Generaţia şi decretul care au schimbat România

Publicat în Dilema Veche nr. 298 din 29 Oct 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Pînă la începutul secolului al XX-lea, problema demografică " în România de atunci " nu se punea în termenii de azi. Reglarea era naturală: indicii de fecunditate ai populaţiei feminine, mai ales în mediul rural, garantau o creştere constantă a populaţiei " creştere care a continuat, ca atare, pînă prin primii ani ai istoriei postcomuniste (începutul anilor ’90), cînd indicii au fost daţi peste cap de o autentică schimbare a paradigmei sociale. Contrar clişeului pe care unii încă îl mai colportează, societatea românească de la 1900 nu era una habotnică şi nici ultrapuritană. Era, desigur, una patriarhală, pe alocuri clar conservatoare în moravuri " dar nu într-atît încît să nu îngăduie tacit întreruperile de sarcină, în lumea satului ca şi la oraşe. Ele nu erau acceptate de Biserică, se înţelege, ca şi astăzi (nici nu poţi să-i ceri Bisericii să accepte aşa ceva!); dar, ca şi astăzi, nici atunci românii nu făceau numai ce le recomanda părintele preot. Războaiele, foametea şi lavanda Apoi au venit cele două războaie mondiale. Odată cu ele, problema demografică a căpătat brusc o acută importanţă, peste tot în Europa. După marele răzbel din 1916-1918, populaţia noii Românii a crescut numeric, în ciuda (sau poate tocmai datorită) pierderilor de pe front " pentru că statul român ca atare s-a mărit cu noi provincii precum Basarabia, parte din Banat, Transilvania. În plus, imediat după ce soldaţii s-au întors acasă, indicele natalităţii " în continuare crescut " a început să absoarbă, treptat, pierderea celor sacrificaţi pe altarele lui Marte. Dar problema s-a pus cu totul altfel după Al Doilea Război Mondial. În 1947, populaţia României era mai mică decît fusese în 1939 " din cauza pierderilor de pe cîmpurile de luptă şi mai ales din cauza pierderilor teritoriale suferite de statul român. Apoi a urmat seceta din 1946-’47 " grea lovitură pentru natalitatea rurală! Într-o sărăcire accentuată, pe timp de foamete, întreruperile de sarcină au sporit notabil: orice gură de hrănit era o sarcină în plus, deseori nedorită. Pe acest fond a intervenit partidul comunist: el nu putea controla întreaga societate dacă nu controla şi femeia! În 1948, avortul era interzis prin lege " articolul 482, introdus în Codul penal, penaliza cu pedepse de la 3 luni la 5 ani întreruperile de sarcină. Măsura corespundea, desigur, logicii staliniste a industrializării ca semn imuabil al progresului: mai mulţi copii azi, mai mulţi proletari mîine " aceasta este ideea după care s-a ghidat Gheorghe Gheorghiu-Dej aproape un deceniu. De reţinut că acelaşi Dej era însă mai abil decît un dogmatic de rînd. În plus, el nu era tocmai prototipul familistului român: tată iubitor al propriilor fiice, el nu s-a mai recăsătorit după război şi a preferat (comuniştii nu-s scutiţi de tentaţii!) aventuri relativ discrete cu doamne şi tovarăşe în ochii cărora apărea ca fiind un bărbat puternic, cu simţul umorului şi care mirosea, viril, a tutun şi a lavandă (da, Gheorghiu-Dej folosea after shave!). În paranteză fie spus, mi se par nefondate rumorile legate de episoadele de homosexualitate carcerală ale lui Gheorghiu-Dej, dintre care unele l-ar implica şi pe… Nicolae Ceauşescu. Dej şi Ceauşescu au avut mii de păcate " şi ar fi bine să le elucidăm pe cele reale, înainte de a le inventa altele, pe bază de bîrfe. Aşadar, în septembrie 1957, regimul Dej a legalizat avortul la cerere. Era nu atît o dovadă de liberalism demografic, cît o încercare de reconciliere cu societatea din partea unui lider care descoperea gustul dulce şi beneficiile (pentru sine) ale comunismului "naţional". Temut de mulţi şi iubit de puţini, regimul Dej dorea însă şi subiecţi care să-l respecte. În plus, această relativă liberalizare nu a afectat semnificativ creşterea naturală a populaţiei în România. Statul încuraja pe mai departe natalitatea şi oferea o gamă de facilităţi (de la sănătate la învăţămînt) care, pentru multe familii, erau chiar importante. Prin această cheie trebuie privită, cred, politica demografică cu plusuri şi minusuri a lui Gheorghiu-Dej. Ceauşescu şi cei 25 de milioane de români Nicolae Ceauşescu a schimbat însă tonul. În comparaţie cu "libertinul" Dej, Ceauşescu era capul de familie model (chiar suspect de model pentru unii, din moment ce nici azi nu-i recunosc paternitatea pentru toţi cei trei copii ai săi " ceea ce consider că este o răutate fără nici o bază). Mai mult, Ceauşescu avea o dorinţă care în timp a devenit obsesie: să devină conducătorul unui popor tot mai numeros. Nu era nimic exagerat " gîndea Ceauşescu " în a-şi dori o Românie cu 25 de milioane de locuitori. Nu-i nimic surprinzător: produs el însuşi al unui mediu rural în care pauperitatea nu împiedicase natalitatea (el fusese al treilea din cei zece copii ai unei familii de ţărani săraci din Scorniceşti " Olt), Ceauşescu nu putea înţelege de ce românii nu ar fi dispuşi să aibă pe mai departe mulţi copii, cu atît mai mult cu cît regimul susţinea că le asigura condiţii mai echitabile decît vechiul regim burghez. Aceasta este una dintre explicaţiile politicii demografice a lui Ceauşescu. O alta era admiraţia sa (nemărturisită întru totul) pentru eroul în viaţă al Franţei, Charles de Gaulle. Cu cîţiva ani înainte de a-l primi la Bucureşti în 1968, lui Ceauşescu i se spusese că De Gaulle era unul dintre liderii europeni care, constant, repeta că o naţiune puternică trebuie să fie şi o naţiune numeroasă (aceasta fiind o marotă a unor francezi încă după 1870, cînd Germania a început să dea coşmaruri la Paris). Aşadar, în mintea de ţăran isteţ, dar necultivat a lui Ceauşescu, planul s-a înfiripat într-o logică proprie: statul construia blocuri de locuit, dispensare medicale la oraşe şi sate, şcoli şi grădiniţe, uzine şi fabrici. Tinerele familii, alcătuite din juni şi june aduşi de prin sate către oraşe de mirajul industrializării, aveau asigurat de stat un minimum necesar vieţii, muncii şi… procreării. Numai că societatea tindea către o anumită emancipare şi nu se mai rezuma (precum în timpul copilăriei lui Ceauşescu) la binomul muncă-familie. Eroii noii Românii post-dejiste nu mai erau Zoia Kosmodemianskaia, Pavel Stahanov sau mamele-eroine sovietice, ci Iurie Darie, Gina Lollobrigida sau Sylvie Vartan " iar unele dintre tinerele românce purtau minijupă, întîrziau mariajul şi îşi petreceau seara în barurile de noapte recent (re)apărute la Bucureşti şi în ţară. Pe scurt fie spus: la mijlocul anilor ’60, dacă româncele ar fi fost încurajate să poarte fuste mini şi să divorţeze la prima palmă a soţului, proiectul celor 25 de milioane de supuşi ai lui Ceauşescu s-ar fi pierdut în neant. Drept care primul cap de familie al ţării a intervenit autoritar " şi aşa s-a ajuns la… Celebrul decret… Faimosul decret ce va rămîne în istorie legat de numele lui Ceauşescu a fost lansat în septembrie 1966, cu intrare în vigoare de la 1 octombrie acel an: întreruperile de sarcină, "liberalizate" de către Dej în 1957, deveneau iarăşi ilicite, sub grele pedepse. În cele două decenii următoare, campania a fost periodic revitalizată. Într-unul din anii din urmă, un student mi-a atras atenţia asupra unui detaliu de petite histoire: cîntăreaţa Margareta Pâslaru, înainte de a pleca (fugi?) din ţară, cîndva în anii ’80, îşi inclusese în repertoriu cel puţin un cîntec ce fredona politica demografică a regimului. A fost acesta resortul revoltei sale? A fost acesta preţul pentru paşaport? O generaţie viitoare, mai dezinhibată, va da răspunsul pe măsura panoramei mai largi a acelei epoci. Consecinţele decretului s-au văzut din anul imediat următor: astfel intră în scenă, începînd cu vara lui 1967, generaţia "decreţeilor". Istoria acestei generaţii e departe de a fi scrisă " din simplul motiv că ea este în curs. Prin această generaţie, Ceauşescu a trăit pe pielea lui păţania ucenicului vrăjitor: exact aceşti tineri în jur de 20 de ani, născuţi din dragostea părinţilor, dar şi din dorinţa Conducătorului de a-şi spori poporul, au fost în mare parte cei care au animat străzile în decembrie 1989. Această generaţie animă astăzi agenţiile de publicitate şi foarte coloratele televiziuni autohtone (veritabilă răzbunare a copilăriei lor cu două ore de program pe zi!), tot ea tinde să domine presa şi Parlamentul României şi, peste unul sau două cicluri electorale, va da şi un preşedinte ţării. O Românie tot mai îmbătrînită şi mai mică (demografic vorbind) va fi condusă de un produs al epocii în care "comunismul naţional" visa o Românie tînără, cu maternităţi zumzăind precum stupii şi cu şcoli primare în care puberi cu cravate tricolor înnodate la gît recitau poezii prin care jurau credinţă eternă celui pe care aveau să-l hulească peste 20 de ani.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

horoscop luna noiembrie click webp
Horoscop miercuri, 25 iunie. Racii au probleme la locul de muncă, iar Scorpionii fac achiziții
Horoscop miercuri, 25 iunie. Racii au probleme la locul de muncă, iar Scorpionii fac achiziții.
Ali khamenie jpg
De ce un Iran nuclear e mai periculos decât Coreea de Nord. Ideologia regimului teocratic ridică semne de întrebare reale
În general, când vine vorba despre arme nucleare, lumea operează cu o premisă de bază: că statele care le dețin nu vor risca să le folosească, dintr-un instinct de autoconservare.
download resizehood com png
Tururile ghidate ale verii 2025
Asociația Istoria Artei vă propune o varietate de tururi ghidate în săptămânile următoare, onorând memoria și activitatea arhitecților români. (Sursa foto cover: Arhivele Naționale ale României, fototeca, albume fond familial Barbu Știrbey)
Mikayla Raines, cunoscută militantă pentru drepturile animalelor FOTO: X
O cunoscută influenceriţă de pe YouTube şi-a luat viaţa, după ce a fost hărțuită în online: „A fost prea mult”
O militantă pentru drepturile animalelor și-a luat viața după ce a fost supusă unei lungi campanii de hărțuire online, în cadrul căreia mai multe persoane au aruncat cu injurii asupra ei.
alge litoral jpg
Turiștii dezgustați de algele de pe plajele din Mamaia și Constanța. „Mi-e scârbă să intru în mare”
Plajele din Mamaia și Constanța au fost invadate de alge, iar intrarea în apă arată ca o câmpie verde.
  A XXX-a ediție a Festivalului „Sighișoara Medievală”
A XXX-a ediție a Festivalului „Sighișoara Medievală”
Primăria municipiului Sighișoara anunță organizarea celei de-a XXX-a ediții a Festivalului Sighișoara Medievală, în perioada 25 - 27 iulie, în cadrul căreia gloria și misterul Evului Mediu vor reveni pe străzile cetății.
ANPC a inchis aproape toate restaurantele din Baneasa Shopping City jpg
ANPC obligă toate mall-urile să facă de urgență deratizări. „Este inadmisibil să existe gândaci”
Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a transmis marți, 24 iunie, că toate mall-urile din România sunt obligate să efectueze de urgenţă acţiuni de deratizare şi dezinsecţie, după ce au fost semnalate multe cazuri de infestare cu insecte, în special gândaci.
Elena Udrea FOTO Inquam/Octav Ganea
Elena Udrea este la un pas de libertate: „Șansele sunt foarte mari”. Când ar putea ieși din închisoare
Elena Udrea este la un pas de libertate. Comisia de liberare condiționată de la Penitenciarul Târgșor a propus eliberarea sa condiționată. Joi, 26 iunie, Judecătoria Ploiești va decide dacă va ieși sau nu din închisoare.
colaj jpg
Gărgărițele au invadat plajele din Mamaia, spre disperarea turiștilor. Ce spun biologii
Este invazie de buburuze în Stațiunea Mamaia, acolo unde insectele au pus stăpânire pe plaje, spre disperarea turiștilor.