Gigantism sau cre┼čtere s─ân─âtoas─â?

Publicat în Dilema Veche nr. 251 din 10 Dec 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Experien┼úa cea mai apropiat─â pe care o am, ├«n materie de China, este aceea c─â v─âd ├«n fiecare zi o cohort─â de muncitori chinezi. Locuiesc foarte aproape de ┼čantierul unui viitor centru comercial ┼či zilnic ├«i v─âd merg├«nd aproape ├«ncolona┼úi, modest ├«mbr─âca┼úi, cu fe┼úele obosite. Muncitori chinezi care intr─â sau ies de la munc─â. Arat─â la fel de tri┼čti ca ┼či muncitorii rom├óni, ┼či dou─â ├«ntreb─âri mi se strecoar─â ├«n minte: "de ce au venit ├«n Rom├ónia?" ┼či "pentru c├«┼úi bani lucreaz─â aici?". Analizele despre economia mondial─â nu ┼úin seama de muncitorii chinezi care lucreaz─â la mall-ul din cartierul meu. Cifrele confirm─â o realitate: progresul uluitor al economiei chineze din ultimii 25 de ani. Totul a ├«nceput ├«n anii ├ó┬Ç┬Ö80, c├«nd pre┼čedintele Deng Xiaoping a rostit celebra formul─â "o ┼úar─â, dou─â sisteme". Tradus─â ├«n economie, ideea a ├«nsemnat dou─â lucruri: convie┼úuirea capitalului de stat cu cel privat ┼či coabitarea regulilor economiei de pia┼ú─â cu cele ale economiei centralizate. Rezultatele au fost spectaculoase. ├Än dou─â decenii, China a devenit una dintre cele mai importante economii din lume. Datele seci o demonstreaz─â: ├«ncep├«nd cu anul acesta, China va deveni cel mai mare exportator din lume, lu├«nd locul Germaniei; anul viitor, China ar putea deveni cel mai mare produc─âtor de bunuri fabricate din lume, trec├«nd ├«naintea SUA. Este vorba despre faptul c─â economia chinez─â va produce 17% din produc┼úia mondial─â de bunuri fabricate. Mai mult dec├«t at├«t, excedentele cu care a func┼úionat economia au f─âcut ca, ├«n ultimii ani, China s─â aib─â la dispozi┼úie foarte mul┼úi bani. Anul trecut, se spunea, metaforic, c─â statul ┼či oamenii de afaceri din China se preg─âtesc s─â cumpere ├«ntreaga lume. Poate nu chiar ├«ntreaga lume, dar o bun─â parte din ea, cu siguran┼ú─â, pentru c─â, ├«n acest moment, China este cel mai mare de┼úin─âtor de titluri de stat americane, cu investi┼úii de 585 de miliarde de dolari, devans├«nd Japonia. De asemenea, presa chinez─â a anun┼úat c─â banca central─â se preg─âte┼čte s─â m─âreasc─â substan┼úial rezerva de aur. ├Än fine, ├«n ultimii ani, marile companii chineze au trecut de la cump─ârarea de active, ├«n special ├«n domeniul energetic, la companii care activeaz─â pe pie┼úe externe. ┼×i pentru ca tabloul s─â fie complet, trebuie s─â spunem c─â nu doar cifrele macroeconomice s├«nt impresionante, ci ┼či consolidarea unor companii chineze. La sf├«r┼čitul anului trecut, patru dintre cele mai mari zece companii din lume, ├«n func┼úie de nivelul de capitalizare, erau chineze. Este vorba despre companii care activeaz─â ├«n domenii relativ diferite: industria energetic─â (Petro China ┼či China Petroleum), telecomunica┼úii (China Mobile) ┼či asigur─âri (China Life Insurance). Cum a fost posibil miracolul chinez? Totul s-a derulat pe dou─â coordonate. Prima a fost cea a fabric─ârii de produse ieftine, ├«n special ├«n domeniul textil, al ├«nc─âl┼ú─âmintei ┼či al industriei electronice. China s-a bazat pe for┼úa de munc─â ieftin─â ┼či pe resurse distribuite pe principiul economiei socialiste, adic─â pe pre┼úuri controlate sub diverse forme (una dintre acestea a fost vechea disput─â cu Statele Unite, legat─â de controlul asupra yuan-ului, moneda na┼úional─â chinez─â). O a doua cale a fost deschiderea economiei pentru investi┼úii str─âine. Astfel au ap─ârut zonele economice speciale ┼či au fost acordate facilit─â┼úi rezonabile companiilor. Investitorii s-au ├«mbulzit pentru c─â nici o companie serioas─â nu-┼či putea permite s─â lipseasc─â dintr-o ┼úar─â care avea dou─â mari atuuri: for┼úa de munc─â ieftin─â ┼či o pia┼ú─â cu un poten┼úial imens, pentru c─â - se ┼čtie - unul din cinci locuitori ai planetei este chinez. Cre┼čterea economic─â a adus Chinei at├«t beneficii macroeconomice, c├«t ┼či pentru consumatori. Excedentele bugetare ┼či valuta venit─â prin investi┼úii str─âine ┼či exporturi au ├«ns─ân─âto┼čit finan┼úele publice ┼či au n─âscut proiecte importante de dezvoltare a infrastructurii. De asemenea, salariile au crescut, la fel ┼či puterea de cump─ârare, iar popula┼úia a descoperit gustul consumului bazat adeseori pe credite. Toate acestea au creat cercul vicios. Cre┼čterea consumului pe pia┼úa intern─â a convins ├«nc─â o dat─â investitorii c─â nu pot lipsi de pe cea mai mare pia┼ú─â din lume. Exist─â, ├«n acest moment, mai multe semne de ├«ntrebare legate de dezvoltarea exploziv─â a Chinei, scepticii numind China "dragonul de carton". De ce? Pentru c─â au observat vulnerabilit─â┼úile economiei chineze: 1) este vorba despre faptul c─â economia chinez─â tr─âie┼čte foarte pu┼úin din produse cu valoare ad─âugat─â mare; 2) economia chinez─â nu a reu┼čit s─â impun─â companii importante sau m─ârci de renume pe pia┼úa mondial─â. Orice sondaj poate ar─âta faptul c─â m─ârcile chineze┼čti nu s├«nt renumite ca "brand", s├«nt v─âzute ca produse ieftine ┼či de o calitate discutabil─â; 3) economia chinez─â are mari probleme de mediu. Respectarea standardelor de mediu a fost, de altfel, ultima preocupare a companiilor chineze, lipsite de constr├«ngerea respect─ârii unor tratate interna┼úionale din acest domeniu, respectiv Protocolul de la Kyoto; 4) economia chinez─â a dezvoltat un alt tip de prosperitate dec├«t economiile occidentale. O prosperitate care nu a fost distribuit─â ├«n mod egal c─âtre to┼úi cet─â┼úenii. De altfel, conform cifrelor oficiale, China are 29 de milioane de oameni la limita s─âr─âciei, cifr─â nerecunoscut─â ├«ns─â de studiile B─âncii Mondiale care vorbesc despre un num─âr mult mai mare de s─âraci. Cea mai bun─â dovad─â ├«n acest sens pare a fi tocmai prezen┼úa chinezilor ├«n num─âr mare - fie ca m├«n─â de lucru, fie ocup├«ndu-se de comer┼ú - ├«n toate statele dezvoltate ale lumii (ba chiar, iat─â, ┼či ├«n Rom├ónia). Va reu┼či China s─â valorifice atuurile sau dezvoltarea sa va fi ├«ncetinit─â de handicapurile pe care chiar cre┼čterea economic─â le-a creat? Grea ├«ntrebare. Este dificil de dat un r─âspuns pentru c─â lumea se schimb─â. Deocamdat─â, se pot ├«ntrez─âri cu greu marii c├«┼čtig─âtori ┼či felul ├«n care va ar─âta "noua economie". Cu siguran┼ú─â ├«ns─â, economia chinez─â a traversat p├«n─â acum cea mai u┼čoar─â perioad─â de cre┼čtere. Este ca un organism care a trecut de pubertate. De-acum ├«ncolo lucrurile se complic─â. Cre┼čterea economic─â va trebui ob┼úinut─â pe alte baze economice, cu alte mijloace ┼či cu alte costuri. ├Än urm─âtorii ani, vom vedea dac─â economia chinez─â sufer─â de gigantism sau este, pur ┼či simplu, un organism dinamic ┼či s─ân─âtos.

Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ale lumii dou─â fe╚Ťe
Oamenii n-au fost, poate, mai răi sau mai buni în istoria lor, dar instrumentele prin care au exercitat răul au variat considerabil, adică s-au dezvoltat.
p 10 jpg
Unidimensionala banalitate
Dacă România l-a ales pe Iliescu președinte în 1990, de ce s-ar mai fi făcut vreodată alegeri?
29903084942 33e7aa40d1 c jpg
Despre conceptul de ÔÇ×r─âuÔÇŁ din perspectiva diverselor teorii filosofice
Răul metafizic precum și cel empiric sînt explicate prin patru mari tipuri de teorii.
32851415932 5b1b685b66 c jpg
Hater-ul de Internet și hater-ul sub acoperire
ÔÇ×HaterÔÇŁ-ul, o persoan─â m─âcinat─â de anxietate ╚Öi nemul╚Ťumiri, care ├«╚Öi g─âse╚Öte o personificare a anxiet─â╚Ťilor ╚Öi nemul╚Ťumirii ca poetul muza, a existat dintotdeauna.
1024px Don Chepito witnessing a boxing match between a black man and a white man MET DP869355 jpg
ÔÇ×S─â te dezl─ân╚Ťui ├«ntr-un mod controlatÔÇŁ ÔÇô interviu cu C─ât─âlin MORO╚śAN
ÔÇ×E foarte bine s─â-╚Ťi dezvol╚Ťi furia, dar trebuie s-o folose╚Öti ├«n mod controlat, pentru c─â nu po╚Ťi s─â ├«ncalci regulile. ╚śi ├«n ring, ╚Öi ├«n via╚Ť─â s├«nt reguli de respectat.ÔÇŁ
p 1 jpg
O structură limbică arhetipală sau în miezul răului
Un copil nu are niciodat─â p─ârin╚Ťii pe care-i viseaz─â, doar copiii f─âr─â p─ârin╚Ťi au p─ârin╚Ťi de vis.
p 14 Parintele Rusu cu familia jpg
A fi cu ÔÇ×etichet─âÔÇŁ
Un grăunte de răutate adîncă, izvorîtă din crunta răzbunare și din trufia unui slujbaș plenipotent al statului, a schimbat pentru totdeauna biografia peste veacuri a părintelui Rusu Petre.
p 21 sus WC jpg
Cele dou─â fe╚Ťe ale sufletului
Oric├«t de mult ne-ar pl─âcea s─â fim doar buni n-o s─â ne ias─â, vom produce suferin╚Ť─â ╚Öi dac─â ne-am propus, ╚Öi dac─â nu.
p 21 jos jpg
Fe╚Ťe-fe╚Ťe ale r─âut─â╚Ťii
Cred c─â r─âutatea are o gr─âmad─â de fe╚Ťe, ceea ce o face, deseori, greu de identificat. Sau u╚Öor de confundat.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Unde gre╚Öesc autorit─â╚Ťile
Oare, ├«n loc ca autorit─â╚Ťile s─â ├«ncerce s─â deserveasc─â traficul auto, nu ar fi mai constructiv, ca s─â nu zic mai la ├«ndem├«n─â, s─â-l descurajeze sistematic?
951 t pag10 foto Alberto Grosescu jpg
Străzi Deschise. Un pariu pentru viitorul Bucureștiului
Avem nevoie de asta ca de aer! Sau și mai bine spus, avem nevoie de asta ca să mai avem ceva aer.
p 11 jpg
Un spa╚Ťiu public sigur
Mai nou vedem o șansă în tehnologii de condus autonom; mai bine ar fi să mergem din nou autonom pe picioarele noastre.
p 1 jpg
ÔÇ×Ce nu ├«n╚Ťelege╚Ťi voi este c─âÔÇŽÔÇŁ* ÔÇô 11 lec╚Ťii despre ora╚Ö
Pietonizarea e permanent─â. A merge pe carosabil, chiar dac─â temporar ╚Ťi se d─â voie, e aproape umilitor.
951 t pag12jos foto C Dragan jpg
├Än Suedia, dou─â ro╚Ťi s├«nt mai bune dec├«t patru
Municipalit─â╚Ťi suedeze au ├«nceput s─â reduc─â drastic num─ârul locurilor de parcare din centru, ├«nlocuindu-le cu parc─âri pentru biciclete.
p 13 jpg
Libertatea de a nu folosi mașina
Noua libertate este de a nu fi blocat ├«n trafic, de a nu pl─âti rate la ma╚Öin─â, de a nu fi vulnerabil la fluctua╚Ťiile pre╚Ťului petrolului.
1024px Bucharest Citaro bus 4374 jpg
În ce fel de oraș vrem să trăim?
Dacă alegi să optimizezi infrastructura pentru pietoni, mutînd accentul de pe autovehiculul individual, atunci vei aloca bugetul unor proiecte prin care crești capacitatea de transport în comun.
Paris patrimoine jpg
ÔÇ×├Än ceea ce prive╚Öte mobilitatea urban─â, cel mai important e s─â lup╚Ťi ├«mpotriva izol─âriiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Carlos MORENO
Administra╚Ťiile locale se confrunt─â cu aceast─â mare provocare de a oferi o alternativ─â la ma╚Öina personal─â care s─â fie acceptabil─â pentru un num─âr mare de cet─â╚Ťeni.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
C├«t de fic╚Ťionale s├«nt ╚Ť─ârile ╚Öi spa╚Ťiile ├«n care tr─âim?
Lini╚Ötea ╚Öi familiaritatea s├«nt suficiente sau devin prea pu╚Ťin c├«nd vine vorba de promisiunea unui altfel?
Drepnea
Jum─âtate mi╚Öcare, jum─âtate siguran╚Ť─â
Locurile s├«nt sinonime cu ni╚Öte st─âri psihice, s├«nt legate de ├«ntregi constela╚Ťii de lucruri tr─âite, sunete, imagini, intensit─â╚Ťi care au ├«nscris acel teritoriu pe harta mea emo╚Ťional─â.
Neuhausen (Erzgeb ), die Schlossgasse JPG
În satul Noulacasă
Acest sat se numește Neuhausen, iar mie, în română, îmi place să-i spui Noulacasă.
mare
Un lac ├«ntre mun╚Ťi
Am știut că atunci, acolo, sînt fericit și că e un loc în care o să mă întorc întotdeauna cînd o să mă pierd, cînd o să-mi fie foame, sete sau o să mă rătăcesc.
p 11 jos jpg
Aici, ├«ntre cei doi poli ai vie╚Ťii mele
Cred c─â pentru mine e esen╚Ťial s─â pot oscila ├«ntre dou─â st─âri sau dou─â locuri sau dou─â universuri suflete╚Öti.
p 12 Paris, Cartierul Latin WC jpg
Orașe uriașe
M─â v─âd ├«ntors ├«n Paris, tr─âind lini╚Ötit via╚Ťa altora, recunosc─âtor celor care se poart─â frumos cu mine, p├«n─â c├«nd al╚Ťii, nou-veni╚Ťi, ├«ncep s─â ├«mi fie recunosc─âtori c─â m─â port frumos cu ei.
25869202527 80595838cf c jpg
4 case x 4 mașini
Ma╚Öina pe care mi-a╚Ö fi luat-o putea func╚Ťiona drept criteriu de delimitare a unor intervale (micro)biografice.

Adevarul.ro

image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.
image
Momentul ├«n care Roxana Donisan a fost atacat─â de rechin a fost filmat de un turist.┬áÔÇ×A ajuns p├ón─â la geamandur─â, acolo a ├«nh─â┼úat-o rechinulÔÇť
P─ârin┼úii Roxanei Donisan, rom├ónca ucis─â ├«n Egipt de un rechin, au povestit c─â fiica lor a g─âsit oferta de vacan┼ú─â ├«n sta┼úiunea Hurghada ├«n ultima clip─â ┼či a ocupat singurul loc r─âmas liber ├«n avion. Acum a┼čteapt─â s─â ajung─â acas─â trupul ne├«nsufle┼úit al singurului lor copil.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.