Generaţia Sandwich

Publicat în Dilema Veche nr. 556 din 9 - 15 octombrie
Generaţia Sandwich jpeg

Laura T. era o persoană veselă. Uneori putea lăsa impresia unei visătoare celor care nu o cunoşteau destul de bine. De circa un an şi jumătate însă, atitudinea Laurei T. s-a schimbat. Mama ei, în vîrstă de 89 de ani, a căzut în casă şi a suferit o fractură de bazin. Dintr-o combinaţie de considerente medicale şi refuz al pacientului – care, atîta vreme cît are discernămînt, nu poate fi obligat de nimeni şi nimic să urmeze un tratament de orice fel – au dus la situaţia în care bătrîna este imobilizată la pat şi are nevoie de îngrijire, respectiv supraveghere, aproape permanentă în timpul zilei. Au existat perioade în care trebuia păzită şi noaptea, dar, în prezent, nu mai e cazul.

Ziua de lucru a Laurei T. începe aproape imediat după trezire. Timp pentru un start mai domol, cu o cafea savurată îndelung, nu mai există. În schimb, îngrijirea de dimineaţă şi hrănirea mamei ocupă circa două ore, uneori chiar trei. Noroc că cei de la serviciu au înţelegere faţă de situaţia Laurei T. şi au ajuns la un aranjament în urma căruia femeia poate ajunge la job mai tîrziu şi poate lua de lucru şi acasă. Un program strict i-ar anula posibilitatea de a-şi îngriji mama. Pe de altă parte, fără serviciu situaţia ar fi şi mai complicată pentru Laura T. care şi aşa din veniturile combinate ale sale şi ale soţului nu îşi poate permite să angajeze o îngrijitoare pentru mama imobilizată la pat.

Întoarsă de la serviciu, Laura T. începe îngrijirea de seară a mamei, iar apoi se ocupă de-ale casei. Mai bine zis, de-ale celor două case, pentru că mama ei locuieşte într-un apartament, iar ea împreună cu soţul în alt apartament la acelaşi etaj al blocului. Pentru ei e un noroc. Dacă ar fi fost altfel, fie o mutau pe bătrînă la ei, fie se mutau ei cu totul la ea. Apartamentele separate mimează cît de cît o senzaţie de intimitate şi de normalitate, dar presupun şi efort dublu pentru Laura T. în ceea ce priveşte treburile casnice.

Un alt noroc a făcut ca accidentul mamei să se fi întîmplat după ce băiatul Laurei T. a dat bacalaureatul şi a intrat la facultate în alt oraş. Dacă fiul ar mai fi fost acasă, situaţia era şi mai complicată decît este oricum. Chiar şi aşa, Laura T. trebuie să aibă grijă de copilul ei – de la ajutorul financiar pentru chirie, mîncare trimisă şi rufe spălate, pînă la sprijin la învăţătură (pentru că băiatul urmează cursurile aceleiaşi facultăţi precum părinţii lui). Tensiunea îşi face însă simţite efectele, iar fiul a început să vină acasă din ce în ce mai rar. Laura T. crede că oboseala şi stresul lor, al părinţilor, îl fac pe tînărul student să amîne vizitele pînă la momentul la care nu mai este posibil.

Şi dacă ruperea fiului de familie poate fi totuşi văzută drept un proces normal şi inevitabil de maturizare, atunci dinamica vieţii de cuplu nu se poate înscrie în aceeaşi categorie. E firesc ca soţul Laurei T. – care o sprijină măcar cu gătitul pentru familie – să îşi dorească mai mult timp şi mai multă atenţie din partea soţiei. Numai că ea nu mai poate. Nu mai este dispusă. Nu mai are energie. Şi nici chef nu mai are. Sentimentul predominant al Laurei T. este cel de vinovăţie. Se simte vinovată pentru că nu are grijă mai multă de mama ei, dar e conştientă că această îngrijire zilnică a dus la distrugerea apropierii de propria mamă.

Se simte vinovată pentru că nu îi acordă mai multă atenţie soţului ei, dar e conştientă că după o zi de muncă la serviciu şi de îngrijire a mamei nu mai are resurse fizice. Se simte vinovată pentru că nu are grijă de copilul ei atît cît ar vrea, dar e conştientă că distanţa şi lipsa de odihnă îi fac dorinţa firească de mamă imposibil de îndeplinit.

Laura T. a ajuns o persoană mereu obosită. Ea face parte dintr-o generaţie captivă care, orice ar face, îşi provoacă singură un sentiment ucigător de vinovăţie. Şi care trăieşte cu impresia că nu poate mulţumi pe nimeni. Poate aşa şi este, poate chiar nu reuşeşte să mulţumească pe nimeni. Întrebarea e însă dacă trebuie să îi mulţumească pe toţi? Şi dacă nu trebuie, atunci pe cine poate alege să nemulţumească în mod conştient?

Foto: Ioana Moldovan

Cumpărături la ușa ta, ajutor în lupta cu COVID 19, învățare online jpeg
Educația între două crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educație, un adevărat cataclism care a scos la iveală, fără cosmetizare, situația dramatică a educației.
E cool să postești jpeg
Starea firească a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat relațiile de încredere, ci, mai nou, și războiul din Ucraina, dezbinarea ideologică împărțind lumea în două tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesară, dar dificilă „înrădăcinare“ democratică
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democrației.
p 1 jpg
E normal să fim normali?
Tinerilor de azi trebuie să le spunem „Zîmbiți – mîine va fi mai rău!“.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomică
Viața socială nu înseamnă doar armonie perfectă, iar rolul solidarității nu este de a suprima competiția, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea să meargă la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educației
Închiderea școlilor și pandemia de COVID-19 au avut consecințe negative atît asupra progresului educațional al copiilor, cît și asupra sănătății emoționale a acestora și, mai mult, asupra siguranței lor online.
Bătălia cu giganții jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma să fie cea de A Treia Romă, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma să fie cea de-A Treia Romă, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acasă și în țările subjugate), dar încă și mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu Țarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin mărturiile familiei, am cunoscut prima fațetă a URSS-ului. A doua fațetă am descoperit-o prin cercetare și jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă tampon între (fosta) URSS și NATO jpeg
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă-tampon între (fosta) URSS și NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
„Comunismul pătrunde în societate precum cancerul într un corp“ – interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului – trei întrebări pentru Thierry WOLTON
„Pentru Putin, Marele Război pentru Apărarea Patriei a asigurat prestigiul URSS în secolul XX și, prin urmare, al Rusiei.”
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV jpeg
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV
„Pentru țări precum Polonia, România, Slovacia, războiul va continua să fie o știre pentru că se întîmplă chiar la granițele lor.“
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa arădeană
Frumosul municipiu de pe malul Mureșului a devenit în mod natural capitala conferințelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Există indiscutabil o relaţie între fenomenul ideologic şi fenomenul transformărilor sociale.
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană jpeg
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană
Prima observaţie pe care aş face-o este că nu trebuie să căutăm noutatea cu orice preţ.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
În secolul al XVII-lea, în următoarele ocurenţe ale formulei „Moscova, a treia Romă”, sesizăm o inversare a raportului dintre Biserică și imperiu.
Kundera după Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera după Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politică vs Europa geopolitică jpeg
Europa politică vs Europa geopolitică
Încercarea Europei Centrale de a-și găsi o identitate politică undeva între Germania şi Rusia a fost şi continuă să fie sortită eşecului.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cum e azi, cum era odată
Regresul nu poate exista decît în condițiile în care credem că există și progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.