Gusturile se discută

Publicat în Dilema Veche nr. 522 din 13-19 februarie 2014
Gusturile se discută   jpeg

- ce au citit copiii de la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu“ din Buzău -

Cărţile în umbră

● „Umbra cu cărbune-i zugrăvită!“ – m-a plictisit fatalmente D-l Goe... Deşi am curaj să recunosc faptul că, uneori, în fiecare copil se află un mic Goe, schiţa m-a plictisit teribil. La vîrsta mea, nu are cum să nu te enerveze că adulţii nu reacţionează la obrăzniciile acestui copil. Plus că prostiile făcute de Goe mi se par acum de-a dreptul decadente... (Andrei Mihalcea, clasa a VII-a)

● Nu ştiu de ce, dar schiţa Vizită mi s-a părut plictisitoare, poate din cauza musafirului căruia nu-i place nimic la familia la care vine ca oaspete. E un tip capricios. (Sânziana Popa, clasa a VII-a)

● D-l Goe… mi-a bîntuit toată copilăria – vechea istorie a celor trei femei care-l terorizează pe bietul băiat. Nu-mi plac textele vechi. (Cosmina Grigore, clasa a VII-a)

● Ion Creangă nu mi-a plăcut, pentru că operele lui sînt foarte vechi şi nu le pot înţelege, am nevoie de un dicţionar. Mi se par puţin plictisitoare. (Alexandra Săftoiu, clasa a VII-a)

● Toma Alimoş mi-a displăcut din mai multe puncte de vedere. Nu pricep nici în momentul de faţă de ce s-au introdus momentele SF într-o baladă populară – cum ar fi momentul cînd haiducul îşi introduce intestinele înapoi, în corp, şi se leagă cu o cîrpă, după ce a fost tăiat de duşmanul lui. (Ionuţ Albu, clasa a IX-a)

● Baltagul nu m-a impresionat. Nu din pricina poveştii, în sine, ci pentru că am fost obligată să o citesc din clasa a III-a. Mama îmi ţinea lungi discursuri despre cum ar trebui să citeşti ca să nu pici la bac. De atunci, mi-a devenit antipatică. Nu mama, ci cartea. (Alexandra Barbu, clasa a IX-a)

● Baltagul este un roman pe care l-am citit greu. Finalul a fost tragic şi m-a impresionat în mod negativ. Am crezut tot timpul, pe măsură ce citeam, că Vitoria Lipan îşi va regăsi soţul. Pentru mine, e un roman al lipsei de speranţă. (Alina Pătraşcu, clasa a IX-a)

● Din nefericire, în şcoala generală nu ne-au fost recomandate foarte multe lecturi suplimentare. Astfel că opţiunile mele nu au fost mereu cele mai bune. În clasa a VIII-a, am încercat să citesc Mara, romanul lui Slavici – auzisem numai lucruri bune, însă nu s-a potrivit cu gusturile mele din acea vreme. Mi s-a părut o carte plictisitoare şi nu am citit-o pînă la capăt. (Cristina Gheorghe, clasa a IX-a)

● Nu mi-a plăcut Baltagul: este o carte foarte plictisitoare, care îţi induce un sentiment de tristeţe. Cu fiecare pagină parcursă, rămîneai parcă fără vlagă. De aceea, la jumătatea ei m-am oprit, chiar dacă era o carte obligatorie. (Dragoş Ene, clasa a IX-a)

● Planeta celor doi sori, de Horia Aramă, mi s-a părut o lectură inutilă. Totuşi, am citit povestirea aceasta SF în clasă, cam de două ori, cu doamna profesoară, ceea ce a făcut lectura mai puţin detestabilă. E ciudat că astăzi Stephen King e preferatul meu. (Simona Socoleanu, clasa a IX-a)

● Nu mi-a plăcut romanul Amintiri din copilărie – erau prea multe întîmplări şi trebuia să ţin minte din ce capitol face parte fiecare. În clasa a VIII-a aveam în manual fragmentul cu plecarea lui Nică la Socola – pînă aici am citit. Atît. (Bianca Pătraşcu, clasa a IX-a)

● În loc de plimbări pînă la iaz sau fraţi care-şi învaţă sora să adune grîul, în Moromeţii II apar comunismul, problemele politice... Mezinul familiei, Niculae, începe să aibă tot felul de visuri filozofice, în loc să-şi ajute tatăl. Şi, ca totul să fie şi mai rău, povestea de dragoste dintre un băiat sărac şi o fată înstărită se termină brusc. (Alexandru Tănase, clasa a X-a)

● Nu am înţeles atunci, în clasa a VIII-a, de ce ar citi cineva două volume despre viaţa monotonă a unor oameni de la ţară. Tot ce îmi mai amintesc este sentimentul de moleşeală pe care îl aveam tot restul zilei, după ce terminam de citit cîteva pagini din Moromeţii. (Alexandru Zăvoianu, clasa a X-a)

● Cînd am văzut că are cinci sute de pagini, m-am descurajat. Apoi, mi s-a părut deplasată obsesia tînărului ţăran din Pripas, pentru pămînt. Scena în care Ion pupă, literalmente, pămîntul mi se pare neverosimilă şi dezgustătoare. (Andreea Poşircă, clasa a X-a)

● În Ion, nu-mi place că personajele se bat de multe ori. Ion se bate mai ales cu socrul său, care i-a dat deja toate pămînturile. Ana e bătută şi de tată, şi de bărbat, deşi nu le-a greşit cu nimic. Apoi, cînd vine vorba despre Herdelea, încep şi ideile politice, şi toate astea mă plictisesc. (Teodor Moldoveanu, clasa a X-a)

● Creanga de aur de M. Sadoveanu a fost, pentru mine, o adevărată încercare. Mă pierdeam aproape după fiecare pagină. Am citit-o şi am recitit-o, încercînd să ţin minte personajele şi legăturile dintre ele, ceea ce a fost, cu adevărat, dificil. (Elena Cristea, clasa a XII-a)

Cărţile în lumină

● În cartea lui Salman Rushdie, Luka şi Focul Vieţii, eroul este un puşti formidabil care trece prin aventuri de neimaginat, depăşind „niveluri“, ca într-un joc pe computer. Mi-ar plăcea să găsesc în manual un fragment din acest roman. Aşa, aş putea vorbi, la oră, cu doamna profesoară şi cu colegii mei despre taina acestui „foc al vieţii“, despre ce înseamnă să ai o lume a ta, pe care să ştii să o ascunzi uneori de lumea celor mari. (Andrei Mihalcea, clasa a VII-a)

● Mi-ar plăcea ca şi alţii să citească fragmente din Cartea cu bunici, selecţia făcută de Marius Chivu, deoarece ar fi interesant să aflăm poveşti interesante despre bunicii unor scriitori contemporani. (Arina Tacu, clasa a VII-a)

● Mi-a plăcut Prinţul din negură, de Carlos Ruiz Zafón – este o carte cu acţiune palpitantă, te ţine în suspans. (Beatrice Maftei, clasa a VII-a)

● Aş introduce în manual fragmente din romanul lui M. Ende, Momo, pentru că personajul este o fetiţă minunată, care o poartă cu ea pe Casiopeea, o broască-ţestoasă. (Diana Plătică, clasa a VII-a)

● Mi-a plăcut foarte mult Slam, de Nick Hornby, pentru că este un roman despre adolescenţi în criză. (Bianca Pascu, clasa a IX-a)

● Aş citi cu drag, într-un manual, o pagină din Maitreyi sau din Domnişoara Christina, de Mircea Eliade. Sînt romane scurte şi cu acţiune palpitantă. (Teodora Lungu, clasa a IX-a)

● Aş introduce în cartea de română un fragment din Lumea Sofiei, de Jostein Gaarder: filozofie pe înţelesul nostru, plus mister, elemente care creează interes pentru lectură. (Lavinia Petcu, clasa a IX-a)

● Anul acesta am citit E.E. Schmitt, Cea mai frumoasă carte din lume. Ultima povestire este impresionantă – femeile, aflate în închisoare, scriu pe foiţe de ţigară cîteva rînduri pentru copiii lăsaţi acasă. (Antonia Moşog, clasa a IX-a)

● Mihail Drumeş, Elevul Dima dintr-a şaptea – m-a impresionat pentru că este o carte despre adolescenţi, primele iubiri, întîmplări vesele şi triste. (Bianca Radu, clasa a IX-a)

● Cu cît merg mai repede, cu atît sînt mai mică este cartea unei scriitoare suedeze contemporane, Kjersti Skomsvold. Cartea a fost specială pentru mine şi de aceea mi se pare potrivită într-un manual de literatură. (Vlad Loţan, clasa a IX-a)

● Mi-a plăcut Novecento, personajul lui Alessandro Baricco, pentru că se raporta mereu la pian. Cînd încearcă prima dată să coboare de la bordul vasului pe care se născuse, îşi imaginează lumea ca pe un şir infinit de clape ale unui pian. Nu putea cînta pe un număr infinit de clape... Acest lucru l-a determinat să locuiască toată viaţa pe vas, la limita numărului 88. În plus, romanul are o ecranizare splendidă. (Tudor Cosmin, clasa a X-a)

● În De veghe în lanul de secară, de Salinger, Holden trece prin mai multe şcoli, dar nici una nu-l pregăteşte pentru ce vrea el să devină! Mi-ar plăcea ca, răsfoind un manual, să dau peste replica asta: „Unde se duc raţele din Central Park iarna?“ (Oana Manea, clasa a X-a)

● Poveşti corecte politic de adormit copiii, de James Finn Garner, mi se pare ideală pentru tineri – oricărui adolescent i-ar plăcea să citească vechile poveşti, într-o reprezentare ironic-modernă. (Eugen Onu, clasa a X-a)

● Recomand tuturor romanul Mercur, scris de Amélie Nothomb, autoare contemporană. Este uşor de citit, iar sfîrşitul este ambiguu. Este o carte despre identitate, despre un chip care nu se vede în oglindă. (Ramona Tudose, clasa a X-a)

● Mi-a plăcut Flori pentru Algernon, de Daniel Keyes, o îmbinare de SF şi studiu ştiinţific. Cartea are formă de jurnal şi este interesantă pentru că, pe măsură ce protagonistul îşi recapătă inteligenţa, dispar din pagină şi greşelile de exprimare. Este o carte despre ştiinţă şi prejudecăţi. (Mădălina Mihalaşcu, clasa a X-a)

● Despre dragoste şi alţi demoni, de G. Garcia Márquez – o carte cu adevărat interesantă, o poveste de dragoste mai ciudată, cu tentă fantastică, în stil marquezian autentic: iubire şi abandon, neînţelegeri, îngeri şi mulţi demoni. (Sorin Caraman, clasa a XII-a )

● L-am descoperit pe Kazuo Ishiguro, Să nu mă părăseşti, şi cred că este o lectură potrivită pentru liceenii de astăzi, preocupaţi de scenarii apocaliptice într-un viitor al experimentelor de tot felul. (Ramona Văsii)

● Principele, cartea lui N. Machiavelli, ar trebui citită, ca să înţelegem cum devenim victimele unei manipulări. Este o carte de strategie politică. (Laurenţiu Dragu, clasa a XII-a)

● 1984, romanul lui G. Orwell, surprinde o societate de coşmar, care poate deveni oricînd realitate: manipulare, furt de informaţie, Big Brother. Ar trebui să ştim despre lucrurile astea. (Rareş Popa, clasa a XII-a) 

anchetă realizată de prof. Mihaela NICOLAE 

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Nu ne mai facem bine”
Și eu am propria mea curiozitate, așa că încerc să aflu ce s-a schimbat aici, din perspectiva lor, este una dintre principalele teme de discuție.
p 10 jpg
România era țara mea bună, dar vitregă
Astăzi consider că România e țara în care mă pot întoarce cînd doresc, e „cartierul vecin”.
Palatul Culturii Iasi   Aerial jpg
Iași, mon amour contrarié
Iașiul îmi pare un cameleon. Apar întruna terase noi și e tonifiant. Vara asta am mîncat într-un gastrobar cu specific andaluz, cu o veselă aleasă cu gust, cu prețuri rezonabile și porții mărișoare.
640px Parliament 704254 jpg
Stai, cum adică avem o imagine bunicică la Bruxelles?!
Dar cum adică „nu creăm probleme” la Bruxelles, dacă în România sînt atîtea probleme? E simplu, grijile Bruxelles-ului sînt altele decît ale noastre.
p 12 WC jpg
Cum văd eu România? După 15 ani și de la 3.500 de kilometri distanță?
În cele cîteva limbi de circulație pe care le înțeleg, nu găsesc un sinonim în valoare absolută al cuvîntului „omenie”. Poate în el rezidă, totuși, logica speranței.
Bjc cv cs foto 089 jpg
Secretul stă la primărie
În România, m-am ocupat, vrînd-nevrînd, cu colecționarea de faze și impresii, să le spun ilustrate.
p 13 sus jpg
Cînd trăiești între aici și acolo
Am început, timid, să ies în afara granițelor, întrebîndu-mă deseori cum ar fi viața mea în altă parte, în momentul în care nimic nu mă mai reținea în România.
Page 428 Captured Romanians transported away (12239755986) jpg
Trei neîntoarceri
România are acum un chip ponosit, în tușe de gri și negru. Dar e OK pentru că e o Românie exterioară, din afara ta, e un context din care ai scăpat. High five.
Romania Parliament at night jpg
Sedarea românilor
n reacție, nu puțini români refuză calmarea și emigrează, seduși de melodia sirenelor potrivit cărora „în România, asta e!”, totul a „rămas la fel”.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce rol mai au valorile?
Am aflat că valorile sînt cele care ne dau un sens, iar acest lucru ne face să fim perseverenți și să depășim obstacolele.
p 10 sus jpg
Dihotomia fapte/valori a fost greşit înţeleasă
Valorile sînt ingredientele indispensabile ale realităţii sociale.
Elevi jpg
StateLibQld 2 198959 Planting a tree for Arbor Day at Ban Ban Springs State School, 1920 jpg
Tot ceea ce vreau să fiu
„Prietenia înseamnă să împarți punga de chips-uri cu celălalt.”
p 12 sus jpg
Mesajul corect
Într-o clinică de toxicomani e barometrul cel mai fidel al suferinței unei societăți.
640px Islamic   Garden Scene   1987 360 4   Art Institute of Chicago jpg
Valori, virtuți, viață în islam
Societățile musulmane sînt puternic condiționate de tradiții.
Social Media and Technology jpg
Social media și tribalizarea valorică
Viața noastră socială nu arată întotdeauna precum fluxul nostru de pe rețelele sociale.

Adevarul.ro

tren hidrogen Foto Facebook Irinel Scrioşteanu
Trenuri pe hidrogen: A fost lansată licitația pentru achiziția prin PNRR a 12 automotoare electrice
Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) a lansat, vineri, în licitaţie achiziţia prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă a 12 automotoare electrice pe hidrogen.
Vladimir Putin FOTO EPA-EFE
Putin a recunoscut independenţa regiunilor ucrainene ocupate de ruși
„Ordon recunoaşterea suveranităţii şi independenţei de stat” a regiunilor Herson şi Zaporojie, situate în sudul Ucrainei, a declarat Vladimir Putin în aceste decrete, care intră în vigoare în ziua semnării.
Bjork Fossora
Bjork, nou album de studio: „Fossora“ AUDIO
După un precedent album dedicat aerului şi senzaţiei de plutire, "Utopia", cântăreaţa islandeză Bjork a lansat vineri un nou material discografic, "Fossora".

HIstoria.ro

image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.