Generaţia Sandwich

Publicat în Dilema Veche nr. 556 din 9 - 15 octombrie
Generaţia Sandwich jpeg

Laura T. era o persoană veselă. Uneori putea lăsa impresia unei visătoare celor care nu o cunoşteau destul de bine. De circa un an şi jumătate însă, atitudinea Laurei T. s-a schimbat. Mama ei, în vîrstă de 89 de ani, a căzut în casă şi a suferit o fractură de bazin. Dintr-o combinaţie de considerente medicale şi refuz al pacientului – care, atîta vreme cît are discernămînt, nu poate fi obligat de nimeni şi nimic să urmeze un tratament de orice fel – au dus la situaţia în care bătrîna este imobilizată la pat şi are nevoie de îngrijire, respectiv supraveghere, aproape permanentă în timpul zilei. Au existat perioade în care trebuia păzită şi noaptea, dar, în prezent, nu mai e cazul.

Ziua de lucru a Laurei T. începe aproape imediat după trezire. Timp pentru un start mai domol, cu o cafea savurată îndelung, nu mai există. În schimb, îngrijirea de dimineaţă şi hrănirea mamei ocupă circa două ore, uneori chiar trei. Noroc că cei de la serviciu au înţelegere faţă de situaţia Laurei T. şi au ajuns la un aranjament în urma căruia femeia poate ajunge la job mai tîrziu şi poate lua de lucru şi acasă. Un program strict i-ar anula posibilitatea de a-şi îngriji mama. Pe de altă parte, fără serviciu situaţia ar fi şi mai complicată pentru Laura T. care şi aşa din veniturile combinate ale sale şi ale soţului nu îşi poate permite să angajeze o îngrijitoare pentru mama imobilizată la pat.

Întoarsă de la serviciu, Laura T. începe îngrijirea de seară a mamei, iar apoi se ocupă de-ale casei. Mai bine zis, de-ale celor două case, pentru că mama ei locuieşte într-un apartament, iar ea împreună cu soţul în alt apartament la acelaşi etaj al blocului. Pentru ei e un noroc. Dacă ar fi fost altfel, fie o mutau pe bătrînă la ei, fie se mutau ei cu totul la ea. Apartamentele separate mimează cît de cît o senzaţie de intimitate şi de normalitate, dar presupun şi efort dublu pentru Laura T. în ceea ce priveşte treburile casnice.

Un alt noroc a făcut ca accidentul mamei să se fi întîmplat după ce băiatul Laurei T. a dat bacalaureatul şi a intrat la facultate în alt oraş. Dacă fiul ar mai fi fost acasă, situaţia era şi mai complicată decît este oricum. Chiar şi aşa, Laura T. trebuie să aibă grijă de copilul ei – de la ajutorul financiar pentru chirie, mîncare trimisă şi rufe spălate, pînă la sprijin la învăţătură (pentru că băiatul urmează cursurile aceleiaşi facultăţi precum părinţii lui). Tensiunea îşi face însă simţite efectele, iar fiul a început să vină acasă din ce în ce mai rar. Laura T. crede că oboseala şi stresul lor, al părinţilor, îl fac pe tînărul student să amîne vizitele pînă la momentul la care nu mai este posibil.

Şi dacă ruperea fiului de familie poate fi totuşi văzută drept un proces normal şi inevitabil de maturizare, atunci dinamica vieţii de cuplu nu se poate înscrie în aceeaşi categorie. E firesc ca soţul Laurei T. – care o sprijină măcar cu gătitul pentru familie – să îşi dorească mai mult timp şi mai multă atenţie din partea soţiei. Numai că ea nu mai poate. Nu mai este dispusă. Nu mai are energie. Şi nici chef nu mai are. Sentimentul predominant al Laurei T. este cel de vinovăţie. Se simte vinovată pentru că nu are grijă mai multă de mama ei, dar e conştientă că această îngrijire zilnică a dus la distrugerea apropierii de propria mamă.

Se simte vinovată pentru că nu îi acordă mai multă atenţie soţului ei, dar e conştientă că după o zi de muncă la serviciu şi de îngrijire a mamei nu mai are resurse fizice. Se simte vinovată pentru că nu are grijă de copilul ei atît cît ar vrea, dar e conştientă că distanţa şi lipsa de odihnă îi fac dorinţa firească de mamă imposibil de îndeplinit.

Laura T. a ajuns o persoană mereu obosită. Ea face parte dintr-o generaţie captivă care, orice ar face, îşi provoacă singură un sentiment ucigător de vinovăţie. Şi care trăieşte cu impresia că nu poate mulţumi pe nimeni. Poate aşa şi este, poate chiar nu reuşeşte să mulţumească pe nimeni. Întrebarea e însă dacă trebuie să îi mulţumească pe toţi? Şi dacă nu trebuie, atunci pe cine poate alege să nemulţumească în mod conştient?

Foto: Ioana Moldovan

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Cristi Chivu (Facebook) jpg
Traian Băsescu FOTO Mediafax
Băsescu dezvăluie adevăratul obiectiv al lui Putin și motivul pentru care negocierile de pace vor eșua
Fostul președinte al României, Traian Băsescu, a comentat la Digi24 perspectivele unor eventuale negocieri de pace între Ucraina și Rusia, exprimându-și scepticismul cu privire la șansele ca acestea să ducă la un acord real.
Adolescentul a murit la circa două sau trei luni după atacul leului (© Veselin Danov)
Un schelet descoperit în Bulgaria dezvăluie un secret șocant: Tânărul care a supraviețuit atacului unui leu
În urmă cu aproximativ 6.200 de ani, un adolescent a supraviețuit unui atac brutal al unui leu, deși găurile adânci din craniul tânărului arată că i-a fost grav afectat creierul, dezvăluie un schelet descoperit în Bulgaria.
rodica stanoiu si partenerul ei marius FOTO Cancan
Misterul morții Rodicăi Stănoiu: apropiații reclamă că nu a fost efectuată autopsia. Vila fostului ministru, vandalizată
Moartea fostului ministrul al Justiției, Rodica Stănoiu ridică tot mai multe semne de întrebare, după ce apropiați ai acesteia au susținut că ar fi avut urme de violență pe corp și ar fi fost înfometată înainte să moară.
Nicușor Dan, conferință de presă la Palatul Cotroceni FOTO presidency.ro
Nicușor Dan: Războiul din Ucraina se va încheia când Rusia nu și-l va mai permite economic
Președintele Nicușor Dan a vorbit despre condițiile în care ar putea lua sfârșit războiul din Ucraina și despre miza majoră a acestui conflict pentru ordinea internațională. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „40 de întrebări cu Denise Rifai”.
sticle coca cola shutterstock 1280723917 jpg
Ce se întâmplă în organism după o doză de Coca-Cola
Coca-Cola se află în centrul unor noi avertismente lansate de specialiști, care atrag atenția asupra riscurilor pentru sănătate asociate consumului frecvent al băuturii.
BeFunky collage   2025 12 14T201653 072 jpg
Cel mai rapid și delicios desert de iarnă. Budincă de fidea cu portocale, rețeta căreia nimeni nu îi poate rezista. VIDEO
Pentru zilele reci de iarnă, când timpul este limitat, dar pofta de ceva dulce rămâne, există soluții simple și eficiente. Una dintre ele este budinca cu fidea și portocale, un desert care se pregătește rapid, într-un singur bol, și nu necesită tehnici complicate sau ingrediente greu de găsit.
Judecătoarea Raluca Moroșanu FOTO Inquam Photos / Gyozo Baghiu
Judecătoarea Raluca Moroșanu, noi declarații despre situația din justiție. „Nu pensiile speciale sunt problemele reale ale Justiției”
Raluca Moroșanu, judecătoare la Curtea de Apel București, lansează acuzații grave la adresa actualei conduceri a instanței, într-un interviu acordat Recorder. Magistrata susține că independența judecătorilor este afectată și că deciziile se iau netransparent.
consult freepik1 jpeg
Afecțiunea tot mai comună care afectează mai mulți oameni decât cancerul și demența la un loc. Este ucnoscută drept „boala tăcută”
Atunci când vine vorba despre cele mai periculoase boli care afectează omenirea, cei mai mulți dintre noi ne vom gândi la cancer, demență, sau diverși viruși periculoși. Însă, medicii avertizează că există o cu totul altă boală care afectează mai mulți oameni decât cancerul și demența împreună.