Grafica de carte, între meserie și artă

Carla DUSCHKA
Publicat în Dilema Veche nr. 383 din 16 - 22 iunie 2011
Grafica de carte, între meserie și artă jpeg

Citim din ce în ce mai puţin. E mult şi bulversant ce se întîmplă în jurul nostru, ca să mai avem liniştea lecturii, deşi aparent toată lumea se informează, citeşte. Informaţia este fundamental necesară: dacă nu eşti bine informat, nu exişti pare să fie sloganul zilelor noastre, ba chiar e atît de multă informatică, încît ne trebuie metode de selecţie – altă problemă… Aşadar e necesar să citim, dar mai avem nevoie de cărţi? Sună aproape absurd. Putem reformula, forţat: Dacă ne e foame, mai avem nevoie de pîine? Şi răspunsul vine de la sine.  

Nu putem citi de-a valma, aşa că ne trebuie aceste recipiente care să conţină cîte un calup de informaţie. Secole de-a rîndul am avut codexuri frumos rînduite în biblioteci, de-acum, cu noile medii electronice, apar alte forme de cărţi, vom vedea mai încolo care sînt avantajele şi dezavantajele.  Dar întrebarea merge dincolo de forma cărţii: mai avem nevoie de marile scrieri, esenţiale, de romane grave şi eventual lungi, sau, mai greu, de filozofie? Nu putem elimina nişte lucrări-cheie dintr-o minimă cultură generală şi nici literatura de specialitate, obligatorie pînă la un punct, iar pretenţia la civilizaţie şi la un nivel de trai decent presupune culturalizare, n-avem ce face!  

Deci cartea e de bază şi am citi cu toţii, dar nu mai avem timp, răbdare, stare. Lectura în sine e un act profund intim şi sînt convinsă că poate fi o bucurie pentru orice om alfabetizat, doar că drumul pînă acolo e greu, plin de obstacole. Sînt atît de multe lucruri care ne consumă energia şi atenţia pînă la momentul imediat următor gestului de a deschide cartea, încît nu ne mai cufundăm în text.  

Pe acest traseu complicat intervine graficianul. El e intermediarul care dă 

formă, transpune un conţinut în aşa fel încît să ajungă cît mai bine şi corect la cititor, prin crearea formei care să capteze atenţia şi să ajute la lectură. Dacă cel mai important lucru e conţinutul unei cărţi, felul cum arată e esenţial, de asemenea.  

Grafica de carte se află pe o tangentă între meserie şi artă. Litera, aşezarea în pagină, formatul  – toate s-au dezvoltat organic, odată cu puterea de observaţie şi înţelegere a omului, sînt anumite reguli vizuale şi tehnice fără de care nu poţi porni la construcţia unei cărţi. Dar tocmai jocul după anumite reguli face frumuseţea lucrului, dincolo de care începe spectacolul, componenta artistică, libertatea graficianului de a găsi cele mai ingenioase rezolvări – fără a pierde din vedere conţinutul, bineînţeles; design-ul de dragul design-ului, ca să vorbim în termeni actuali, e inutil. 

Aşa stînd lucrurile, graficianul face parte din categoria celor care formează gustul publicului. Desigur, aici e o problemă complicată care ţine de educaţie şi de educaţia artistică în general. Carenţele există la toate nivelurile; lipsa unei tradiţii şi a gustului în materie de carte frumoasă chiar are urmările pe care le vedem. Practic, ne-am obişnuit să avem în jurul nostru cărţi urîte, prost făcute, ne-am obişnuit cu chinul de a parcurge rînduri înghesuite şi texte dezordonate, aglomerări inutile de efecte ieftine pe coperte şi pagini. Dacă în anii ’60-’70 exista o normalitate în grafica noastră de carte, ba chiar lucrări excepţionale premiate la competiţii internaţionale, trăim de vreo două-trei decenii un paradox: în loc să se fi petrecut un progres – ca în alte părţi, mai spre vest –, s-a întîmplat exact invers, ba chiar meseria de grafician a fost ignorată sau prost înţeleasă odată cu apariţia computerului, la îndemîna oricui. A devenit poziţia pe care au lucrat secretare, ingineri, sociologi... şi lista poate fi foarte lungă – oameni cu tot felul de alte specializări. Absurd. Vă daţi seama cum ar fi să ne apucăm, care după cum avem chef şi simţim că e rost de cîştigat bani, să facem chirurgie, avînd la îndemînă un bisturiu. Dar, din artă şi domeniile conexe nu moare nimeni. Totuşi, efectele negative există.  Strict pragmatic vorbind, dacă majoritatea editurilor ar realiza cît de important este felul cum arată publicaţiile, începînd chiar cu manualele şcolare, dacă s-ar forma o breaslă a graficienilor care să militeze pentru idealuri comune şi care să pornească eventual nişte competiţii de specialitate pentru încurajarea profesionalismului în acest domeniu – poate s-ar îmbunătăţi situaţia. Este un lucru matematic, măsurabil, că un text bine aşezat este citit şi înţeles de mai multă lume, iar dimpotrivă, unul prost aranjat este mai degrabă abandonat, fie el tipărit sau în format electronic.  

Nu visăm direct la capodopere, dar ne dorim o igienizare – poate acesta este cuvîntul potrivit. Ca şi în multe alte domenii, e atît de important să începem să avem în vedere efectele pe termen lung. Cărţi decent lucrate şi programe eficiente care să redescopere plăcerea lecturii i-ar forma altfel pe oameni şi poate ar stopa agramatismul care ia amploare.  

Concluzia ar fi că e nevoie de cărţi bine făcute şi rolul graficianului devine cu atît mai important cu cît ne mobilizăm mai greu pentru citit. Iar în ce priveşte cartea tipărită, meseria în sine va deveni şi mai fascinantă, întrucît va permite mai mult spectacol, dincolo de corectitudinea transmiterii unor informaţii. 


Carla Duschka este grafician la Atelierul de grafică (www.graphicfront.ro) şi asistent la Universitatea de Arte Bucureşti, secţia grafică.

HOR 0545 jpg
Bogați îngrijorați de propria sărăcie...
Acest Dosar vă prezintă fragmente din conferințele susținute în serile zilelor de 14, 15 și 16 septembrie, în Sala „Jean Monnet“ a Facultății de Studii Europene a UBB.
B  Glavan jpg
Drumul către sărăcie
Pe scurt: tot ceea ce subminează economisirea, investiţia înţeleaptă şi stimulentul muncii previne acumularea de capital şi ne duce pe drumul sărăciei.
A  Zahiu jpg
Venitul minim garantat: de la utopie la realitate
Tot ce avem în momentul de faţă ca schemă de asistență socială este ineficient, a generat un adevărat infern birocratic, de multe ori aceste programe sînt paravane pentru corupţie.
B  Voicu jpg
Sîntem încă săraci? România după 32 de ani
Concluzia a fost că, de fapt, nu te poţi raporta la „standardele societăţii”.
HOR 1291 jpg
Sărăcie, bogăție și judecată morală
Și iar întreb: ce ne facem cu tensiunea dintre teoria morală înaltă, care ne spune că valoarea morală nu depinde de condițiile materiale de viață, şi judecăţile morale implicite pe care le-am descris?
HOR 1452 jpg
„Care bogat se va mîntui?“ Libertatea ca sărăcie voluntară în Noul Testament
Creştinul trebuie să fie harnic, să-şi cîştige existenţa printr-o muncă onestă, să fie darnic şi solidar, dar să nu-şi facă griji pentru ziua de mîine. Aici apare încă un element definitoriu al relaţiei dintre paradigma creştină şi avuţia terestră.
p 21 foto C  Hord jpg
Globalizarea libertății
În fine, vreau să vă atrag atenția asupra acelor antiglobalişti care înţeleg globalizarea altfel, ca pe o globalizare politică. Ei vă vor vinde izolarea ca soluţie la problemă. Nu-i ascultaţi decît cu atenţie şi îngrijorare.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Nu ne mai facem bine”
Și eu am propria mea curiozitate, așa că încerc să aflu ce s-a schimbat aici, din perspectiva lor, este una dintre principalele teme de discuție.
p 10 jpg
România era țara mea bună, dar vitregă
Astăzi consider că România e țara în care mă pot întoarce cînd doresc, e „cartierul vecin”.
Palatul Culturii Iasi   Aerial jpg
Iași, mon amour contrarié
Iașiul îmi pare un cameleon. Apar întruna terase noi și e tonifiant. Vara asta am mîncat într-un gastrobar cu specific andaluz, cu o veselă aleasă cu gust, cu prețuri rezonabile și porții mărișoare.
640px Parliament 704254 jpg
Stai, cum adică avem o imagine bunicică la Bruxelles?!
Dar cum adică „nu creăm probleme” la Bruxelles, dacă în România sînt atîtea probleme? E simplu, grijile Bruxelles-ului sînt altele decît ale noastre.
p 12 WC jpg
Cum văd eu România? După 15 ani și de la 3.500 de kilometri distanță?
În cele cîteva limbi de circulație pe care le înțeleg, nu găsesc un sinonim în valoare absolută al cuvîntului „omenie”. Poate în el rezidă, totuși, logica speranței.
Bjc cv cs foto 089 jpg
Secretul stă la primărie
În România, m-am ocupat, vrînd-nevrînd, cu colecționarea de faze și impresii, să le spun ilustrate.
p 13 sus jpg
Cînd trăiești între aici și acolo
Am început, timid, să ies în afara granițelor, întrebîndu-mă deseori cum ar fi viața mea în altă parte, în momentul în care nimic nu mă mai reținea în România.
Page 428 Captured Romanians transported away (12239755986) jpg
Trei neîntoarceri
România are acum un chip ponosit, în tușe de gri și negru. Dar e OK pentru că e o Românie exterioară, din afara ta, e un context din care ai scăpat. High five.
Romania Parliament at night jpg
Sedarea românilor
n reacție, nu puțini români refuză calmarea și emigrează, seduși de melodia sirenelor potrivit cărora „în România, asta e!”, totul a „rămas la fel”.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială

Adevarul.ro

militari rusi sursa ministerul apararii din rusia (4) jpg
„Vitejiile“ armatei ruse în retragere
În raportul operațional de miercuri, Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a comunicat că, sub presiunea Kievului, militarii fostei Armate Roșii se retrag haotic din regiunea Herson.
Silkeborg - FCSB, UEFA Conference League / FOTO EPA-EFE
FCSB, demolată în Conference League de Silkeborg, o echipă care nu mai bătuse pe nimeni!
Vicecampioana României și-a bătut joc de cupele europene. A venit cu rezervele în Danemarca, însă chiar și așa s-a făcut de râs la Silkeborg.
rocco siffredi iumor ep 7 foto antena 1 jpg
Starul porno Rocco Siffredi vine la „iUmor“. Este invitat special în juriul show-ului FOTO
Rocco Siffredi, legenda internaţională a filmelor pentru adulţi, va juriza alături de Cheloo, Delia și Costel cea de-a şaptea ediţie „iUmor“, difuzată duminică, de la 20.00, la Antena 1.

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.