Franţa îi revine lui Hollande

Michel ROCARD
Publicat în Dilema Veche nr. 432 din 24-30 mai 2012
Franţa îi revine lui Hollande jpeg

├Än Fran┼úa a avut loc cea de-a IX-a rund─â de alegeri preziden┼úiale ├«n care aleg─âtorii se exprim─â prin vot universal direct. ┼×i, pentru prima oar─â ├«n ultimii 17 ani, dup─â trei ├«nfr├«ngeri consecutive, st├«nga ÔÇô reprezentat─â de candidatul socialist Fran├žois Hollande ÔÇô  revine la Palatul ├ëlys├ęe. ├Äntr-adev─âr, cea dint├«i implica┼úie a acestor alegeri incontestabil de semnificative este faptul c─â se confirm─â o re├«ntoarcere la stabilitate.

Fran┼úa este cea mai mare ┼úar─â din Europa care a avut at├«tea dificult─â┼úi ├«n a-┼či g─âsi echilibrul. Revolu┼úia din 1789 a declan┼čat o lung─â perioad─â de instabilitate profund─â, care a ├«nsemnat dou─â imperii, trei monarhii ┼či cinci republici. Francezii au adoptat 13 Constitu┼úii ├«n mai pu┼úin de 200 de ani.

Cu o vechime de 54 de ani, actuala cea de A Cincea Republic─â este al doilea regim, ca durat─â, de la revolu┼úie ├«ncoace. Uneori, s-a vorbit despre o A ┼×asea Republic─â, care s─â se ocupe de griji ┼či probleme limitate, dar reale. ├Äns─â prezen┼úa la vot ├«n cadrul celor mai recente alegeri (80% ├«n turul ├«nt├«i ┼či 81% ├«n cel de-al doilea) nu mai las─â loc de ├«ndoial─â: sistemul actual este puternic, iar noi, francezii, s├«ntem ata┼ča┼úi de el. Totu┼či, importan┼úa principal─â a rezultatului alegerilor o reprezint─â re├«ntoarcerea st├«ngii la putere, pentru a doua oar─â ├«n 31 de ani. De fapt, c├«nd Fran├žois Mitterrand a fost ales pre┼čedinte ├«n 1981, st├«nga nu mai fusese la putere din 1957.

Pe-atunci, Partidul Comunist ├«nc─â era puternic ┼či avea leg─âturi str├«nse cu Uniunea Sovietic─â. Eventualitatea ca partidul s─â ajung─â la guvernare printr-o alian┼ú─â electoral─â cu sociali┼čtii a sem─ânat teama printre oponen┼úi. Sociali┼čtii, ├«n mare parte, nu ├«┼či lep─âdaser─â deocamdat─â pielea intelectual─â. Programul politic al lui Mitterrand era un imn ├«nchinat planific─ârii economice, iar pia┼úa liber─â ├«nc─â era, pentru el, sinonim─â cu asuprirea.

├Än zilele noastre, nu mai exist─â comunism interna┼úional sau, ├«n fond, comunism francez. Ne amintim c─â am v─âzut st├«nga guvern├«nd f─âr─â ├«nt├«mpl─âri dramatice. Cele dou─â episoade ├«n care a fost la putere ÔÇô zece ani sub Mitterrand ┼či cinci ani cu prim-ministrul Lionel Jospin ÔÇô au for┼úat st├«nga s─â se ├«mpace cu realitatea. Reputa┼úia interna┼úional─â a Fran┼úei nu era deteriorat─â, iar acas─â, presta┼úia st├«ngii, mai ales ├«n ceea ce prive┼čte ┼čomajul, era comparabil─â cu cea a altor guverne. Prin urmare, nu va exista panic─â de aceast─â dat─â. Dimpotriv─â, revenirea st├«ngii la putere pare a fi un exemplu perfect normal, aproape banal, de alternan┼ú─â la guvernare.

├Än realitate, victoria lui Hollande a fost sprijinit─â nu de o reorientare a electoratului spre st├«nga, ci de refuzul pe care l-au sim┼úit aleg─âtorii fa┼ú─â de Nicolas Sarkozy. Fire┼čte, rezultatul reprezint─â o ├«nfr├«ngere uluitoare ┼či istoric─â: ├«n timpul celei de A Cincea Republici, trei pre┼čedin┼úi ├«n exerci┼úiu ÔÇô Charles de Gaulle, Mitterrand ┼či Jacques Chirac ÔÇô au fost reale┼či dup─â primul mandat. Numai Val├ęry Giscard dÔÇÖEstaing, sl─âbit dup─â lungul declin al gaullismului, nu a fost reales.

Respingerea manifestat─â fa┼ú─â de Sarkozy este diferit─â; mai presus de toate, reprezint─â o problem─â de stil. Printre francezi, ├«nc─â este prezent un soi de regalism, iar Constitu┼úia noastr─â con┼úine multe dintre caracteristicile unei monarhii elective. Prin familiaritatea sa excesiv─â, prin simplitatea ┼či trivialitatea sa ocazional─â, Sarkozy a subminat demnitatea func┼úiei sale sacre. Acest lucru nu a fost iertat, fiind judecat mai aspru dec├«t neajunsurile din timpul mandatului s─âu, care nu a fost semnificativ mai r─âu dec├«t cele ale predecesorilor lui.

Mai mult, ├«n termeni concre┼úi, politicile fiscale ale lui Sarkozy, ├«ndeosebi, au favorizat clasa dominant─â ┼či pe cei boga┼úi. Astfel c─â a ie┼čit la lumin─â o combina┼úie puternic─â de furie social─â ┼či economic─â, mai ales dat─â fiind percep┼úia c─â l─âcomia exagerat─â a oamenilor de afaceri ┼či a bancherilor a constituit principala cauz─â a crizei izbucnite ├«n 2008, care ├«nc─â ne amenin┼ú─â ┼či azi.

Dar vistieria statului este periculos de s─âr─âcit─â, iar Fran┼úa se g─âse┼čte acum printre nenum─âratele ┼ú─âri a c─âror povar─â a datoriilor compromite existen┼úa zonei euro. ├Än consecin┼ú─â, ea este acum parte a discu┼úiei ortodoxiei economice care, ├«nsist├«nd ca toate datoriile s─â fie pl─âtite p├«n─â la ultimul b─ânu┼ú, ignor─â faptul c─â cheltuielile publice s├«nt, de asemenea, ┼či un motor al cre┼čterii. Cam c├«t va trebui pl─âtit ├«napoi, ├«n realitate? Cu Germania ca principal exponent al acestei ortodoxii, dezbaterea a izbucnit.

├Äns─â acum observ─âm c─â austeritatea a afundat ┼či mai ad├«nc ├«n recesiune Grecia, Portugalia ┼či, ├«n special, Spania ┼či Italia. Pre┼čedintele B─âncii Centrale Europene, precum ┼či Fondul Monetar Interna┼úional confirm─â gravitatea problemei. Dar ce se ├«nt├«mpl─â dac─â refuz─âm s─â accept─âm pozi┼úia Germaniei?

Victoria lui Hollande, care a spus c─â vrea s─â ÔÇ×renegociezeÔÇť noul ÔÇ×Tratat fiscal compactÔÇť al Uniunii Europene, sus┼úinut de Germania, va c├«nt─âri mult ├«n aceast─â dezbatere. ├Än plus, sociali┼čtii controleaz─â acum nu doar pre┼čedin┼úia ┼či guvernul, ci ┼či majoritatea din Senat, toate pre┼čedin┼úiile regionale, 55% din departamentele ┼ú─ârii ┼či cele mai multe prim─ârii ale ora┼čelor importante. ├Än mai pu┼úin de dou─â luni, ei ar putea controla ┼či o majoritate a Adun─ârii Na┼úionale, fapt ce va presupune o concentrare a puterii care nu a mai fost v─âzut─â nicic├«nd ├«n Fran┼úa modern─â.

Sociali┼čtii pot guverna f─âr─â limite, astfel c─â ┼úine de ei s─â guverneze bine. Aceasta este incertitudinea care plute┼čte deasupra viitorului Fran┼úei, dac─â nu chiar al Europei. 

Michel Rocard a fost prim-ministru al Fran┼úei ┼či lider al Partidului Socialist.

Copyright: Project Syndicate, 2012. www.project-syndicate.org 

traducere din limba englez─â de Patricia MIHAIL

Asculta┼úi aici emisiunea despre Fran┼úa ┼či francofonie realizat─â ├«mpreun─â cu RFI Rom├ónia. Invita┼úi: Theodor Baconschi, Luca Niculescu, Mircea Vasilescu. Moderator: Lauren┼úiu Colintineanu.

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.