Grafica de carte, între meserie și artă

Carla DUSCHKA
Publicat în Dilema Veche nr. 383 din 16 - 22 iunie 2011
Grafica de carte, între meserie și artă jpeg

Citim din ce în ce mai puţin. E mult şi bulversant ce se întîmplă în jurul nostru, ca să mai avem liniştea lecturii, deşi aparent toată lumea se informează, citeşte. Informaţia este fundamental necesară: dacă nu eşti bine informat, nu exişti pare să fie sloganul zilelor noastre, ba chiar e atît de multă informatică, încît ne trebuie metode de selecţie – altă problemă… Aşadar e necesar să citim, dar mai avem nevoie de cărţi? Sună aproape absurd. Putem reformula, forţat: Dacă ne e foame, mai avem nevoie de pîine? Şi răspunsul vine de la sine.  

Nu putem citi de-a valma, aşa că ne trebuie aceste recipiente care să conţină cîte un calup de informaţie. Secole de-a rîndul am avut codexuri frumos rînduite în biblioteci, de-acum, cu noile medii electronice, apar alte forme de cărţi, vom vedea mai încolo care sînt avantajele şi dezavantajele.  Dar întrebarea merge dincolo de forma cărţii: mai avem nevoie de marile scrieri, esenţiale, de romane grave şi eventual lungi, sau, mai greu, de filozofie? Nu putem elimina nişte lucrări-cheie dintr-o minimă cultură generală şi nici literatura de specialitate, obligatorie pînă la un punct, iar pretenţia la civilizaţie şi la un nivel de trai decent presupune culturalizare, n-avem ce face!  

Deci cartea e de bază şi am citi cu toţii, dar nu mai avem timp, răbdare, stare. Lectura în sine e un act profund intim şi sînt convinsă că poate fi o bucurie pentru orice om alfabetizat, doar că drumul pînă acolo e greu, plin de obstacole. Sînt atît de multe lucruri care ne consumă energia şi atenţia pînă la momentul imediat următor gestului de a deschide cartea, încît nu ne mai cufundăm în text.  

Pe acest traseu complicat intervine graficianul. El e intermediarul care dă 

formă, transpune un conţinut în aşa fel încît să ajungă cît mai bine şi corect la cititor, prin crearea formei care să capteze atenţia şi să ajute la lectură. Dacă cel mai important lucru e conţinutul unei cărţi, felul cum arată e esenţial, de asemenea.  

Grafica de carte se află pe o tangentă între meserie şi artă. Litera, aşezarea în pagină, formatul  – toate s-au dezvoltat organic, odată cu puterea de observaţie şi înţelegere a omului, sînt anumite reguli vizuale şi tehnice fără de care nu poţi porni la construcţia unei cărţi. Dar tocmai jocul după anumite reguli face frumuseţea lucrului, dincolo de care începe spectacolul, componenta artistică, libertatea graficianului de a găsi cele mai ingenioase rezolvări – fără a pierde din vedere conţinutul, bineînţeles; design-ul de dragul design-ului, ca să vorbim în termeni actuali, e inutil. 

Aşa stînd lucrurile, graficianul face parte din categoria celor care formează gustul publicului. Desigur, aici e o problemă complicată care ţine de educaţie şi de educaţia artistică în general. Carenţele există la toate nivelurile; lipsa unei tradiţii şi a gustului în materie de carte frumoasă chiar are urmările pe care le vedem. Practic, ne-am obişnuit să avem în jurul nostru cărţi urîte, prost făcute, ne-am obişnuit cu chinul de a parcurge rînduri înghesuite şi texte dezordonate, aglomerări inutile de efecte ieftine pe coperte şi pagini. Dacă în anii ’60-’70 exista o normalitate în grafica noastră de carte, ba chiar lucrări excepţionale premiate la competiţii internaţionale, trăim de vreo două-trei decenii un paradox: în loc să se fi petrecut un progres – ca în alte părţi, mai spre vest –, s-a întîmplat exact invers, ba chiar meseria de grafician a fost ignorată sau prost înţeleasă odată cu apariţia computerului, la îndemîna oricui. A devenit poziţia pe care au lucrat secretare, ingineri, sociologi... şi lista poate fi foarte lungă – oameni cu tot felul de alte specializări. Absurd. Vă daţi seama cum ar fi să ne apucăm, care după cum avem chef şi simţim că e rost de cîştigat bani, să facem chirurgie, avînd la îndemînă un bisturiu. Dar, din artă şi domeniile conexe nu moare nimeni. Totuşi, efectele negative există.  Strict pragmatic vorbind, dacă majoritatea editurilor ar realiza cît de important este felul cum arată publicaţiile, începînd chiar cu manualele şcolare, dacă s-ar forma o breaslă a graficienilor care să militeze pentru idealuri comune şi care să pornească eventual nişte competiţii de specialitate pentru încurajarea profesionalismului în acest domeniu – poate s-ar îmbunătăţi situaţia. Este un lucru matematic, măsurabil, că un text bine aşezat este citit şi înţeles de mai multă lume, iar dimpotrivă, unul prost aranjat este mai degrabă abandonat, fie el tipărit sau în format electronic.  

Nu visăm direct la capodopere, dar ne dorim o igienizare – poate acesta este cuvîntul potrivit. Ca şi în multe alte domenii, e atît de important să începem să avem în vedere efectele pe termen lung. Cărţi decent lucrate şi programe eficiente care să redescopere plăcerea lecturii i-ar forma altfel pe oameni şi poate ar stopa agramatismul care ia amploare.  

Concluzia ar fi că e nevoie de cărţi bine făcute şi rolul graficianului devine cu atît mai important cu cît ne mobilizăm mai greu pentru citit. Iar în ce priveşte cartea tipărită, meseria în sine va deveni şi mai fascinantă, întrucît va permite mai mult spectacol, dincolo de corectitudinea transmiterii unor informaţii. 


Carla Duschka este grafician la Atelierul de grafică (www.graphicfront.ro) şi asistent la Universitatea de Arte Bucureşti, secţia grafică.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

albert nbn podcast captura video jpg
Albert NBN, care a înjurat România la „Beach, Please!”, are doar 6 clase şi este fiul unui interlop din Militari. „Eu oricum mă duceam la școală să râd”
Trapperul Albert NBN, care a provocat un adevărat scandal după ce a aînjurat România de pe scena „Beach, Please!”, fiind fiul lui Vali Nebunul, un controversat personaj din Militari care are legături cu lumea interlopă.
violenta domestica
„Îţi dau un topor în cap şi mă duc la puşcărie”. Un bărbat a fost arestat după ce și-a amenințat fosta iubită care avea ordin de protecție
Un bărbat de 51 de ani a fost arestat preventiv, după ce și-a amenințat amenințat fosta iubită că o va omorî cu toporul. Femeia avea deja un ordin de protecție împotriva lui.
cașin georgescu la tribunal 15 iul 2025 FOTO captura Gandul png
Călin Georgescu crede că administraţia Trump e cu ochii pe el: „A văzut şi a notat toate abuzurile care s-au făcut şi se fac asupra mea”
Călin Georgescu, fost candidat la prezidenţiale, „garantează" faptul că administraţia Trump „a văzut şi a notat tot ce s-a întâmplat în România, toate abuzurile care s-au făcut asupra poporului român".
simoneinzaghi jpg
S-a umplut paharul: Al Hilal refuză să joace Supercupa Arabiei Saudite invocând oboseala fotbaliștilor săi
Al Hilal a fost preluată de antrenorul italian Simone Inzaghi (49 de ani).
genoa fc facebook jpg
Dan Șucu a produs isterie la Genoa. Suporterii echipei dau năvală să-și cumpere abonamente pentru sezonul viitor
Abonamentele pentru noul sezon din Serie A se vând ca pâinea caldă la Genoa, clubul de fotbal condus de românul Dan Șucu (62 de ani).
Bacteria Pseudomonas aeruginosa în mediu de cultură FOTO SHUTTERSTOCK
Bacterie periculoasă depistată în apa recoltată de la Spitalul de Pneumoftiziologie Floreşti
Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Prahova a depistat o bacterie într-o probă de apă recoltată de la Spitalul de Pneumoftiziologie Floreşti, din județul Prahova.
acc autocar a2 jpg
A murit Răzvan, baschetbalistul de 8 ani rănit în tragicul accident de pe A2. Trei săptămâni s-a luptat pentru viață
Durere uriașă în lumea sportului românesc. Răzvan Țârlea, copilul de doar 8 ani pasionat de baschet, a murit după trei săptămâni de luptă crâncenă pentru viață. El fusese grav rănit în accidentul de pe A2
autostrada moldovei jpg
Ce autostrăzi din România rămân finanțate din PNRR
Ministerul Transporturilor a informat marți că România nu pierde niciun euro din PNRR destinat sectorului transporturilor și că urma discuțiilor tehnice purtate cu reprezentanții Comisiei Europene, s-a stabilit că proiectele care rămân în PNRR vor fi finanțate integral din fonduri europene.
Dragos Pislaru FOTO Eduard Enea
Dragoş Pîslaru: Proiecte de 6,3 miliarde de euro nu mai pot fi îndeplinite până în august 2026
Proiecte de circa 6,3 miliarde de euro nu mai pot fi îndeplinite până în august 2026, din perspectiva analizelor tehnice, a declarat, marţi, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE), Dragoş Pîslaru.