Geamgii ┼či bricoleuri

Publicat în Dilema Veche nr. 474 din 14-20 martie 2013
Geamgii ┼či bricoleuri jpeg

Cu mai bine de un secol ├«n urm─â, grupuri r─âzle┼úe de geamgii din comuna M─ârg─âu (Cluj) au ├«nceput s─â migreze spre periferiile rurale ale Bucure┼čtiului. La ├«nceputurile sale, meseria de geamgiu avea de-a face cu un parcurs itinerant, descris ├«n termenii unor istorii picare┼čti: cei mai mul┼úi ├«nchiriau un vagon de tren din Huedin, ├«mpreun─â cu al┼úi doi-trei cons─âteni, demontau c─âru┼úele roat─â cu roat─â, apoi le ├«mbarcau, al─âturi de cai. Dup─â c├«teva zile, reasamblau atelajele ┼či ├«ncepeau s─â cutreiere satele din preajma Capitalei, ├«n c─âutare de mu┼čterii c─ârora s─â le schimbe ferestrele sparte. V├«rsta de la care un viitor geamgiu ├«┼či ├«ncepea ucenicia (obligatorie ├«nainte de primirea certificatului de lucr─âtor ambulant) era foarte mic─â (12-14 ani) ┼či putea ajunge chiar ┼či la 8-9 ani. Ucenicia era inevitabil─â ┼či pentru c─â ├«i asigura viitorului geamgiu o minim─â preg─âtire specializat─â, valorizat─â, ┼či pentru c─â implica trecerea de la un parcurs nomad, precar, la o form─â de profesionalizare a acestei practici. 

Ne afl─âm ├«ntr-un mediu departe de ├«nv─â┼ú─âri cu ajutorul c─âr┼úilor, descris astfel de etnologul Cristina Papa: ÔÇ×Aici, a ├«nv─â┼úa impune voin┼ú─â, viclenie, ┼či nu e, contrar a ce s-ar putea g├«ndi, treaba maestrului. Cunoa┼čterea permite men┼úinerea puterii din partea celor care s├«nt priva┼úi de ea: competen┼úa nu este distribuit─â ├«n mod gratuit ┼či, din acest motiv, trebuie

Prin urmare, acest

este mai întotdeauna dublat de un

ÔÇ×acea privire scurt aruncat─â de croitor ├«nainte s─â coas─âÔÇť, teoretizat─â de etnologii Denis Chevalier ┼či Isac Chiva. Acest c├«mp al automatismelor are de-a face cu o

care ├«l oblig─â pe artizan s─â construiasc─â propriile r─âspunsuri ├«n termeni de ustensile, gesturi ┼či materii. Rutina ┼či, prin ea,

cu materia trimit la ceea ce literatura etnologic─â francez─â nume┼čte

(ÔÇ×dintr-o mi┼čcareÔÇť), un gest eficace ┼či precis, efectuat cu dexteritate, ┼či care necesit─â un timp important de planificare, de experimentare, de tatonare. Acest

este un proces construit exclusiv pe baza experien┼úelor empirice, a unei lecturi senzoriale. El permite nu numai ac┼úiuni rutiniere, ci, mai ales, atunci c├«nd situa┼úia o cere, imaginarea rapid─â a unor improviza┼úii. Pe scurt: bricolajul. 

├Än ultimele decenii ale perioadei socialiste, pentru c─â o mare parte a apartamentelor nou-construite sufereau dramatic de pe urma rabatului de la calitatea accesoriilor domestice ÔÇô printre care ┼či ferestrele ÔÇô, geamgiii m─ârg─âuani erau din ce ├«n ce mai mult implica┼úi ├«n economia informal─â a repara┼úiilor. Pentru a nu suporta consecin┼úele sustragerii de materiale din c├«mpul muncii ÔÇô cum se ├«nt├«mpla ├«n cazurile nefericite ale altor muncitori activi ├«n economia secundar─â ÔÇô, ace┼čtia reu┼čeau s─â imagineze o geografie a resturilor de geam ÔÇô marja de pierdere inerent─â acceptat─â ÔÇô, care s─â le permit─â utilizarea materiei prime ├«n activit─â┼úi economice informale. Adic─â s─â

O alt─â strategie de a crea surplus era ca, baz├«ndu-se pe rela┼úiile cu distribuitorii de materie prim─â, s─â solicite o cantitate mai mare dec├«t cea de care aveau nevoie pentru a-┼či ├«ndeplini sarcinile de serviciu. C├«nd lucrurile nu func┼úionau conform planului, alte forme de improviza┼úie p─âreau s─â lase porti┼úe de ie┼čire... 

O particularitate definitorie a comunit─â┼úii de geamgii m─ârg─âuani era utilizarea, pentru o lung─â perioad─â de timp, a ÔÇ×limbii gumu┼úe┼čtiÔÇť. Aceasta era mai degrab─â instrumentat─â ├«n rela┼úiile comerciale, mai ales ├«n practicile de tip specul─â, nu neap─ârat ┼či ├«n rela┼úiile de lucru. Dar cum, de multe ori, acestea se suprapuneau, mai ales dup─â amestecarea cu ÔÇ×guziiÔÇť (to┼úi colegii care nu proveneau din M─ârg─âu) ├«n cadrul cooperativei,

a preluat at├«t func┼úiile unui limbaj profesional, c├«t mai ales pe cele ale unui limbaj secret. Practicile v├«nz─ârii informale datau ├«nc─â de pe vremea ├«n care acest tip de comer┼ú se putea desf─â┼čura liber, mai ales cu ajutorul ÔÇ×c─âr┼úii de mo┼úÔÇť. ├Än noul context, ele erau criminalizate, iar

putea servi, la nevoie, ca o arm─â defensiv─â foarte util─â. 

Unul dintre cuvintele care mi-au atras aten┼úia ├«n mod special a fost ÔÇ×t─âl─âuzeÔÇť ÔÇô geamuri ÔÇô, pentru c─â acesta era utilizat uneori de interlocutorii mei ┼či sub form─â de verb tranzitiv: ÔÇ×s─â t─âl─âuzeasc─âÔÇť. Pentru foarte mult timp, am fost convins c─â verbul ├«nsemna, pur ┼či simplu, a t─âia ┼či a monta geamuri. ├Änt├«mplarea a f─âcut ca, la ├«nceputul lunii octombrie 2010, s─â ├«l aud pe un geamgiu discut├«nd cu so┼úia (├«n gumu┼úasc─â) despre fostul premier ÔÇô fiu de geamgiu m─ârg─âuan: ÔÇ×Boc ─âsta nu prea

bine.ÔÇť L-am ├«ntrebat, amuzat, ce ├«nseamn─â

├«n acest caz. Mi-a r─âspuns c─â premierul ÔÇ×nu se pricepe s─â conduc─â ┼úaraÔÇť. Am ├«ncercat, ulterior, s─â-mi clarific acest concept cu o parte dintre interlocutorii mei. Sensurile multiple pe care le ├«ncorporeaz─â acest termen intersecteaz─â

unei situa┼úii ┼či capacitatea de

┼či de

├«n func┼úie de o situa┼úie dat─â, asem─ân─âtoare ÔÇ×trucurilor ┼či ingeniozit─â┼úilorÔÇť tehnologice care sporesc eficacitatea produsului ├«n cazul c├«ntecelor l─âutarilor de la Zece Pr─âjini (studia┼úi de Victor Al. Stoichi┼ú─â) ┼či pe care ace┼čtia le numesc ÔÇ×┼čmecheriiÔÇť sau ÔÇ×cior─âniiÔÇť. Astfel, a t─âia, a monta ┼či a vinde geamuri se putea transforma ├«ntr-un ÔÇ×┼čiretlic tehnologicÔÇť, care avea de-a face cu

teoretizat─â de Michel de Certeau ┼či preluat─â de Stoichi┼ú─â pentru a descrie contextele ├«n care apar

┼či

l─âutarilor. 

Bogdan Iancu este antropolog. 

Foto: Lucian MUNTEAN

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.