚Ťire.

Morala acestei pove╚Öti este c─â atunci c├«nd sim╚Ťim c─â pia╚Ťa nu are ce s─â ne ofere, trebuie s─â ne ├«mb─ârb─ât─âm ╚Öi s─â plec─âm, la fel ca ├«mp─âr─âteasa, la v├«n─âtoare.

Cea mai drag─â hain─â pe care am v├«nat-o aproape un an este o blan─â de vulpe argintie, pe care am botezat-o Codru╚Ťa. Nu stiu dac─â e excentric─â, e cu siguran┼ú─â foarte mare ┼či aminte┼čte de cea a personajului lui Gwyneth Paltrow ÔÇô Margot Tenenbaum dintr-un film de Wes Anderson. Purt├«nd-o, mi s-au ├«nt├«mplat c├«teva dintre cele mai excentrice lucruri.

Ioana Cristina Casapu este jurnalist și fotograf. Trăiește între București și Berlin.

Foto: Ioana Casapu

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.