Gherila urbană

Publicat în Dilema Veche nr. 219 din 26 Apr 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Un război de uzură În Bucureşti, trăim împărţiţi în mai multe tabere, din care, fie că vrem sau nu, facem parte. Şoferii se războiesc cu pietonii pentru fiecare centimetru de asfalt. Pietonii îi au de partea lor şi pe biciclişti, care le împărtăşesc cauza: mai puţine maşini, mai puţină poluare, jos cu jeep-urile, să interzicem claxoanele! Şoferii formează o tabără puternică şi bine înarmată, dar măcinată de lupte interne care au loc, de cele mai multe ori, la semafor. Taximetriştii reprezintă o categorie separată, aflată în război cu toată lumea, în schimb unită de o solidaritate puternică de breaslă. Iar lupta dintre sexe, orice s-ar zice, la volan se ascute! Mai nou, de cînd ne paşte interzicerea fumatului, bătălia cea mai acerbă se duce între fumători şi nefumători. Fumătorii se simt ameninţaţi şi îi consideră pe nefumători un fel de duşmani de clasă, direct responsabili de această măsură represivă. Se fac remarce agresive de ambele părţi: "Dacă nu vă place fumul, ia duceţi-vă, nene, în alte locuri, unde nu se fumează!", "Da’ de ce să ne ducem noi? Să staţi voi acasă şi să fumaţi acolo, în loc să ne îmbolnăviţi pe noi de cancer!". Chiar şi în parc, un loc aparent calm şi idilic, teritoriile sînt împărţite între mai multe tabere (pensionari, posesori de cîini şi mămici) aflate într-un continuu conflict de interese. Nimeni nu are timp să discute civilizat cînd i se încalcă teritoriul, se ţipă direct, fără menajamente: "Da’ nu ţi-e ruşine, dom’le, să vii cu javra aici să facă pipi în nisipul în care se joacă copiii noştri?", "Şi ce vrei, cucoană, dacă acum l-a apucat, io ce să-i fac? Ţipă matale la el, să vedem, te înţelege?". Se pare că strada este locul în care oamenii se simt violentaţi cel mai mult. Percep claxoanele, înjurăturile, privirile (mai ales femeile), chiar şi reclamele gigantice care tronează pe clădiri (pe mine, una, mă obsedează cea de pe Calea Victoriei colţ cu Regina Elisabeta la un tratament pentru hemoroizi!) ca pe nişte manifestări violente, care le agresează permanent liniştea şi intimitatea. Pe locul doi se află mijloacele de transport în comun, unde agresiunea verbală, psihică şi olfactivă se transformă imediat în violenţă fizică: coatele, ghionturile, apostrofările te fac să cobori din autobuz sau metrou cu demnitatea şifonată şi uneori cu vînătăi. Dar nici acasă nu e mai bine, dacă ţii televizorul deschis: violenţa de pe micul ecran îţi inundă pe dată apartamentul liniştit - apartament pe care noaptea ţi-l pot sparge hoţii, pe care apoi nu-i prinde nimeni. De ce se tem tinerii Teoretic, tinerii ar trebui să fie ceva mai relaxaţi... Chiar şi cei boemi şi cu capul în nori, care se îndeletnicesc cu chestii paşnice, atunci cînd sînt luaţi la întrebări, scot la iveală faptul că au frici sau angoase provocate de ceea ce se întîmplă în jurul lor. Te aştepţi să vadă numai cîmpuri cu margarete, dar ei observă violenţa pretutindeni în jurul lor. "Oraşul ăsta e un viol diurn pentru mine. Mă uit în sus, mă violează designerul de la Mobexpert cu o nouă canapea de piele cît 5 balcoane de bloc. Mă uit în jos, mă violează cele 23 de chiştocuri stinse pe trotuar. De luat bătaie, totuşi, nu mi-am luat niciodată... Noaptea mi-e frică să trec pe la Mătăsari, pe care nu pot să-l evit cînd mă duc acasă. Mi-e frică şi să iau taxiul noaptea, aşa că de obicei rămîn pe la prieteni" - spune Mădălina (19 ani). Pe de altă parte, Cătălin (24 de ani) e aşa de enervat că pe trotuar nu mai ai loc să mergi de maşinile parcate ("eu chiar mă simt agresat ca pieton"), încît a trecut direct la fapte, şi a inventat un instrument de a riposta în mod neviolent. El propune pe http://parchez.ca cîteva modele de stickere rezistente la apă, cu mesaje simpatice (ai de ales între "parchez ca un bou", "ca un porc" şi "ca o vacă"), numai bune de lipit pe parbrizul şoferilor "retarzi", cum îi alintă inventatorul. Anca (29 de ani) a păţit de toate: a primit o bîtă-n cap în plin centrul Ploieştilor (poliţiştii au ajuns trei minute mai tîrziu, dar nu s-au agitat prea tare să-i prindă pe agresori), o pungă cu făină în faţă, de la nişte puşti puşi pe "şotii", în buricul Bucureştilor; este terorizată de cîinii maidanezi din jurul blocului şi hoţii i-au spart casa. Nu crede în destin sau în lanţul ghinioanelor, ci în violenţa unei societăţi unde autoritatea nu funcţionează. "Nimănui nu-i pasă că mi-e frică să intru în bloc din cauza haitei de cîini de pe stradă, deşi sînt plătiţi oameni să-mi asigure confortul ăsta. Poliţia şi jandarmii ar trebui să ne apere, deşi sînt multe cazuri de jigniri şi agresare tocmai din partea lor!" Pînă acum, nu s-au găsit metode de luptă împotriva agresiunilor zilnice de care ai parte în oraş, în afară de hazul de necaz la o bere, cu prietenii, sau de a te plînge, eventual pe blog, că trăim într-o societate violentă...

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Săteanul care a scos din pământ conducta de canalizare a unei localități cu peste 5.000 de locuitori VIDEO
Un sătean din comuna Dragotești, din județul Gorj, a scos o parte din conducta de canalizare a localității învecinate Mătăsari, care-i traversează terenul gospodăriei sale, după ce s-a judecat timp de șapte ani cu Primăria.
image
Premieră în Moldova. Modul neașteptat în care fermierii și-au adaptat culturile după schimbările climatice: „Randamentul este semnificativ”
În contextul schimbărilor climatice, fermierii români își îndreaptă atenția către culturi alternative.
image
Legende pescărești cu monștri marini pescuiți la Sfântu Gheorghe: „A prins un morun de 675 de kilograme“ VIDEO
Sfântu Gheorghe, satul de pescari din Delta Dunării, a rămas în legendă pentru sturionii care se pescuiau aici în anii ’60–’80.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.