Germania – cîte land-uri, atîtea bacuri

Publicat în Dilema Veche nr. 446 din 30 august - 5 septembrie 2012
Germania – cîte land uri, atîtea bacuri jpeg

Abitur sau examenul de absolvire (cu versiunea austriacă şi elveţiană Matura – examen de maturitate) este versiunea germană a bacalaureatului latin. Introdus pentru prima oară în Prusia, spre sfîrşitul secolului al XVII-lea – pentru a înlocui vechiul sistem, în care fiecare universitate îşi alegea studenţii după criterii proprii –, examenul de absolvire a gimnaziului reglementa, ca şi astăzi, dreptul unui elev de a studia la o universitate, atesta capacitatea acestuia de a urma un studiu superior.

2012 este un an crucial pentru sistemul de învăţămînt german. E anul în care a început implementarea proiectului de unificare la nivel federal a examenului de absolvire, planificat să se încheie în 2017. Pînă la sfîrşitul anului 2012 se vor unifica deja examenele la matematică, germană, engleză şi franceză. Urmează, în 2013, ştiinţele naturii: biologia, fizica şi chimia. Proiectul este binevenit, ţinînd cont că, în momentul de faţă, sînt cîte landuri, atîtea tipuri de bacalaureat, cu materii, număr de examene, sisteme de notare şi grade de dificultate diferite. Dacă, în 15 din 16 landuri, o parte dintre subiectele scrise sînt deja centralizate (elaborate de un minister regional al culturii), landul Rheinland-Pfalz se încăpăţînează să rămînă descentralizat şi să păstreze încă vechea structură şcolară a „Germaniei de Vest”, cu 13 clase (4 elementare şi 9 gimnaziale), faţă de schema 4 + 8 adoptată, între timp, în restul Germaniei.

După gradul de universalitate şi după tipul instituţiei de învăţămînt superior la care asigură accesul, bacalaureatul poate fi „general” (Abitur), permiţîndu-i absolventului accesul la orice universitate din Uniunea Europeană sau „de specialitate” (Fachabitur) cu acceptare la nivel naţional şi numai pentru anumite facultăţi, specializări sau şcoli profesionale.

Examenul de bacalaureat presupune cel puţin o probă orală şi patru sau cinci probe scrise. Probele de la examen se dau, în general, din două materii de „bază” (Grundkurse) şi din trei sau mai multe materii „avansate” (Leistungskurse), grupe alcătuite – după anumite reguli, în funcţie de land şi de profilul şcolii (uman, real etc.) – din: germană, matematică, limbă străină (engleză, franceză, spaniolă), latină sau greacă, ştiinţă naturală (fizică, chimie sau biologie), istorie, sociologie, geografie, artă, muzică, religie, sport, economie, psihologie sau pedagogie ş.a.m.d.

Lucrările scrise sînt corectate succesiv, de doi corectori, dintre care unul este extern, după baremuri care diferă, din nou, de la o regiune la alta. Nota obţinută la bacalaureat influenţează, împreună cu media şcolară, nota finală de absolvire.
După război, numărul total al „abiturienţilor” (sau bacalaureaţilor) a crescut constant.

Dacă în 1950 procentul lor era de 5%, în anii ’70 ajunsese la 15%, la mijlocul anilor ’80 – la 28% şi în 1995 – la 36,4%. Conform Institutului federal de statistică german (DESTATIS), în 2011, 43% dintre tinerii cu vîrste cuprinse între 20 şi 29 de ani aveau o diplomă de absolvent (47% dintre femei şi 40% dintre bărbaţi). Iar anul acesta, Institutul german pentru cercetare pedagogică internaţională (DIPF) estimează numărul abiturienţilor la 49,1% (33,9% cu bacalaureat general şi 15,2% cu bacalaureat de specialitate). În jur de 90% dintre ei se înscriu la o facultate şi o termină în proporţie de aproximativ 50%. La nivelul întregii populaţii, indiferent de vîrstă, un micro-recensămînt recent arată că 26% dintre germani au o diplomă de bacalaureat (general sau de specialitate). În Germania, un om din patru are bacalaureat. Cantitativ, numărul anual al abiturienţilor este, în ultimii doi ani, în jur de 500.000.

Cu toate acestea, 20% dintre tinerii germani abandonează şcoala şi au probleme de citire şi de înţelegere a unui text.

Criticile la adresa sistemului german de învăţămînt vizează, în primul rînd, varietatea deconcertantă a examenelor de bacalaureat regionale, care îi induce în eroare pe elevii care migrează dintr-o regiune a Germaniei în alta, pe potenţialii angajatori şi pe viitorii profesori din universităţi, pentru care aceeaşi notă de absolvire are o relevanţă diferită, după cum landul din care provine absolventul are un sistem mai lax sau mai exigent de examinare.

În al doilea rînd, existenţa în paralel a două bacalaureate, cu 12 şi cu 13 clase, duce, practic, la o dublare a numărului de absolvenţi şi la incapacitatea sistemului universitar şi a pieţei de muncă de a-i absorbi. Pe de altă parte, în ultimii ani, cînd tot mai multe landuri au redus, de pe o zi pe alta, numărul anilor de şcoală de la 13 la 12, s-a vorbit adesea despre „furtul copilăriei” (Der Spiegel) şi de aglomerarea peste măsură a programei şcolare, care a ajuns, prin comasarea materiilor de clasa a XIII-a, la 50 de ore pe săptămînă.

Nici în Germania nu lipseşte pripa în preluarea şi implementarea noilor reglementări. Într-un interviu acordat ziarului Die Zeit, Ties Rabe, preşedintele Forului miniştrilor Culturii din Germania (KMK), se declară nemulţumit de faptul că sistemul de învăţămînt este îngreunat de birocraţie şi de lipsa de asumare a responsabilităţii la nivelul factorilor de decizie. Rabe critică şi fractura dintre teorie şi practică, dînd ca exemplu entuziasmul debordant şi noianul de idei fără aplicaţie care vin din partea unor „specialişti”, cercetători, fundaţii şi organizaţii care abia descoperă politicile din domeniul educaţiei. (M. P.)

Foto: L. Muntean

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Agresați sexual în școală sub ochii dascălilor. Polițist: Vorbim despre un fenomen aici, despre dezinteresul unor cadre didactice
Este anchetă de proporții la o școală din județul Brașov, unde mai mulți elevi de clasa a VIII-a și-au agresat sexual colegii mai mici. Nu o dată și în văzul tuturor.
image
Cât a ajuns să coste renovarea unui apartament cu două camere. „Ferească Dumnezeu! Ați pus foiță de aur pe pereți?”
Prețurile o iau razna în România, iar piața imobiliară e campioana scumpirilor în marile orașe. Marii câștigători sunt constructorii și meșterii din construcții. Ultimii au ajuns să ceară sume fabuloase chiar și pentru renovarea apartamentelor mici.
image
Un fost senator se laudă că a pescuit un păstrăv de 109 centimetri. Unde este lacul în care sunt exemplare şi de peste 2 metri
Pescarul, cunoscut în zonă drept Regele Păstrăvului din Ardeal, nu este la prima sa captură de mari proporţii.

HIstoria.ro

image
Atacul lui Cuza asupra masoneriei bucureștene
Modernizarea țării, pe care toți românii o doreau, dar care avea reprezentări diferite de la un grup social la altul, a generat tensiuni în tânărul stat. Programul de reforme al lui Cuza a început să fie contestat.
image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.
image
Cadoul de nuntă primit de Zoia Ceaușescu de la părinți
Fabricat în Franța, la o comandă specială a familiei Ceaușescu în anul 1983, automobilul Fuego GTS a fost facturat de către Renault (Service des Ventas Speciales Exportation) pe numele Ceaușescu Elena Zoia, unul dintre copiii familiei prezidențiale, care l-a primit cadou de nuntă de la părinți.