Gr─âdinile s─âte┼čti

Nicolas TRIBOI
Publicat în Dilema Veche nr. 485 din 30 mai-5 iunie 2013
Gr─âdinile s─âte┼čti jpeg

Ast─âzi, ├«n 2013, ce a r─âmas din ┼ú─âranul rom├ón? Ce a r─âmas din gr─âdinile lui? O caracteristic─â comun─â societ─â┼úilor rurale care au p─âstrat o dominant─â ÔÇ×┼ú─âr─âneasc─âÔÇť este un peisaj ├«ngrijit, gr─âdin─ârit. Fiecare col┼ú de p─âm├«nt fiind valorizat, cur─â┼úat, piept─ânat. ÔÇ×Buc─â┼úi de terenÔÇť domesticite ┼či transformate ├«n ÔÇ×gr─âdiniÔÇť pe un parcurs de sute, de mii de ani. Care tr─âiesc ┼či cresc odat─â cu omul, ├«mprumut─â din calit─â┼úile lui, se inspir─â din atitudinea lui. O gr─âdin─â nu poate fi dec├«t proiec┼úia firii umane ├«n natur─â, d├«nd m─ârturie despre loc, timpuri, anotimpuri, tradi┼úii ┼či credin┼ú─â.

Pînă acum, am studiat casele, hainele, bisericile, mîncărurile... A venit timpul să deschidem portiţa din grădină.

├Än luna mai am decis s─â organiz─âm o expozi┼úie pe tema ÔÇ×Gr─âdinile s─âte┼čtiÔÇťÔÇô etapa I, ie┼čirea din iarn─â. Aceast─â expozi┼úie a fost un prim pas spre o recunoa┼čtere ┼či o revalorizare a gr─âdinilor ┼ú─âr─âne┼čti, cu caracteristicile lor esen┼úiale. Ne-am propus s─â urm─ârim trei gr─âdini s─âte┼čti, ├«n ideea observ─ârii rela┼úiei ├«ntre ÔÇ×gr─âdinarul-┼ú─âranÔÇť ┼či natura unde ├«┼či desf─â┼čoar─â acesta activitatea. Observarea evolu┼úiei ne va da indicii relevante ├«n selectarea ┼či salvarea unor bune practici, conturarea unui model de trai, dar ┼či evaluarea unor pierderi ├«nregistrate la nivelul peisajului cultural s─âtesc.

Obiectivul principal este de a avea o privire din interior asupra gr─âdinii de la sat, urm─ârind pas cu pas evolu┼úia acesteia pe durata anului, pe durata anilor. ├Än multe alte ┼ú─âri, gr─âdinile s─âte┼čti au disp─ârut, din simplul motiv c─â ÔÇ×gr─âdinarii-┼ú─âraniÔÇť au disp─ârut. C├«te uli┼úe din Fran┼úa, Anglia sau Germania nu mai v─âd b─âlegar proasp─ât ┼či roaba sc├«r┼ú├«ind? Unii zic c─â Rom├ónia a r─âmas ├«napoiat─â, dar acest defazaj este ┼či o mare ┼čans─â care ne permite s─â avem o cultur─â vie a gr─âdin─âritului rural. Multe studii despre gr─âdin─âritul bio, permacultur─â nu fac dec├«t s─â se inspire din bune practici ancestrale... Practici ancestrale ├«n general bune ┼či, uneori, prea ├«nc─ârcate de tradi┼úii ┼či de supersti┼úii. Dorim o radiografie de durat─â, de mai mul┼úi ani, dorim s─â urm─ârim activit─â┼úile ┼či g├«ndirea care stau la baza practicilor, ├«n trei gr─âdini diferite, din dou─â zone climatice ┼či culturale diferite: zona C├«mpulung Muscel (munte) ┼či zona Suceava (Moldova). Prima etap─â a fost prim─âvara 2013, c├«nd trei gr─âdini s-au trezit ├«ncet din iarn─â. Am invitat copii de la ora┼č (Bucure┼čti) ┼či am repetat/├«nv─â┼úat un gest istoric ÔÇô cel de a s─âpa, de a sem─âna cartofi, arpagic. To┼úi au fost ├«nc├«nta┼úi. Dup─â ce am plantat, am ┼či desenat produse care pot s─â provin─â din gr─âdin─â, au ie┼čit multe flori, ro┼čii, copaci de specii necunoscute, plante misterioase, dar toate colorate...

Gr─âdinile de la ┼úar─â au o polivalen┼ú─â, ca ┼či spa┼úiul public de la ┼úar─â. ├Än fa┼úa casei punem flori de frumuse┼úe, dar mai ┼či depozit─âm lemne, nisip sau b─âlegar... ┼čan┼úul ├«nierbat este at├«t de primitor ├«n zilele calde... numai prin betonare devine agresiv. Nu au plante luxoase sau conifere uria┼če care umbresc. S├«nt plante ├«n general mo┼čtenite sau primite de la un vecin, de la o rud─â. Fiecare bucat─â are o istorie personalizat─â, bun─â la ceva: ceai, salat─â, m├«nc─âruri, creme...

Am crescut ├«ntr-un sat de 800 de oameni ├«n Auvergne, Fran┼úa ┼či, c├«nd eram copil, to┼úi vecinii cultivau zarzavat ├«n gr─âdinile lor. Erau perioade intense, de schimb de experien┼úe, de secrete, de semin┼úe... erau g─âini pe strad─â ┼či mirosea a b─âlegar. Fiecare era pasionat, ├«n felul lui. Acum, multe gr─âdini s├«nt l─âsate p├«rloag─â, b─âtr├«nii au murit ┼či au luat cu ei semin┼úele ┼či secretele lor. Ce p─âcat c─â nu au reu┼čit, prin familiile lor sau prin ┼čcolile s─âte┼čti, s─â transmit─â aceast─â pasiune noilor locuitori! Pare c─â ┼či oamenii s-au ÔÇ×├«mp├«rlogitÔÇť (om ├«mp├«rlogit este o expresie care nu exist─â... echivalent imaginat pentru ÔÇ×del─âsat de cultur─âÔÇť). Ce p─âcat c─â aceste locuri de refugiu s├«nt abandonate! Prea pu┼úini tineri se apuc─â de s─âpat.

ÔÇ×Gr─âdinarÔÇť, ÔÇ×┼ú─âranÔÇť ÔÇô dou─â identit─â┼úi mai clare dec├«t na┼úionalit─â┼úile noastre. Aceea┼či piele ars─â de soare, acelea┼či m├«ini m├«ncate de p─âm├«nt, aceea┼či privire c─âtre cer.

Nicolas Triboi este peisagist ┼či se preocup─â intens, ├«n ultima perioad─â, de dezvoltarea rural─â ┼či agricultural─â.

Foto L. MUNTEAN

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.