Generaţia Sandwich

Publicat în Dilema Veche nr. 556 din 9 - 15 octombrie
Generaţia Sandwich jpeg

Laura T. era o persoan─â vesel─â. Uneori putea l─âsa impresia unei vis─âtoare celor care nu o cuno┼čteau destul de bine. De circa un an ┼či jum─âtate ├«ns─â, atitudinea Laurei T. s-a schimbat. Mama ei, ├«n v├«rst─â de 89 de ani, a c─âzut ├«n cas─â ┼či a suferit o fractur─â de bazin. Dintr-o combina┼úie de considerente medicale ┼či refuz al pacientului ÔÇô care, at├«ta vreme c├«t are discern─âm├«nt, nu poate fi obligat de nimeni ┼či nimic s─â urmeze un tratament de orice fel ÔÇô au dus la situa┼úia ├«n care b─âtr├«na este imobilizat─â la pat ┼či are nevoie de ├«ngrijire, respectiv supraveghere, aproape permanent─â ├«n timpul zilei. Au existat perioade ├«n care trebuia p─âzit─â ┼či noaptea, dar, ├«n prezent, nu mai e cazul.

Ziua de lucru a Laurei T. ├«ncepe aproape imediat dup─â trezire. Timp pentru un start mai domol, cu o cafea savurat─â ├«ndelung, nu mai exist─â. ├Än schimb, ├«ngrijirea de diminea┼ú─â ┼či hr─ânirea mamei ocup─â circa dou─â ore, uneori chiar trei. Noroc c─â cei de la serviciu au ├«n┼úelegere fa┼ú─â de situa┼úia Laurei T. ┼či au ajuns la un aranjament ├«n urma c─âruia femeia poate ajunge la job mai t├«rziu ┼či poate lua de lucru ┼či acas─â. Un program strict i-ar anula posibilitatea de a-┼či ├«ngriji mama. Pe de alt─â parte, f─âr─â serviciu situa┼úia ar fi ┼či mai complicat─â pentru Laura T. care ┼či a┼ča din veniturile combinate ale sale ┼či ale so┼úului nu ├«┼či poate permite s─â angajeze o ├«ngrijitoare pentru mama imobilizat─â la pat.

├Äntoars─â de la serviciu, Laura T. ├«ncepe ├«ngrijirea de sear─â a mamei, iar apoi se ocup─â de-ale casei. Mai bine zis, de-ale celor dou─â case, pentru c─â mama ei locuie┼čte ├«ntr-un apartament, iar ea ├«mpreun─â cu so┼úul ├«n alt apartament la acela┼či etaj al blocului. Pentru ei e un noroc. Dac─â ar fi fost altfel, fie o mutau pe b─âtr├«n─â la ei, fie se mutau ei cu totul la ea. Apartamentele separate mimeaz─â c├«t de c├«t o senza┼úie de intimitate ┼či de normalitate, dar presupun ┼či efort dublu pentru Laura T. ├«n ceea ce prive┼čte treburile casnice.

Un alt noroc a f─âcut ca accidentul mamei s─â se fi ├«nt├«mplat dup─â ce b─âiatul Laurei T. a dat bacalaureatul ┼či a intrat la facultate ├«n alt ora┼č. Dac─â fiul ar mai fi fost acas─â, situa┼úia era ┼či mai complicat─â dec├«t este oricum. Chiar ┼či a┼ča, Laura T. trebuie s─â aib─â grij─â de copilul ei ÔÇô de la ajutorul financiar pentru chirie, m├«ncare trimis─â ┼či rufe sp─âlate, p├«n─â la sprijin la ├«nv─â┼ú─âtur─â (pentru c─â b─âiatul urmeaz─â cursurile aceleia┼či facult─â┼úi precum p─ârin┼úii lui). Tensiunea ├«┼či face ├«ns─â sim┼úite efectele, iar fiul a ├«nceput s─â vin─â acas─â din ce ├«n ce mai rar. Laura T. crede c─â oboseala ┼či stresul lor, al p─ârin┼úilor, ├«l fac pe t├«n─ârul student s─â am├«ne vizitele p├«n─â la momentul la care nu mai este posibil.

┼×i dac─â ruperea fiului de familie poate fi totu┼či v─âzut─â drept un proces normal ┼či inevitabil de maturizare, atunci dinamica vie┼úii de cuplu nu se poate ├«nscrie ├«n aceea┼či categorie. E firesc ca so┼úul Laurei T. ÔÇô care o sprijin─â m─âcar cu g─âtitul pentru familie ÔÇô s─â ├«┼či doreasc─â mai mult timp ┼či mai mult─â aten┼úie din partea so┼úiei. Numai c─â ea nu mai poate. Nu mai este dispus─â. Nu mai are energie. ┼×i nici chef nu mai are. Sentimentul predominant al Laurei T. este cel de vinov─â┼úie. Se simte vinovat─â pentru c─â nu are grij─â mai mult─â de mama ei, dar e con┼čtient─â c─â aceast─â ├«ngrijire zilnic─â a dus la distrugerea apropierii de propria mam─â.

Se simte vinovat─â pentru c─â nu ├«i acord─â mai mult─â aten┼úie so┼úului ei, dar e con┼čtient─â c─â dup─â o zi de munc─â la serviciu ┼či de ├«ngrijire a mamei nu mai are resurse fizice. Se simte vinovat─â pentru c─â nu are grij─â de copilul ei at├«t c├«t ar vrea, dar e con┼čtient─â c─â distan┼úa ┼či lipsa de odihn─â ├«i fac dorin┼úa fireasc─â de mam─â imposibil de ├«ndeplinit.

Laura T. a ajuns o persoan─â mereu obosit─â. Ea face parte dintr-o genera┼úie captiv─â care, orice ar face, ├«┼či provoac─â singur─â un sentiment ucig─âtor de vinov─â┼úie. ┼×i care tr─âie┼čte cu impresia c─â nu poate mul┼úumi pe nimeni. Poate a┼ča ┼či este, poate chiar nu reu┼če┼čte s─â mul┼úumeasc─â pe nimeni. ├Äntrebarea e ├«ns─â dac─â trebuie s─â ├«i mul┼úumeasc─â pe to┼úi? ┼×i dac─â nu trebuie, atunci pe cine poate alege s─â nemul┼úumeasc─â ├«n mod con┼čtient?

Foto: Ioana Moldovan

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.