Gustul dulce-amar al fantomaticii

Publicat în Dilema Veche nr. 939 din 7 – 13 aprilie 2022
Gustul dulce amar al fantomaticii jpeg

Viața este foarte scurtă, știm asta de la-nceput și ne devine tot mai limpede pe măsură ce înaintăm în vîrstă, căci viteza scurgerii timpului devine către final amețitoare. Toată înțelepciunea umană, risipită în toate religiile, științele, artele, filosofiile, căile de toate felurile, se rezumă în cele din urmă la un singur răspuns, dat la o singură întrebare: cum trebuie să trăim? Mii de răspunsuri, ale tot atîtor inițiați, sacerdoți, poeți, profeți sau filosofi, îndepărtați în timp sau contemporani cu noi, au fost mereu insuficiente, căci „singurul răspuns” la cum să-ți trăiești viața e doar un pat al lui Procust mutilant pentru cei mai mulți dintre noi. Există de fapt cîte-un singur răspuns pentru cîte-un singur om, orice e-n plus e sfîșiere și negare de sine. Pînă la urmă, acesta ar putea fi sensul infimelor noastre vieți pe pămînt: să putem găsi, trăind pînă la capătul lor, răspunsul la întrebarea „Cum să-ți trăiești viața?”, singurul valabil pentru fiecare dintre noi, răspuns ce nu poate fi decît unul, în miliarde de variante: „Exact așa cum mi-am trăit-o”. Acest răspuns nu-ți mai poate fi de folos nici ție, nici altcuiva, căci îl afli doar în clipa morții. Paznicul din fața Legii din parabola lui Kafka îi spune celui ce-a stat o viață-ntreagă în fața porții deschise: „Poarta aceasta era numai pentru tine. Acum mă duc să o-ncui”.

Avem o singură viață, și-ar trebui s-o trăim cu vocația fericirii, cu poftă și frenezie, așa cum bea apă cel însetat sau cum respiră, gîfîind și nemaisăturîndu-se, scufundătorul ce-a ieșit după minute bune la suprafață. Dar nu facem asta, pentru că viața nu-i numai foarte scurtă, e și foarte lungă-n același timp. Nu e doar un moment de extaz, ci și un deșert nesfîrșit în care depresia, urîtul, nefericirea, singurătatea, frica, umilința, lipsa de dragoste, disperarea pîndesc asemenea scorpionilor în întuneric la tot pasul. Deși viața e foarte scurtă, cei mai mulți dintre noi abia dacă îi putem suporta lungimea nesfîrșită, și facem totul ca să scăpăm de atîtea zile și atîtea nopți monotone, inutile, identice între ele. Întrebarea „Cum să-ți trăiești viața?” e mereu dublată, pentru cei mai mulți dintre noi, de alta, ce pare mai urgentă și mai adecvată naturii noastre: „Cum să scapi de propria ta viață?”. Golul interior, lipsa rădăcinilor morale și a cerului înstelat de deasupra, conștiința că nu vom cunoaște niciodată „lucrul în sine”, adică lumea reală, cea de dinainte să deschidem ochii după ce-am ieșit din pîntece, și cea de după ce-am închis ochii pentru totdeauna, teroarea că trăim vieți finite într-un spațiu și-un timp infinite ne schimbă pe toți în semințele ce se veștejesc, aruncate de semănător la marginea drumului. Ce sens avem? Ce sens are totul?

Și-atunci ne părăsim propria viață, tot mai des, în favoarea altor vieți, construite de mintea noastră ca jocuri secunde și paradisuri artificiale, făcute să ne satisfacă nevoia de plăcere și trăire, și mai ales să ne scape de darul dumnezeiesc al vieții, pe care îl purtăm, ingrați, ca pe o povară. Visele nocturne și halucinațiile celor cu minți atipice sînt modelele tuturor acestor vieți de împrumut. Cîndva numisem știința vieților construite „fantomatică”, și inclusesem în domeniul ei operele de artă, între care romanele, filmele, jocurile pe computer, dar și picturile și uneori muzica, dar și căile excesului, beția și sexul. Sensul trăirii în paralel a atîtor vieți, cea a doamnei Bovary, a ghidului din Călăuza lui Tarkovski, a Larei Croft din Tomb Raider, a dansatoarei La Goulue dintr-o pînză de Toulouse-Lautrec nu este doar să pătrundem în craniile celor ce le-au dat viață, impregnîndu-ne de strălucirea de sub acele bolți, nici doar să privim prin gaura cheii la trăirile private ale altora, nici măcar să ne suportăm mai bine viețile fără sens, ci mai ales să des-fondăm ideea că viața noastră, singura pe care-o avem, e reală, e adevărată, e solidă ca podeaua pe care călcăm. Asaltul vieților fantomatice în care ne scufundăm tot mai mult, renunțînd la eurile noastre și la datele contractului nostru cu lumea, ne induce, ca și visele, ideea că însăși viața noastră „primă” e de asemenea un joc secund, poate produsă de ființe de un alt grad de trăire și realitate, ce la rîndul lor sînt produse de ființe de pe o treaptă și mai de sus, și tot astfel la nesfîrșit. Flaubert a scris Doamna Bovary, construind o lume în care ne putem cufunda complet pentru cîteva zile, uitînd cine sîntem și devenind personajul ei central.

Cum să nu te gîndești atunci că și tu ești, de asemenea, ca în Eminescu și-n Matrix, cufundat în visul altuia, ce ți-a produs lumea și l-a creat pe cel prin ochii căruia privești acum?

Lumea e o gheață subțire, care trosnește la fiecare pas, pe suprafața unui ocean nesfîrșit, asta ne-nvață visele nocturne și variantele lor: romanele, picturile, sculpturile, filmele sau jocurile video. Dar oare cînd ne-ndrăgostim nu pătrundem, de asemenea, prin puterea chimică, asemenea unui drog, a legăturii dintre noi, într-o cu totul altă realitate, „cu-alte raiuri și alți zei” decît în monotona noastră viață de oameni care poate că iubesc, dar nu sînt îndrăgostiți? Și vinul, și sexul, și drogurile, și bucuria nu ne-nvăluie în alte lumi, făcîndu-ne s-o putem suporta pe cea care ne e, în sobrietatea noastră cotidiană, insuportabilă? „Ca să nu simţi chinuitoarea povară a Timpului care-ţi zdrobeşte umerii şi te-ndoaie la pămînt, trebuie să te-mbeţi fără încetare. Dar cu ce? Cu vin, cu poezie sau cu iubire, – după cum ţi-e firea. Numai să te îmbeţi”, scria Baudelaire, poetul spleen-ului, care știa foarte bine despre ce e vorba.

Jocurile pe computer, tot mai true to life, tot mai poetice și mai vizionare (priviți doar peisajele fantastice din Syberia sau cele ale orașului plutitor din Bioshock Infinite), sînt o direcție foarte nouă a fantomaticii, poate cea mai actuală, o artă emergentă ce va înghiți fără-ndoială toate celelalte arte într-o nouă sinteză asemeni, pe o altă treaptă, sincretismului șamanic originar. Cînd realitatea lor virtuală va deveni indiscernabilă față de cea pe care-o numim, fără un fundament sustenabil, „adevărată”, vom regăsi în iluzia totală, fără putință de verificare (mă ciupesc în vis și simt durere), condiția noastră obișnuită. Doar că vom înlocui plictisul iluzoriu cu aventura iluzorie, disperarea iluzorie cu plăcerea iluzorie, în iluzia noastră cu un infinit de văluri succesive, eterna Maya de deasupra oamenilor și zeilor, pe care-o numim existență.

Mircea Cărtărescu este scriitor. Cea mai recentă carte publicată: Melancolia, Editura Humanitas, 2021.

Credit foto Mircea Cărtărescu: Cosmin Bumbuț

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Salate gata de consum în supermarket Foto Seward Community Co op jpg
Alertă alimentară: România, lider la contaminarea salatelor gata de consum. Toxoplasmoza din supermarketuri
Salatele gata de consum pot ascunde un pericol real: Toxoplasma gondii, parazitul care provoacă toxoplasmoză. Află cine e în pericol și cum te poți proteja.
ATM Grecia fara bani FOTO Twitter
Sfaturi de călătorie. Unde este indicat să faceți schimbul valutar și cum puteți evita comisioanele suplimentare
Vacanțele sunt sinonime cu ideea de relaxare, însă acest aspect nu înseamnă că trebuie redusă vigilența în privința securității financiare și a datelor personale. Fraudele legate de schimbul valutar, taxele ascunse sau furtul de informații pot compromite chiar și cea mai atent planificată călătorie.
mihaela bilic facebook jpg
Momentul ideal când trebuie să ții cură de slăbire. Dr. Mihaela Bilic îți spune exact: „Organismul dă drumul la grăsime”
Vrei să scapi de kilogramele acumulate în timpul sarcinii? Nutriționistul Mihaela Bilic spune că există un moment ideal în viața unei femei pentru a începe o cură de slăbire, iar acesta este chiar în timpul alăptării.
Masa la restaurant Foto Freepik com jpg
Mai multă socializare, mai puțină cheltuială. Cum ies românii la restaurant față de vecinii lor
Românii ies mai des la restaurant, dar cheltuie semnificativ mai puțin decât vecinii lor europeni. Deși notele de plată au crescut peste rata inflației, sumele rămân de peste două ori mai mici față de cele plătite de unguri sau cehi.
Nicușor Dan FOTO Mediafax Foto Alexandru Dobre
Avertismentul unui expert în securitate pentru Nicușor Dan: „Riscați să fiți doar de formă președinte, ca Iohannis”
Expertul în securitate internațională Hari Bucur Marcu îl avertizează pe președintele Nicușor Dan în privința unor erori pe care acesta le-a făcut în primele 3 săptămâni de mandat.
lavanda wictionary jpg
Scapă de furnici, țânțari și păianjeni! Plante și flori care alungă insectele din casa ta
Visezi la o grădină frumoasă, parfumată și liniștită, dar fără musafiri nepoftiți care bâzâie, mușcă sau se târăsc?
Thailanda Pixabay jpg
Ce boli contagiose poți să iei din vacanță? Semnalul de alarmă tras de medici
Este alertă medicală din cauza bolilor contagioase pe care le putem lua din vacanţe. Medicii trag un semnal de alarmă și spun că vacanța perfectă se poate transforma într-o clipă într-un coșmar dacă nu ești atent la riscurile de sănătate.
oltcit
Cum a forțat Ceaușescu producția mașinii oltenești abandonate de francezi. Eșecul de un miliard de dolari
Ceaușescu era campion la afaceri proaste. Au dovedit-o numeroasele parteneriate cu statele de lumea a treia, dar și industrializarea forțată a României. De nepriceperea lui Ceaușescu s-au folosit și francezii care i-au plasat un model vechi de automobil, salvându-se de la faliment.
pisica istock jpg
Motivul pentru cae pisica ta miaună când îi vorbești. Ce mesaje încearcă să transmită
Undeva în jur de jumătate dintre români au acasă animale de companie, iar atunci când vine vorba despre pisici, nu durează deloc foarte mult timp să observăm că felinele noastre au un comportament destul de specific și, în unele cazuri, chiar neobișnuit.