Gîndirea precară

Publicat în Dilema Veche nr. 947 din 2 – 8 iunie 2022
image

Cu toții știm, fiind susținuți de date și de experiență, că sărăcia naște sărăcie. E un truism, este un dat al lumii noastre. E ceea ce se numește cercul vicios al sărăciei: dacă ești sărac și ai parte (cel mai probabil) de o educație precară, de modele precare în viață, vei sfîrși, cel mai probabil, tot sărac. Bineînțeles că aici e vorba de excluziune și neșansă, de un sistem social și guvernamental care nu dă seama de aceste inegalități și care nu reușește, decît pe hîrtie, să vorbească de egalitate de șanse.

Dar, deși aceste lucruri sînt foarte importante, nu ele constituie centrul de interes al acestui articol, ci, mai degrabă, a vedea cum sărăcia atrage după sine sărăcie. Sărăcia e de cele mai multe ori condiționată de o educație precară și o educație precară atrage după sine o gîndire precară, gîndire care aproape inevitabil va sfîrși în sărăcie. Pe scurt, punctul de interes este ce este gîndirea săracă, de ce este ea izvor de sărăcie și ce putem face pentru a o îmbogăți.

Nu e o vină să te naști sărac, poate e o vină să mori sărac. Și mori sărac dacă cel mai probabil ai rămas cu o gîndire săracă. Dar ce înseamnă o gîndire săracă? Cred că putem vorbi despre o gîndire săracă pe cel puțin două paliere, ca fond și ca formă, și sub două dimensiuni, a limbajului și a cunoștințelor.

Putem avea astfel o gîndire săracă ca limbaj la nivelul fondului, mai precis o gîndire care se manifestă printr-un vocabular precar. Puținătatea cuvintelor e o măsură a sărăciei gîndirii noastre, lumea fiind lipsită în acest caz de nuanțe și sinonimii. Cînd, de exemplu, toți cîinii sînt cu toții doar cîini, cînd nu există rase diferite, specializări și aptitudini diferite, atunci persoana în cauză se poate spune că suferă de o gîndire săracă cu privire la cîini. E gîndirea unui om care nu a văzut și nici nu a experimentat multe în acest domeniu. E gîndirea, de exemplu, a unui om dintr-un sat uitat de lume care abia dacă a ajuns de cîteva ori la primul oraș apropiat.

O gîndire săracă ca limbaj, la nivelul formei, e gîndirea cuiva care vorbește agramat. E cineva care nu înțelege și nu stăpînește categoriile fundamentale de exprimare într-o limbă. Pentru el, limba este pentru a transmite celuilalt nevoi de bază, nu este pentru a se înțelege mai bine pe sine și lumea înconjurătoare. Gramatica e relativă și aceasta e gîndirea unui om simplu, pentru care lumea nu are multe nuanțe și pentru care nu există multe alternative. Ca și în primul caz, nu e în mod necesar o gîndire superficială, dar e o gîndire inflexibilă, blocată într-un dat din care nu poate să iasă. Este, de cele mai multe ori, gîndirea unui om robotizat de repetitivitatea acțiunilor lui care se succed inevitabil în aceeași ordine.

O gîndire săracă este, însă, și mai săracă dacă lipsurile se manifestă la nivelul formei gîndirii, la nivelul structurii ei. Aici avem parte de o logică precară a gîndului, de o lipsă de articulare și acest lucru e mai periculos decît precaritatea gramaticii și a vocabularului. E vorba aici de un analfabetism cognitiv. Omul respectiv vorbește corect limba, dar nu o înțelege în profunzimea ei. E omul fără de logică, omul care nu gîndește cauzal și care nu trage și nu analizează consecințele acțiunilor lui. De cele mai multe ori, aceștia sînt și oamenii fără perspectivă, care trăiesc inerțial, duși de valul familiei și al societății.

Putem avea parte și de o gîndire săracă la nivelul fondului gîndirii, manifestîndu-se în acest caz prin cunoștințe puține. Aceasta merge mînă în mînă cu sărăcia de la nivelul vocabularului, căci a avea un vocabular precar înseamnă și a ști puține lucruri despre lume, după cum și invers, dacă știi puține lucruri despre univers, nici vocabularul nu are cum să îți fie bogat, căci în definitiv majoritatea cuvintelor sînt etichete pentru lucrurile din universul nostru înconjurător.

E bine să realizăm, însă, că toate acestea pot fi, de exemplu, disimulate de cineva care vorbește repede și cursiv, dar care suferă de o gîndire precară. A vorbi repede și mult nu e o marcă a unei gîndiri bogate, mai ales dacă avem parte de rupturi de raționament sau de un fond ideatic precar. Dar dacă vorbăria și flecăreala sînt măsuri ale unei gîndiri sărace, periferice, nici la cealaltă extremă tăcerea în sine nu spune nimic. O tăcere este plină dacă este într-un context adecvat. Și proștii tac și tăcerea în sine nu îi face filosofi. Gîndirea, precum muzica, își are tăcerile și notele ei disonante. Cel mai probabil etichetăm o gîndire săracă, o gîndire impulsivă, nereflexivă și blocată în niște ținte și scheme. La polul opus avem o gîndire imaginativă, reflexivă și flexibilă, care explorează neîncetat noi teritorii și alternative.

O gîndire bogată este ca o mîncare bună care te face să vorbești despre mîncare chiar în timpul unei mese bune, bogate. Așa și aici, o gîndire bogată te pune pe gînduri și te face să te gîndești, să devii reflexiv și metacognitiv. O gîndire săracă este una plină de clișee și de scheme, e o gîndire de lemn, e o gîndire fără umor și fără metafore. E o gîndire fără gîndul gîndului, fără metalimbaj. De asemenea, o gîndire bogată este o gîndire închegată și articulată, plină de viziune și energie. O gîndire săracă este una leneșă, care nu explorează și nu schimbă lucrurile, ci una care se complace într-un statu quo oferit de ceilalți sau de societate.

Și toate acestea sînt substanțial legate de educație. De aici ni se trag toate și toate duc la educația noastră, care ar trebui să fie neîntreruptă și totală. Creierul e un organ ale cărui performanțe pot fi foarte mult îmbunătățite prin antrenament. Așa cum învățăm să respirăm, să mîncăm, să dormim sau să lucrăm mai bine, tot așa putem să ne dezvoltăm și gîndirea. Și acesta ar trebui să fie țelul suprem al educației noastre, să ne facă să gîndim mai bine, mai profund, mai bogat. Săraca gîndire săracă ce ne ține săraci, mai ales la nivel cognitiv. Astfel, prin neputința de a ne proiecta în afară datului curent, gîndirea săracă nu ne ajută să devenim altceva. Săraca gîndire săracă...

Sorin Costreie este conferențiar la Facultatea de Filosofie a Universității din București și prorector al acestei universități.

Foto: flickr

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Nu ne mai facem bine”
Și eu am propria mea curiozitate, așa că încerc să aflu ce s-a schimbat aici, din perspectiva lor, este una dintre principalele teme de discuție.
p 10 jpg
România era țara mea bună, dar vitregă
Astăzi consider că România e țara în care mă pot întoarce cînd doresc, e „cartierul vecin”.
Palatul Culturii Iasi   Aerial jpg
Iași, mon amour contrarié
Iașiul îmi pare un cameleon. Apar întruna terase noi și e tonifiant. Vara asta am mîncat într-un gastrobar cu specific andaluz, cu o veselă aleasă cu gust, cu prețuri rezonabile și porții mărișoare.
640px Parliament 704254 jpg
Stai, cum adică avem o imagine bunicică la Bruxelles?!
Dar cum adică „nu creăm probleme” la Bruxelles, dacă în România sînt atîtea probleme? E simplu, grijile Bruxelles-ului sînt altele decît ale noastre.
p 12 WC jpg
Cum văd eu România? După 15 ani și de la 3.500 de kilometri distanță?
În cele cîteva limbi de circulație pe care le înțeleg, nu găsesc un sinonim în valoare absolută al cuvîntului „omenie”. Poate în el rezidă, totuși, logica speranței.
Bjc cv cs foto 089 jpg
Secretul stă la primărie
În România, m-am ocupat, vrînd-nevrînd, cu colecționarea de faze și impresii, să le spun ilustrate.
p 13 sus jpg
Cînd trăiești între aici și acolo
Am început, timid, să ies în afara granițelor, întrebîndu-mă deseori cum ar fi viața mea în altă parte, în momentul în care nimic nu mă mai reținea în România.
Page 428 Captured Romanians transported away (12239755986) jpg
Trei neîntoarceri
România are acum un chip ponosit, în tușe de gri și negru. Dar e OK pentru că e o Românie exterioară, din afara ta, e un context din care ai scăpat. High five.
Romania Parliament at night jpg
Sedarea românilor
n reacție, nu puțini români refuză calmarea și emigrează, seduși de melodia sirenelor potrivit cărora „în România, asta e!”, totul a „rămas la fel”.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce rol mai au valorile?
Am aflat că valorile sînt cele care ne dau un sens, iar acest lucru ne face să fim perseverenți și să depășim obstacolele.
p 10 sus jpg
Dihotomia fapte/valori a fost greşit înţeleasă
Valorile sînt ingredientele indispensabile ale realităţii sociale.
Elevi jpg
StateLibQld 2 198959 Planting a tree for Arbor Day at Ban Ban Springs State School, 1920 jpg
Tot ceea ce vreau să fiu
„Prietenia înseamnă să împarți punga de chips-uri cu celălalt.”
p 12 sus jpg
Mesajul corect
Într-o clinică de toxicomani e barometrul cel mai fidel al suferinței unei societăți.
640px Islamic   Garden Scene   1987 360 4   Art Institute of Chicago jpg
Valori, virtuți, viață în islam
Societățile musulmane sînt puternic condiționate de tradiții.
Social Media and Technology jpg
Social media și tribalizarea valorică
Viața noastră socială nu arată întotdeauna precum fluxul nostru de pe rețelele sociale.

Adevarul.ro

Soldati ucraineni se adapostesc in timpul unui bombardament in Lyman- razboi Ucraina FOTO Profimedia
Aliații lui Putin au criticat retragerea rușilor din Lîman: Sunt niște gunoaie
Susținători ai lui Vladimir Putin au criticat sâmbătă retragerea armatei dintr-un oraș din Ucraina, la o zi după ce președintele a afirmat că a anexat regiunea.
FOTO Traian Goga jpg
Bucșani, ciclism și turism alături de zimbri, într-o locație ideală, care le împacă pe amândouă
Fenomenul sportiv al mountain bike-ului a prins un avânt serios în România și se dezvoltă de la an an. Aproape că nu mai este copil care să nu știe să pedaleze sau să își dorească acest lucru.
Convoi de civili atacat in regiunea Harkov FOTO SBU jpg
Un nou atac asupra unui convoi de civili ucraineni: Cel puțin 24 de morți la Harkov
Cel puțin 24 de civili aflați într-un convoi au fost uciși în urma unui atac comis de ruși în regiunea Harkov, a anunțat guvernatorul acestei regiuni din estul Ucrainei, Oleh Sinehubov.

HIstoria.ro

image
Bălcescu, iacobinul român despre care nimeni nu mai vorbește
Prima jumătate a veacului al XIX-lea a reprezentat pentru Ţările Române un timp al recuperării. Al recuperării parţiale – ideologice şi naţionale, cel puţin – a decalajului ce le despărţea de Occidentul european. Europa însăşi este într-o profundă efervescenţă după Revoluţia de la 1789, după epopeea napoleoniană, Restauraţie, revoluţiile din Grecia (1821), din Belgia şi Polonia anului 1830, mişcarea carbonarilor din Italia, toată acea fierbere socială şi naţională, rod al procesului de industria
image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Victor Babeș, cel mai elegant savant român
Victor Babeș a fost savant, profesor universitar, unul dintre cei mai renumiți oameni de știință, cunoscut și recunoscut în toată lumea. Când apărea profesorul Babeș la catedră, sau cu alte ocazii, acesta era îmbrăcat impecabil, foarte elegant, având o ținută exemplară.