Globalizarea galopant─â

Publicat în Dilema Veche nr. 157 din 9 Feb 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

├Än (nu foarte, dar destul de) lunga list─â a plus-valorii rom├óne┼čti la excep┼úia cultural─â european─â, ┼čoriciul de porc, palinca de Zal─âu ┼či telemeaua stau comod al─âturi de triada Cioran-Eliade-Ionescu, Damian Dr─âghici and Brothers l├«ng─â Pintilie ┼či noul val din cinematografie, iar cimitirul vesel de la S─âp├«n┼úa l├«ng─â Matei Vi┼čniec ┼či Purc─ârete. Succesul european ┼či transatlantic (ori, cel pu┼úin, accesul la aceste spa┼úii culturale) a devenit, ├«n ultimii ani, o prioritate pentru arti┼čtii rom├óni de teatru (mai ales cei tineri, ┼či mai ales pentru dramaturgi). O prioritate mai stringent─â, judec├«nd dup─â ultimele semne, dec├«t cea a "satisfacerii" propriului public, ├«n m─âsura ├«n care el exist─â sau ar putea fi dezvoltat. Ra┼úiunile s├«nt destul de complexe: pe de o parte, cultura organiza┼úional─â a sistemului teatral rom├ónesc, unde raporturile ┼či rela┼úiile dramaturg-regizor-produc─âtor (director de teatru) s├«nt deficitare ┼či cu prec─âdere frustrante pentru arti┼čtii ├«n curs de afirmare, pe de alt─â parte, fascina┼úia respectuoas─â pentru cultura occidental─â ┼či paradoxala ├«nclina┼úie a artei rom├óne┼čti de a se autoimporta (mul┼úi creatori ajung s─â fie recunoscu┼úi ├«n propria ┼úar─â abia dup─â ce/ ┼či pentru c─â au succes ├«n str─âin─âtate). Ombilical─â cum e (apud Silviu Mihai), cultura rom├óneasc─â tr─âie┼čte ├«ntr-o admira┼úie t─âl├«mb─â fa┼ú─â de un Occident pe care-l cunoa┼čte mult prea pu┼úin ┼či pe care-l prefer─â, per se, construirii unor forme autohtone alternative ┼či personale. Rezultatul e fie calchierea fondului de export - excentrismul local, y-compris palinca de Zal─âu, sarmalele, Dracula, minoritatea rom─â ┼či tinerii care vor s─â fug─â ├«n Vest (├«n esen┼ú─â, a vinde Rom├ónia e tema din piese precum mady-baby.edu de Gianina C─ârbunariu - Kebab ├«n versiunile ei interna┼úionale -, Rom├ónia, te pup de Bogdan Georgescu, Vitamine de Vera Ion) pe forme inventate ├«n alte spa┼úii, ├«n alte tradi┼úii, pentru alte nevoi culturale ┼či mentale, fie, la polul opus, pur ┼či simplu preluarea formelor ┼či conven┼úionalizarea m─ârcilor identitare specifice ale fondului (a se vedea, tot ├«n dramaturgie, The Sunshine Play a lui Peca ┼×tefan). ├Än ce prive┼čte dramaturgia (pe filiera reziden┼úelor Royal Court, devenite o escal─â cvasiobligatorie ├«n traiectoria profesional-personal─â a autorilor de teatru rom├óni) ┼či, ├«n oarecare m─âsur─â, ┼či regia, momentul la care asist─âm e unul al globaliz─ârii galopante, ├«n┼úeleas─â nu ca acces ┼či comunicare intercultural─â, ci ca uniformizare a formei, temelor ┼či mijloacelor. O reac┼úie interesant─â a fost cea a unui critic american, spectator la The Sunshine Play, care-┼či m─ârturisea dezam─âgirea de a fi venit s─â vad─â teatrul de regie european ┼či de a se fi g─âsit, pe nea┼čteptate, dinaintea unei mont─âri (cu text cu tot) flagrant de similar─â celor din off-Broadway-ul newyorkez. Ceea ce pentru cultura teatral─â rom├óneasc─â reprezenta structurarea, ├«n sf├«r┼čit, a unui discurs dramaturgic ┼či regizoral al spectacolului de divertisment elegant pentru adolescen┼úi ┼či tineri, pentru un cronicar familiarizat cu evolu┼úia ┼či prezentul scenelor de dincolo de Atlantic trimitea invariabil la un topos teatral de genul been there, done that. WHISKY DE MARAMURE┼× SAU PIESE DE GIANINA C─éRBUNARIU. Probabil c─â receptabilitatea larg─â a unei opere de art─â (├«n artele spectacolului, m─âcar) ┼úine ├«n propor┼úii egale de gradul de recognoscibil al situa┼úiei date (uimitor c├«t de multe paralele cu National Health System-ul britanic a iscat la Londra Moartea domnului L─âz─ârescu) ┼či concrete┼úea ei specific─â, inclusiv ├«n modul de tratare. De la un nivel ├«n sus al for┼úei creative, e vorba de capacitatea unui artist de a na┼čte "mitologii subiective" (Serge Daney, nu Barthes, despre film, dup─â Alex. Leo ┼×erban), de a "produce" o viziune personal─â asupra lumii ├«n care tr─âie┼čte, fie ea (sau de cele mai multe ori) ┼či ├«n r─âsp─âr cu normele dictatoriale ale canonului de succes vestic. Pe nepreg─âtite, pentru unii, succesul - ├«n egal─â m─âsur─â rom├ónesc ┼či occidental al unui spectacol/text ca Stop the Tempo - s-a datorat tocmai faptului c─â impulsul s─âu ini┼úial era o stare precis identificabil─â ┼či "local─â" de disconfort estetic ┼či social, iar adrisantul lui ideal era ├«n mod precis un public de aici ┼či acum. Efectul de manifest era extrem de personal ┼či asumat-c─âutat, exportarea lui, nu. Ceea ce l-a f─âcut un reper pentru teatrul rom├ónesc al ultimului deceniu a fost tocmai viziunea subiectiv developat─â asupra unui instantaneu de umanitate. A ├«ncerca s─â clonezi, pentru ca tot ei s─â consume, ceea ce al┼úii au produs, pe cale natural─â, ├«ntr-o lung─â tradi┼úie cultural─â, nu poate dec├«t s─â se transforme ├«ntr-o plictisitoare spiral─â a repet─ârii la absurd a acelora┼či scheme, iar asta se vede deja ├«n direc┼úiile pe care a ├«nceput s─â le ia dramaturgia tinerilor. Ideea de a vinde ceea ce deja se caut─â (modelul Royal Court luat ca atare, nu ca o ┼čcoal─â ├«n care se "pred─â" o metod─â, din multele posibile, de alfabetizare dramaturgic─â, de pild─â) poate fi eficient─â pe termen scurt, de┼či oferta e oricum destul de mare; ├«ns─â pe termen lung, cine-┼či imagineaz─â c─â lumea va cump─âra whisky de Maramure┼č c├«nd magazinele s├«nt pline de Jim Beam-ul cu certificat de marc─â de tradi┼úie?!

Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambi╚Ťia pare s─â fie una dintre cele mai dilematice ╚Öi contrariante tr─âs─âturi de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri ┼či poturi ale ambi┼úiei
Ambi┼úia devine o poft─â de m─ârire ┼či faim─â pe care nimic nu ar putea-o vreodat─â ostoi.
Silk route jpg
Amb├«╚Ť strategic Made in China
Suprema╚Ťia Chinei este pe c├«t de ÔÇ×inevitabil─âÔÇť, pe at├«t de ÔÇ×natural─âÔÇť.
p 12 jpg
De-a dreapta ╚Öi de-a st├«nga ambi╚Ťiei: a pl─âcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adev─âratul cre╚Ötin este un str─âin pentru aceast─â lume, adev─ârata lui ╚Ťint─â fiind via╚Ťa cereasc─â.
p 10 jos jpg
Scurte considera╚Ťii psihologice despre ambi╚Ťia la rom├óni
Ambi╚Ťia nu este pozitiv─â (bun─â/func╚Ťional─â) sau negativ─â (rea/disfunc╚Ťional─â).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
ÔÇ×Dac─â eu n-am putut, m─âcar tu s─â po┼úi. R─âzbun─â-m─â, copile, ┼či o s─â fiu fericit. O s─â pot ├«nchide ochii cu inima ├«mp─âcat─â.ÔÇŁ
p 14 WC jpg
Ie╚Öirea din ÔÇ×Machu KitschuÔÇŁ / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucure┼čti, realizat─â ├«n 1951, de┼či se aseam─ân─â izbitor ca planimetrie ┼či tipologie a decora┼úiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joas─â dec├«t acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Profesiunea: ÔÇ×dealerÔÇŁ de idei la m├«na a doua
Idealul intelectualiz─ârii vie╚Ťii politice r─âm├«ne controversat.
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
V─âd ├«n Ion D. S├«rbu un fel de ÔÇ×ambasadorÔÇŁ necesar acelora dintre noi care au obosit s─â tot empatizeze cu colaboratorii Securit─â╚Ťii.
p 11 J  Habermas WC jpg
Între think-tank și Denk-Panzer: intelectualul german
Sincronizarea limbajului educa╚Ťional cu ├«mbog─â╚Ťirea limbajului specializat este imposibil─â.
p 12 sus WC jpg
Turma min╚Ťilor independente
Multe se iartă în America. Mai multe decît în Europa.
p 23 jos jpg
Rusia ╚Öi cultura ei (neo)imperial─â sau despre cum se auto├«ndeplinesc profe╚Ťiile politice
├Än realitate, nimeni nu-i pune la col╚Ť pe clasicii ru╚Öi, fie ei scriitori, compozitori sau poe╚Ťi.
p 22 jos jpg
Ecou (nu prea) îndepărtat. Intelectualii și puterea la 1996
Ar fi util cititorului dilematic de azi s─â vad─â cum g├«ndeau acest subiect, acum aproape 30 de ani, st├«rni╚Ťi de revista noastr─â, trei intelectuali rom├óni majori: ╚śtefan Augustin Doina╚Ö, Livius Cioc├órlie ╚Öi Ion Vianu.
E cool să postești jpeg
Un examen de con╚Ötiin╚Ť─â
MeToo poate ├«nsemna mai mult dec├«t mediatizare, scandal, procese: poate fi un real examen de con╚Ötiin╚Ť─â.
p 10 sus Alyssa Milano WC jpg
MeToo, scurt istoric
Incriminarea h─âr╚Ťuirii sexuale nu a ├«nceput cu mi╚Öcarea MeToo, iar cazul Weinstein nu a fost primul.
p 11 jpg jpg
De ce st├«rne╚Öte abuzul sexual at├«tea reac╚Ťii contradictorii?
Reac╚Ťia la trauma sexual─â este una social─â, cu r─âd─âcini ╚Öi ramifica╚Ťii profunde.
p,12 jpg
#MeToo, din nou. Tot despre putere, recunoaștere, dar și hermeneutică
Încercările de delegitimare a mișcării #MeToo înseamnă și o lipsă de recunoaștere a victimelor abuzurilor sexuale și conferă putere abuzatorilor.

Adevarul.ro

image
Bătaie generală la Untold, în faţa scenei la concertul lui David Guetta VIDEO
În cea de-a treia zi a Festivalului Untold, când au fost prezente peste 95.000 de persoane din peste 100 de ţări ale lumii, a izbucnit o bătaie între mai mulţi tineri, în timpul concertului lui David Guetta. Filmarea a devenit virală pe Internet.
image
Pericolul frumos ÔÇ×ambalatÔÇť care ├«i transform─â pe tineri ├«n victime. ÔÇ×Inima lor ajunge ca la 80-90 de aniÔÇť
Vârsta pacienţilor la care medicii au ajuns să trateze accidentul vascular cerebral sau infarctul miocardic acut a scăzut dramatic în ultimii ani. Produsele foarte populare printre tineri, consumate de la vârste mici, duc la un astfel de deznodământ.
image
Luptă contracronometru pentru a salva balena beluga blocată în râul Sena. Mamiferul refuză hrana VIDEO
Oficialii francezi ├«ncearc─â cu disperare s─â salveze o balen─â┬ábeluga blocat─â ├«n r├óul Sena, cu o injec┼úie cu vitamine pentru a-i stimula apetitul. Observatorii ┼čtiin┼úifici spun c─â balena pare s─â fie vizibil subnutrit─â, iar salvatorii sper─â totu┼či s─â o ajute s─â-┼či recapete apetitul ┼či energia necesar─â pentru a se ├«ntoarce pe mare.

HIstoria.ro

image
ÔÇ×R─âceala diplomatic─âÔÇŁ dintre Bulgaria ╚Öi Rom├ónia
Per ansamblu, climatul diplomatic de la sf├ór╚Öit de secol XIX poate fi definit ca fiind ÔÇ×destinsÔÇŁ. O dovad─â o constituie ╚Öi vizita lui Carol I, ├«nso╚Ťit de frunta╚Öul liberal D. A. Sturdza (un adept al Triplei Alian╚Ťe), la Sankt Petersburg, ├«n iulie 1898, unde s-a bucurat de o foarte bun─â primire.
image
Dacia roman─â, o provincie puternic militarizat─â
Distribu┼úia armatei ├«n interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, ┼či anume de a separa ┼či supraveghea neamuri ÔÇ×barbareÔÇŁ care erau poten┼úial periculoase, ├«n special dac─â se aliau ├«ntre ele contra Romei, cum au fost ├«n special sarma┼úii iazigi.
image
Stalin îl întreabă pe Jukov dacă va putea apăra Moscova
├Ängrijorat de ├«naintarea germanilor ╚Öi de cucerirea Solnechnogorsk (23 noiembrie 1941), Stalin l-a ├«ntrebat pe Jukov dac─â va putea men╚Ťine Moscova. Jukov a r─âspuns afirmativ, cu condi╚Ťia trimiterii a ├«nc─â dou─â armate ╚Öi furniz─ârii a 200 de tancuri, dar Stalin a replicat c─â nu mai existau tancuri.