Gestiunea p─âcatelor

Publicat în Dilema Veche nr. 258 din 26 Ian 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Continu├«nd proiectul lui Ioan-Paul al II-lea, Papa Benedict al XVI-lea ┼úine s─â m─âreasc─â prezen┼úa ┼či eficacitatea public─â a cre┼čtinismului, s─â contribuie c├«t mai vizibil la tratamentul crizelor actuale. ├Än 2008, Vaticanul ┼či-a anun┼úat inten┼úia de a declara "p─âcate" o sum─â de practici/fenomene care atenteaz─â la natura omului ┼či viciaz─â mediul: experien┼úe ┼či manipul─âri genetice, consumul drogurilor, diferen┼úa acutizat─â ├«ntre boga┼úi ┼či s─âraci, insuportabila nedreptate social─â, poluarea etc. Or, dintotdeauna tema p─âcatului a fost legat─â de persoana uman─â, de traseul, accidentele, statutul ei ┼či doar indirect, prin ac┼úiunea persoanei ├«n comunitate, a fost referit─â la social. Acum accentul cade pe s─ân─âtatea societ─â┼úii ┼či a planetei. "├Än vreme ce p─âcatul privea p├«n─â acum mai degrab─â individul, el are ast─âzi, datorit─â mondializ─ârii, o rezonan┼ú─â social─â" - declara Monseniorul Gianfranco Girotti, regent al corpului vatican decident ├«n probleme de moral─â. Prin interpret─âri simple, toate punctele incriminate puteau fi totu┼či deduse din cele ┼čapte p─âcate capitale tradi┼úionale. A le califica explicit drept "p─âcate" urm─âre┼čte - e limpede - s─â pun─â la lucru prestigiul simbolic al septenarului periculos, vechi de peste o mie de ani, pentru a spori con┼čtiin┼úa pericolelor actuale ┼či responsabilitatea cre┼čtinilor catolici. E admirabil c─â Biserica Catolic─â reac┼úioneaz─â adecvat fa┼ú─â de starea de fapt, c─â asum─â lumea de aici ┼či noile ei crize, c─â se pronun┼ú─â asupra lor cu mijloace normative de o superioar─â autoritate. Ea a ┼čtiut de multe ori s─â judece adecvat mersul societ─â┼úii, ├«ntre altele preg─âtind, dar totodat─â ├«ncerc├«nd s─â modereze sau s─â ├«ncadreze spiritual tendin┼úe definitorii ale modernit─â┼úii (construirea individului, laicitatea, practica profitului financiar). Totu┼či, fa┼ú─â de caracterul general uman al p─âcatelor tradi┼úionale, noile candidate au un ce conjunctural, un iz secular. Merit─â amintite, ├«n acest sens, c├«teva momente din istoria cre┼čtin─â a p─âcatului. ├Än Noul Testament se vorbe┼čte despre p─âcat ca despre o boal─â mortal─â a sufletului, care ├«i r─âpe┼čte omului posibilitatea de a-┼či ├«mplini statura complet─â: intrarea ├«n ├Ämp─âr─â┼úie, participarea la via┼úa divin─â, "├«ndumnezeirea". Sf. Pavel folose┼čte pentru "p─âcat" termenul grecesc hamartia, care are sensul de "ratare a ┼úintei". P─âcatul - de care cre┼čtinul se elibereaz─â prin actul lui Christos ┼či prin efort personal - face sufletul greoi, inapt s─â vizeze ┼úinta esen┼úial─â, s─â ├«nainteze spre ea. Tematizarea p─âcatului se leag─â, ├«n primele secole cre┼čtine, de o structur─â tradi┼úional─â a sufletului ├«n care v├«rful lui, "partea conduc─âtoare" este mintea. La ea s├«nt referite ├«n primul r├«nd cele opt "├«nclina┼úii" sau "patimi" fundamentale ale sufletului, pe care Evagrie Ponticul, ├«n secolul al IV-lea, le sistematizeaz─â ├«n pustia Egiptului pentru uzul spiritual al asce┼úilor. El le nume┼čte "duhuri ale r─âului" sau "g├«ndurile cele mai generale ale r─âut─â┼úii", cu sensul de r─âd─âcini din care decurge sau se ramific─â mul┼úimea p─âcatelor. Ioan Cassian, prin care lista lui Evagrie a trecut ├«n Apus ┼či a contribuit la constituirea concep┼úiei privind cele ┼čapte p─âcate capitale, leag─â ┼či el p─âcatul de proasta orientare a min┼úii, de "ratarea ┼úintei". "Nu vom putea nicic├«nd - spune el, de pild─â - ├«ndep─ârta ispita l─âcomiei, dac─â sufletul nu afl─â, ├«n contempla┼úie, o bucurie mai mare ├«n iubirea virtu┼úilor ┼či ├«n frumuse┼úea lucrurilor cere┼čti." Nu p─âcatele constituie a┼čadar tema principal─â a demersului spiritual. Ele nu s├«nt dec├«t obstacole de dep─â┼čit ├«n orizontul decisiv al ┼úintei ultime. Al─âturi de aceast─â concep┼úie, a existat desigur mereu, ├«n via┼úa cre┼čtin─â comun─â, ispita de a "absolutiza" preocuparea polemic─â fa┼ú─â de p─âcat. Fie c─â s-a ├«ncercat combaterea lui printr-o pastoral─â a fricii de infern - ceea ce ├«mpingea individul mai obtuz s─â ├«ncerce s─â-┼či scape, prin confesiune, pielea de focul ve┼čnic -, fie c─â e vorba de "maladia scrupulului" excesiv, care paraliza sufletele complicate, ambele variante revin la fixarea aten┼úiei pe propriul ego ┼či risc─â s─â produc─â o alt─â variant─â de ratare a adev─âratei ┼úinte. ├Äns─â contemplativii, oamenii absorbi┼úi de calea spiritual─â au fost dintotdeauna interesa┼úi de "amenajarea" min┼úii astfel ├«nc├«t s─â ob┼úin─â de la ea un maximum de capacitate unitiv─â. Grigore de Nyssa (sec. IV), printre al┼úii, nu considera acele ├«nclina┼úii ale sufletului catalogate drept p─âcate ca fiind intrinsec rele, ci drept predispozi┼úii naturale ce pot fi orientate negativ ori pozitiv. "A┼ča cum pl─âcerea e c├«teodat─â bestial─â ┼či ira┼úional─â, dar alteori pur─â ┼či imaterial─â, tot a┼ča ├«nclina┼úia opus─â pl─âcerii se ├«mparte ├«n viciu ┼či ├«n virtute..." Triste┼úea, de pild─â, se ├«mparte ├«n dezagreganta akedia (tristitia) ┼či ├«n melancolia ireductibil─â dup─â partenerul divin. ├Än pericol spiritual se afl─â, dup─â Grigore, acela care "administreaz─â prost ceea ce este util". Iar "util" ├«n cazul de fa┼ú─â este ceea ce permite persoanei umane s─â-┼či realizeze sensul ultim. E limpede c─â, astfel definit─â, tema p─âcatului implic─â ├«n cel mai ├«nalt grad discern─âm├«ntul intelectual (chiar ├«naintea celui moral) ┼či libertatea uman─â. ├Än Apus, decizia Conciliului de la Lateran (1215) a impus tututor cre┼čtinilor o confesiune anual─â am─ânun┼úit─â de s─ârb─âtoarea Pa┼čtelui. Credincio┼čii s-au aflat astfel ├«n fa┼úa unei exigen┼úe pentru care erau foarte diferit preg─âti┼úi, ├«n func┼úie de subtilitatea lor mental─â ┼či sufleteasc─â, de cultura religioas─â, de calitatea angajamentului religios. Pentru a sistematiza mul┼úimea caren┼úelor ┼či a situa┼úiilor ├«n care ele ac┼úioneaz─â, teologii ┼či confesorii au ├«ntocmit - ├«ntre secolele al XIII-lea ┼či al XVIII-lea - nenum─ârate tratate de teologie moral─â, de cazuistic─â, ├«ndrumare pentru confesori. P─âcatele au primit expresii simbolice, apoi alegorice, au fost dotate cu animale-vehicul, cu atribute distinctive, cu obiecte definitorii. P─âcatul/p─âcatele au fost "obiectivate" ├«ntr-un atotprezent spectacol al iconografiei ┼či al predicii, au primit o interpretare "legalist─â". Pe de o parte, la oamenii comuni, dorin┼úa de absolvire prin confesiune a rezultat adeseori din spaima de iad (ea ├«ns─â┼či un mod de a te raporta la o lume transcendent─â) ┼či din dorin┼úa de respectabilitate social─â. Pe de alt─â parte - a┼ča cum arat─â Jean Delumeau ├«n volumele P─âcatul ┼či frica, M─ârturisirea ┼či iertarea, confesorii ┼či teoreticienii au folosit comori de generozitate divin─â ┼či uman─â, de aten┼úie, de ingeniozitate, pentru a-l ajuta pe cel venit la spovedanie s─â-┼či sondeze sufletul, s─â ├«nving─â jena psihic─â a m─ârturisirii, s─â-┼či trezeasc─â o c─âin┼ú─â eficient─â. ├Än cursul acestei puzderii de investiga┼úii sub ochiul divin s-a constituit con┼čtiin┼úa de sine a individului european, s-au rafinat discern─âm├«ntul lui, capacitatea de autoexaminare, a fost pus─â la lucru libertatea lui. E de men┼úionat ├«n aceast─â privin┼ú─â c─â, din principiu, canonul peniten┼úial nu putea fi dat de confesor f─âr─â deplinul accept al penitentului. Mai eficient─â dec├«t pedeapsa dreapt─â era socotit─â o pedeaps─â u┼čoar─â ├«n raport cu gravitatea p─âcatelor, dar pe care omul s─â o asume ┼či s─â o ├«mplineasc─â cu responsabilitate. ├Än sf├«r┼čit, mai e de spus c─â ├«n Apus ca ┼či ├«n R─âs─ârit, capul de list─â al p─âcatelor capitale a fost mereu ├«nclina┼úia de a face din propriul ego un centru absolut: trufia (superbia), ca ┼či iubirea de sine (philautia) desemneaz─â tendin┼úa/obi┼čnuin┼úa de a judeca ┼či de a manevra ├«ntregul real dup─â propriile categorii, concep┼úii ┼či interese particulare. Fundamentalismul religios, de orice confesiune, ├«l reduce, de pild─â, pe Dumnezeu la un chip particular, cel pe care i-l dau interpre┼úii fanatici ai religiei respective. Dup─â acest prea lung ocol, e de pus iar─â┼či ├«ntrebarea: exist─â ├«n hot─âr├«rea de a decreta noi p─âcate - cu referin┼ú─â social─â - un risc de "secularizare a p─âcatului"? Da, ├«n m─âsura ├«n care noile candidate nu se concentreaz─â pe destinul transcendent al persoanei umane. Mai degrab─â nu, de vreme ce ele privesc demnitatea persoanei umane ┼či irepetabilitatea ei misterioas─â. De vreme ce ele solicit─â aten┼úia fa┼ú─â de "cel─âlalt" uman, care, ├«n lumea imediat─â, e unul dintre cele mai puternice chipuri ale transcenden┼úei.

Vie╚Ťile netr─âite jpeg
Păsările par că știu mereu unde să se ducă
P─âs─ârile par c─â ╚Ötiu mereu unde s─â se duc─â. Nu e nimic neclar ├«n zborul lor. E o limpezime care m─â emo╚Ťioneaz─â.
p 10 jpg
Muze. Gem├╝se*
La sat e important ce ai, unde ai, c├«t ai, de unde ai. Prezen╚Ťa ta este vizibil─â celorlal╚Ťi, iar ├«ntreb─âri care s├«nt mai mult dec├«t evitate la ora╚Ö devin aici punctele principale ├«n func╚Ťie de care e╚Öti privit.
foto  Daniel Mih─âilescu jpg
ÔÇ×O gr─âdin─â cu deschidere la mare ╚Öi oceanÔÇŁ ÔÇô interviu cu scriitoarea Simona POPESCU
Gr─âdina de la ╚Ťar─â a bunicilor Ana ╚Öi Nicolae, magic─â. Era, mai departe, via, cu strugurii grei, parfuma╚Ťi, dup─â care urmau lanurile de porumb, un labirint verde.
p 12 sus jpg
ÔÇ×├Änceputul a fost nevoia de evadare ├«n afara cotidianului urbanÔÇŁ ÔÇô interviu cu Mona PETRE, autoarea proiectului ÔÇ×Ierburi uitateÔÇŁ
ÔÇ×Ierburi uitate. Noua buc─ât─ârie vecheÔÇŁ, ap─ârut─â toamna trecut─â la Editura Nemira, este o ├«ncununare, dup─â o decad─â, a muncii mele de cercetare ╚Öi experiment─âri culinare, una dintre manifest─ârile fizice ale acestui efort lung de peste zece ani.
p 13 jpg
O gr─âdin─â ca o via╚Ť─â. De la ghivecele studen╚Ťe╚Öti cu violete de Parma ╚Öi cactu╚Öi la gr─âdina apocalipsei ╚Öi cea a degetelor verzi
Așa că Grădina Apocalipsei, a cărei creștere am început-o în mod simbolic odată cu intrarea în lockdown-ul din 15 martie 2020, întotdeauna va avea o legătură ascunsă cu o grădină în care am așteptat toată copilăria mea să intru, giardino meraviglioso, grădina misterelor, grădina Bomarzo.
Dmitri Nabokov's garden in Montreux jpg
ÔÇ×S─â nu uit─âm c─â toate formele s├«nt ├«n natur─âÔÇŁ ÔÇô interviu cu artista vizual─â Chantal QU├ëHEN
Gr─âdina face parte dintr-o construc╚Ťie, o compozi╚Ťie ca un tablou. Monet a excelat ├«n asta la Giverny. Poate c─â asta m-a adus la peisaj, dar imagina╚Ťia mea a dat totul peste cap.
p 14 jpg
Fascina╚Ťia lucrurilor mici
├Äntr-o not─â similar─â, ├«mi place s─â folosesc fotografia de aproape a naturii pentru a urm─âri via╚Ťa dincolo de ceea ce vedem ├«n grab─â.
Rustic fence (Unsplash) jpg
Trăim într-un multivers aici, pe Pămînt
Bunica mea vorbea cu animalele, iar eu o priveam fascinat─â, ca pe o mare vr─âjitoare, ╚Öi eram convins─â c─â ╚Öi ele o ├«n╚Ťelegeau.
p 21 jpg
ÔÇ×S─âlb─âticia devine un vis de intimitate, siguran╚Ť─â, control ╚Öi libertateÔÇŁ interviu cu Oana Paula POPA, cercet─âtoare la Muzeul Na╚Ťional de Istorie Natural─â ÔÇ×Grigore AntipaÔÇť
Micu╚Ťii care ast─âzi stau s─â ne asculte pove╚Ötile cu animale sper─âm s─â se transforme ├«n adul╚Ťi responsabili, ├«n sufletele c─ârora au fost s─âdite, de la v├«rste fragede, semin╚Ťe din care vor rodi respect ╚Öi dragoste pentru natur─â.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Omul sfin╚Ťe╚Öte locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine ├«n memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experien╚Ťe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma ├«ntr-un loc detestabil. Totu╚Öi, ce ├«nseamn─â p├«n─â la urm─â spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
├Än arhitectur─â locul construirii este parte ├«n diferite ecua╚Ťii de ordine; de la c─âsu╚Ťa din P─âdurea Neagr─â la templu, de pild─â, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei ├«ntregi direc╚Ťii din arhitectura contemporan─â.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism fic╚Ťional
Oamenii dragi care nu mai s├«nt devin ╚Öi ei ni╚Öte personaje fic╚Ťionale, ca ╚Öi locurile ├«n care i-am ├«nso╚Ťit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsul─â a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
A╚Öadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar ÔÇô de cele mai multe ori ÔÇô locul nu poate fi separat de oameni, de pove╚Ötile lor, de via╚Ťa lor. Se influen╚Ťeaz─â reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost ╚Öi opera exila╚Ťilor. Iar eu de oamenii aceia m─â simt legat mai mult dec├«t de oricare al╚Ťii, chiar dac─â nu am fost niciodat─â nici ├«n Argentina, nici ├«n Uruguay ╚Öi ├«nc─â ├«mi caut curajul s─â-mi ├«mplinesc destinul de a merge acolo chiar la c─âderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacan╚Ťa de var─â ÔÇô fragmente de jurnal ÔÇô
P├«n─â la Histria nu s├«ntem cru╚Ťa╚Ťi aproape deloc, drumul e dur, pietre mici ╚Öi ascu╚Ťite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reu╚Öim s─â ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum s─â ajungi acas─â
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?

HIstoria.ro

image
Prea multe crize pentru o singur─â planet─â
Luna ├«n care vin scaden┼úele nu e niciodat─â pl─âcut─â, dar, c├ónd toate notele de plat─â se str├óng ├«n aceea╚Öi zi, ea este greu de dep─â╚Öit. ╚śi ziua aceea pare s─â fi sosit, la nivel mondial.
image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.