Fran╚Ťa - ÔÇ×la rentr├ęeÔÇť - sau reluarea vie╚Ťii de zi cu zi

Publicat în Dilema Veche nr. 396 din 15-21 septembrie 2011
Fran╚Ťa   ÔÇ×la rentr├ęeÔÇť   sau reluarea vie╚Ťii de zi cu zi jpeg

Evoc├«nd deseori tema insomniilor sale, Cioran spunea c─â timpul n-ar mai avea sens dac─â omul nu ar dormi. Dac─â am fi obliga┼úi la o etern─â stare de veghe, via┼úa noastr─â ar fi o linie lung─â ┼či monoton─â, f─âr─â gustul re├«nceputului. Din fericire, somnul din timpul nop┼úii ne fragmenteaz─â via┼úa ┼či ne d─â gustul pl─âcut al relu─ârii ciclului de via┼ú─â. De c├«te ori nu ne spunem c─â ÔÇ×de m├«ineÔÇť vom fi altfel, eventual mai buni, mai genero┼či, mai aten┼úi cu ceilal┼úi. Pentru a-┼či men┼úine aceast─â iluzie c─â totul este posibil, omul ┼či-a mai fragmentat timpul ├«n s─âpt─âm├«ni, ├«n luni, ├«n ani... De c├«te ori nu ne spunem c─â ÔÇ×de luni ├«ncoloÔÇť totul va fi altfel... Sau ├«ncep├«nd de ÔÇ×luna viitoareÔÇť. Sau, ┼či mai bine, de pe ├«nt├«i ianuarie ├«ncolo... 

├Än Fran┼úa, aceast─â fragmentare mai con┼úine o verig─â, una enorm─â, esen┼úial─â, poate singura cu adev─ârat important─â: la rentr├ęe.  Limba rom├ón─â nu dispune de un echivalent pentru acest cuv├«nt francez care ├«nseamn─â de fapt reluarea activit─â┼úii generale, a vie┼úii de zi cu zi, a ritmului ordinar (┼či chiar banal) de via┼ú─â dup─â vacan┼úele de var─â. ├Än Fran┼úa ├«ns─â, acest cuv├«nt ┼úine de o ├«ntreag─â stare de spirit, el este acompaniat de o gigantic─â mi┼čcare a societ─â┼úii, de o deplasare fizic─â ├«n spa┼úiu a c├«torva milioane de persoane. Cuv├«ntul are ┼či ceva magic pentru c─â degaj─â, doar la simpla pronun┼úare, un fel de febrilitate. Dac─â anii calendaristici ├«ncep pe ├«nt├«i ianuarie, anul real, anul activ, anul civic, anul profesional ├«ncepe ├«n primele zile ale lunii septembrie, odat─â cu ÔÇ×la rentr├ęeÔÇť. Francezii ├«┼či ureaz─â, altfel, la ├«nceput de septembrie, bonne rentr├ęe, tot a┼ča cum pe ├«nt├«i ianuarie ├«┼či spun bonne ann├ęe. Iar oamenii politici ┼či patronii multor ├«ntreprinderi organizeaz─â pour la rentr├ęe c├«te o conferin┼ú─â de pres─â, ca s─â-┼či remobilizeze trupele ┼či s─â le ├«nm├«neze ÔÇ×foaia de parcursÔÇť pentru perioada care va dura p├«n─â la viitoarele... vacan┼úe de var─â.  

Pentru c─â revenirea din vacan┼úa estival─â are ├«n Fran┼úa aproape semnifica┼úia de revenire la via┼ú─â, ca ┼či cum totul s-ar repune ├«n mi┼čcare dup─â o parantez─â de ┼čase, ┼čapte sau opt s─âpt─âm├«ni. ┼×i este adev─ârat c─â la Paris, de exemplu, se simte imediat o diferen┼ú─â ├«n materie de ritm urban ├«ntre zilele care preced ultimul weekend din august ┼či zilele de dup─â acest weekend, c├«nd toat─â lumea se ├«ntoarce cu mic cu mare, motivat─â pentru reluarea traseelor ├«n metrou ┼či cu autobuzele, pentru ├«nceperea ┼čcolii ┼či a universit─â┼úilor, pentru nervii zilnici la locul de munc─â, dar ┼či pentru micile ÔÇ×pl─âceriÔÇť la bistroul din col┼ú sau la cafeneaua preferat─â, unde fiecare ├«┼či are tabieturile sale. Cum vacan┼úele fac parte din cultura profund─â a poporului francez, fiind un element al identit─â┼úii sale al─âturi de libertate, egalitate ┼či fraternitate, ele s├«nt sacre. De altfel, francezii practic─â acest sport ├«n mas─â, motiv pentru care momentul numit ÔÇ×la rentr├ęeÔÇť ├«┼úi creeaz─â senza┼úia c─â ora┼čele s-au umplut din nou, brusc. Dac─â ├«n timpul verii, la Paris de exemplu, turi┼čtii par majoritari, la ├«nceputul lui septembrie sim┼úi c─â s-au ├«ntors oamenii reali. Parizienii ┼či cei care au o treab─â serioas─â la Paris ├«┼či reiau ├«n st─âp├«nire ora┼čul, iar acesta re├«ncepe s─â tr─âiasc─â pe un ton vesel, ca ┼či cum ar r─âsufla u┼čurat dup─â ce ├«n toat─â perioada de var─â ┼či-a permis s─â a┼úipeasc─â, multe str─âzi au fost aproape pustii, sute de magazine ÔÇô ├«nchise, iar pietonii s-au deplasat lent ca ni┼čte fantome. 

Substantivul ÔÇ×la rentr├ęeÔÇť capteaz─â toat─â aceast─â agita┼úie, inclusiv mirosul de baghet─â proasp─ât─â ┼či zgomotul unei circula┼úii densificate. Acest cuv├«nt, doldora de energie ┼či semnifica┼úii, se asociaz─â apoi cu fiecare domeniu de activitate ├«n parte. Pentru a spune ÔÇ×├«nceputul anului ┼čcolarÔÇť, francezii recurg la sintagma rentr├ęe des classes, este vorba deci despre redeschiderea ┼čcolilor ├«n primele zile ale lunii septembrie. A nu se confunda cu la rentr├ęe universitaire care are loc ├«n octombrie. Exist─â ├«ns─â ┼či une rentr├ęe politique pentru c─â brusc ├«ntreaga clas─â politic─â ├«┼či reg─âse┼čte apetitul pentru dezbateri, re├«ncep ┼čedin┼úele parlamentului, re├«ncep consiliile de mini┼čtri, iar toate institu┼úiile statului se repun ├«n mi┼čcare cu personalul complet. Exist─â ┼či une rentr├ęe litt├ęraire pentru c─â luna septembrie ├«nseamn─â sute de noi titluri ap─ârute ├«n libr─ârii, peste 650 anul acesta. Canalele de televiziune ┼či de radio ├«┼či prezint─â nout─â┼úile, noile emisiuni ┼či noii animatori, deci avem ┼či une rentr├ęe m├ędiatique, ca s─â nu mai vorbim de la rentr├ęe th├ę├ótrale, altfel spus de lansarea premierelor ├«n principalele teatre pariziene.  Cum vacan┼úele fac parte din metabolismul intim al francezilor, primele discu┼úii ├«n birouri, ┼čcoli ┼či alte institu┼úii s├«nt legate bine├«n┼úeles de ceea ce fiecare a v─âzut, a f─âcut sau a p─â┼úit ├«n perioada de var─â. Cine nu are nimic de povestit risc─â s─â apar─â ca un extraterestru, se automarginalizeaz─â ÔÇô a nu pleca ├«n vacan┼ú─â este sinonim ├«n Fran┼úa cu o declasare social─â. Cum Fran┼úa este prima destina┼úie turistic─â a lumii, ├«n mod natural sf├«r┼čitul lunii august aduce cu el ┼či primul bilan┼ú ├«n materie, dar ┼či primele analize legate de noile comportamente turistice ale francezilor. Vara aceasta, s-ar p─ârea, francezii au preferat s─â ocoleasc─â Magrebul, ├«n ciuda v├«ntului de libertate care bate ├«n nordul Africii. Au mai fost del─âsate ┼či destina┼úiile asiatice (francezii parc─â nu mai s├«nt at├«t de interesa┼úi de China, de ce oare?). ├Än schimb, s-au dus ├«n num─âr mai mare dec├«t de obicei ├«n Spania, ├«n Grecia (├«n ciuda problemei de deficit din aceast─â ┼úar─â), ├«n Turcia sau ├«n Republica Dominican─â.  

├Äntoarcerea din vacan┼ú─â mai este sinonim─â cu diverse surprize nepl─âcute legate de costul vie┼úii. Francezii, care ├«┼či pl─âtesc impozitul ├«n trei tran┼če, descoper─â, ├«ntor┼či din vacan┼úe, c─â le-a venit scaden┼úa pentru ultima sum─â care trebuie achitat─â p├«n─â pe 15 septembrie. Ei mai descoper─â ├«ns─â ┼či diverse m─âriri de pre┼úuri, precum cele la transportul ├«n comun. Ministerul Transporturilor consider─â probabil c─â, din punct de vedere psihologic, aceast─â pastil─â ÔÇô m─ârirea pre┼úului la tichetul de metrou sau la abonament ÔÇô este mai u┼čor de suportat c├«nd vine omul odihnit din vacan┼ú─â. Ceea ce risc─â s─â irite sindicatele ┼či consumatorii, ┼či s─â provoace chiar ┼či manifesta┼úii de strad─â ├«n timpul anului, trece deci aproape neobservat ├«n septembrie, c├«nd francezii au at├«tea de f─âcut ÔÇ×pour la rentr├ęeÔÇť, ├«ncep├«nd cu cump─ârarea rechizitelor ┼čcolare ┼či continu├«nd cu achizi┼úionarea garderobei de toamn─â. 

S─â nu uit─âm ├«ns─â o alt─â sintagm─â: la rentr├ęe sociale. Prin aceast─â expresie ├«n┼úelegem remobilizarea sindicatelor dup─â vacan┼úele de var─â, ┼či uneori relansarea ofensivei sindicale pe multiple planuri revendicative. Cum perioada verii nu este una propice contesta┼úiei sociale, sindicatele se repun deci ├«n pozi┼úie de lupt─â, la ├«nceput de septembrie. Ele au anun┼úat deja organizarea unei noi zile na┼úionale de ac┼úiune la ├«nceput de octombrie ├«ntruc├«t au multe de repro┼čat guvernului: de la reducerea de posturi ├«n ├«nv─â┼ú─âm├«nt ┼či ├«n aparatul administrativ, p├«n─â la politica de austeritate care-i afecteaz─â de fapt pe cei cu veniturile cele mai modeste.  

Cine cite┼čte sistematic ├«n aceast─â perioad─â ziarele franceze, cum este cazul meu, mai ├«nt├«lne┼čte o sintagm─â: les th├Ęmes de la rentr├ęe. Fiecare ├«nceput de septembrie impune anumite teme politice ├«n dezbatere, iar ├«n prezent una dintre temele care pare s─â fie bine lansat─â este cea a ÔÇ×insecurit─â┼úiiÔÇť. Nu este de mirare ÔÇô ├«n acest moment francezii tr─âiesc o perioad─â electoral─â, ├«n perspectiva preziden┼úialelor de anul viitor. Ei s├«nt deci motiva┼úi pentru... une rentr├ęe tr├Ęs chaude ÔÇô altfel spus fierbinte din punct de vedere politic.

Matei Vi┼čniec este scriitor, dramaturg ┼či jurnalist la RFI. Cea mai recent─â carte ap─ârut─â ├«n Rom├ónia ÔÇô Domnul K. Eliberat (Editura Cartea Rom├óneasc─â, 2010).

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.