Franţa îi revine lui Hollande

Michel ROCARD
Publicat în Dilema Veche nr. 432 din 24-30 mai 2012
Franţa îi revine lui Hollande jpeg

├Än Fran┼úa a avut loc cea de-a IX-a rund─â de alegeri preziden┼úiale ├«n care aleg─âtorii se exprim─â prin vot universal direct. ┼×i, pentru prima oar─â ├«n ultimii 17 ani, dup─â trei ├«nfr├«ngeri consecutive, st├«nga ÔÇô reprezentat─â de candidatul socialist Fran├žois Hollande ÔÇô  revine la Palatul ├ëlys├ęe. ├Äntr-adev─âr, cea dint├«i implica┼úie a acestor alegeri incontestabil de semnificative este faptul c─â se confirm─â o re├«ntoarcere la stabilitate.

Fran┼úa este cea mai mare ┼úar─â din Europa care a avut at├«tea dificult─â┼úi ├«n a-┼či g─âsi echilibrul. Revolu┼úia din 1789 a declan┼čat o lung─â perioad─â de instabilitate profund─â, care a ├«nsemnat dou─â imperii, trei monarhii ┼či cinci republici. Francezii au adoptat 13 Constitu┼úii ├«n mai pu┼úin de 200 de ani.

Cu o vechime de 54 de ani, actuala cea de A Cincea Republic─â este al doilea regim, ca durat─â, de la revolu┼úie ├«ncoace. Uneori, s-a vorbit despre o A ┼×asea Republic─â, care s─â se ocupe de griji ┼či probleme limitate, dar reale. ├Äns─â prezen┼úa la vot ├«n cadrul celor mai recente alegeri (80% ├«n turul ├«nt├«i ┼či 81% ├«n cel de-al doilea) nu mai las─â loc de ├«ndoial─â: sistemul actual este puternic, iar noi, francezii, s├«ntem ata┼ča┼úi de el. Totu┼či, importan┼úa principal─â a rezultatului alegerilor o reprezint─â re├«ntoarcerea st├«ngii la putere, pentru a doua oar─â ├«n 31 de ani. De fapt, c├«nd Fran├žois Mitterrand a fost ales pre┼čedinte ├«n 1981, st├«nga nu mai fusese la putere din 1957.

Pe-atunci, Partidul Comunist ├«nc─â era puternic ┼či avea leg─âturi str├«nse cu Uniunea Sovietic─â. Eventualitatea ca partidul s─â ajung─â la guvernare printr-o alian┼ú─â electoral─â cu sociali┼čtii a sem─ânat teama printre oponen┼úi. Sociali┼čtii, ├«n mare parte, nu ├«┼či lep─âdaser─â deocamdat─â pielea intelectual─â. Programul politic al lui Mitterrand era un imn ├«nchinat planific─ârii economice, iar pia┼úa liber─â ├«nc─â era, pentru el, sinonim─â cu asuprirea.

├Än zilele noastre, nu mai exist─â comunism interna┼úional sau, ├«n fond, comunism francez. Ne amintim c─â am v─âzut st├«nga guvern├«nd f─âr─â ├«nt├«mpl─âri dramatice. Cele dou─â episoade ├«n care a fost la putere ÔÇô zece ani sub Mitterrand ┼či cinci ani cu prim-ministrul Lionel Jospin ÔÇô au for┼úat st├«nga s─â se ├«mpace cu realitatea. Reputa┼úia interna┼úional─â a Fran┼úei nu era deteriorat─â, iar acas─â, presta┼úia st├«ngii, mai ales ├«n ceea ce prive┼čte ┼čomajul, era comparabil─â cu cea a altor guverne. Prin urmare, nu va exista panic─â de aceast─â dat─â. Dimpotriv─â, revenirea st├«ngii la putere pare a fi un exemplu perfect normal, aproape banal, de alternan┼ú─â la guvernare.

├Än realitate, victoria lui Hollande a fost sprijinit─â nu de o reorientare a electoratului spre st├«nga, ci de refuzul pe care l-au sim┼úit aleg─âtorii fa┼ú─â de Nicolas Sarkozy. Fire┼čte, rezultatul reprezint─â o ├«nfr├«ngere uluitoare ┼či istoric─â: ├«n timpul celei de A Cincea Republici, trei pre┼čedin┼úi ├«n exerci┼úiu ÔÇô Charles de Gaulle, Mitterrand ┼či Jacques Chirac ÔÇô au fost reale┼či dup─â primul mandat. Numai Val├ęry Giscard dÔÇÖEstaing, sl─âbit dup─â lungul declin al gaullismului, nu a fost reales.

Respingerea manifestat─â fa┼ú─â de Sarkozy este diferit─â; mai presus de toate, reprezint─â o problem─â de stil. Printre francezi, ├«nc─â este prezent un soi de regalism, iar Constitu┼úia noastr─â con┼úine multe dintre caracteristicile unei monarhii elective. Prin familiaritatea sa excesiv─â, prin simplitatea ┼či trivialitatea sa ocazional─â, Sarkozy a subminat demnitatea func┼úiei sale sacre. Acest lucru nu a fost iertat, fiind judecat mai aspru dec├«t neajunsurile din timpul mandatului s─âu, care nu a fost semnificativ mai r─âu dec├«t cele ale predecesorilor lui.

Mai mult, ├«n termeni concre┼úi, politicile fiscale ale lui Sarkozy, ├«ndeosebi, au favorizat clasa dominant─â ┼či pe cei boga┼úi. Astfel c─â a ie┼čit la lumin─â o combina┼úie puternic─â de furie social─â ┼či economic─â, mai ales dat─â fiind percep┼úia c─â l─âcomia exagerat─â a oamenilor de afaceri ┼či a bancherilor a constituit principala cauz─â a crizei izbucnite ├«n 2008, care ├«nc─â ne amenin┼ú─â ┼či azi.

Dar vistieria statului este periculos de s─âr─âcit─â, iar Fran┼úa se g─âse┼čte acum printre nenum─âratele ┼ú─âri a c─âror povar─â a datoriilor compromite existen┼úa zonei euro. ├Än consecin┼ú─â, ea este acum parte a discu┼úiei ortodoxiei economice care, ├«nsist├«nd ca toate datoriile s─â fie pl─âtite p├«n─â la ultimul b─ânu┼ú, ignor─â faptul c─â cheltuielile publice s├«nt, de asemenea, ┼či un motor al cre┼čterii. Cam c├«t va trebui pl─âtit ├«napoi, ├«n realitate? Cu Germania ca principal exponent al acestei ortodoxii, dezbaterea a izbucnit.

├Äns─â acum observ─âm c─â austeritatea a afundat ┼či mai ad├«nc ├«n recesiune Grecia, Portugalia ┼či, ├«n special, Spania ┼či Italia. Pre┼čedintele B─âncii Centrale Europene, precum ┼či Fondul Monetar Interna┼úional confirm─â gravitatea problemei. Dar ce se ├«nt├«mpl─â dac─â refuz─âm s─â accept─âm pozi┼úia Germaniei?

Victoria lui Hollande, care a spus c─â vrea s─â ÔÇ×renegociezeÔÇť noul ÔÇ×Tratat fiscal compactÔÇť al Uniunii Europene, sus┼úinut de Germania, va c├«nt─âri mult ├«n aceast─â dezbatere. ├Än plus, sociali┼čtii controleaz─â acum nu doar pre┼čedin┼úia ┼či guvernul, ci ┼či majoritatea din Senat, toate pre┼čedin┼úiile regionale, 55% din departamentele ┼ú─ârii ┼či cele mai multe prim─ârii ale ora┼čelor importante. ├Än mai pu┼úin de dou─â luni, ei ar putea controla ┼či o majoritate a Adun─ârii Na┼úionale, fapt ce va presupune o concentrare a puterii care nu a mai fost v─âzut─â nicic├«nd ├«n Fran┼úa modern─â.

Sociali┼čtii pot guverna f─âr─â limite, astfel c─â ┼úine de ei s─â guverneze bine. Aceasta este incertitudinea care plute┼čte deasupra viitorului Fran┼úei, dac─â nu chiar al Europei. 

Michel Rocard a fost prim-ministru al Fran┼úei ┼či lider al Partidului Socialist.

Copyright: Project Syndicate, 2012. www.project-syndicate.org 

traducere din limba englez─â de Patricia MIHAIL

Asculta┼úi aici emisiunea despre Fran┼úa ┼či francofonie realizat─â ├«mpreun─â cu RFI Rom├ónia. Invita┼úi: Theodor Baconschi, Luca Niculescu, Mircea Vasilescu. Moderator: Lauren┼úiu Colintineanu.

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Unde gre╚Öesc autorit─â╚Ťile
Oare, ├«n loc ca autorit─â╚Ťile s─â ├«ncerce s─â deserveasc─â traficul auto, nu ar fi mai constructiv, ca s─â nu zic mai la ├«ndem├«n─â, s─â-l descurajeze sistematic?
951 t pag10 foto Alberto Grosescu jpg
Străzi Deschise. Un pariu pentru viitorul Bucureștiului
Avem nevoie de asta ca de aer! Sau și mai bine spus, avem nevoie de asta ca să mai avem ceva aer.
p 11 jpg
Un spa╚Ťiu public sigur
Mai nou vedem o șansă în tehnologii de condus autonom; mai bine ar fi să mergem din nou autonom pe picioarele noastre.
p 1 jpg
ÔÇ×Ce nu ├«n╚Ťelege╚Ťi voi este c─âÔÇŽÔÇŁ* ÔÇô 11 lec╚Ťii despre ora╚Ö
Pietonizarea e permanent─â. A merge pe carosabil, chiar dac─â temporar ╚Ťi se d─â voie, e aproape umilitor.
951 t pag12jos foto C Dragan jpg
├Än Suedia, dou─â ro╚Ťi s├«nt mai bune dec├«t patru
Municipalit─â╚Ťi suedeze au ├«nceput s─â reduc─â drastic num─ârul locurilor de parcare din centru, ├«nlocuindu-le cu parc─âri pentru biciclete.
p 13 jpg
Libertatea de a nu folosi mașina
Noua libertate este de a nu fi blocat ├«n trafic, de a nu pl─âti rate la ma╚Öin─â, de a nu fi vulnerabil la fluctua╚Ťiile pre╚Ťului petrolului.
1024px Bucharest Citaro bus 4374 jpg
În ce fel de oraș vrem să trăim?
Dacă alegi să optimizezi infrastructura pentru pietoni, mutînd accentul de pe autovehiculul individual, atunci vei aloca bugetul unor proiecte prin care crești capacitatea de transport în comun.
Paris patrimoine jpg
ÔÇ×├Än ceea ce prive╚Öte mobilitatea urban─â, cel mai important e s─â lup╚Ťi ├«mpotriva izol─âriiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Carlos MORENO
Administra╚Ťiile locale se confrunt─â cu aceast─â mare provocare de a oferi o alternativ─â la ma╚Öina personal─â care s─â fie acceptabil─â pentru un num─âr mare de cet─â╚Ťeni.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
C├«t de fic╚Ťionale s├«nt ╚Ť─ârile ╚Öi spa╚Ťiile ├«n care tr─âim?
Lini╚Ötea ╚Öi familiaritatea s├«nt suficiente sau devin prea pu╚Ťin c├«nd vine vorba de promisiunea unui altfel?
Drepnea
Jum─âtate mi╚Öcare, jum─âtate siguran╚Ť─â
Locurile s├«nt sinonime cu ni╚Öte st─âri psihice, s├«nt legate de ├«ntregi constela╚Ťii de lucruri tr─âite, sunete, imagini, intensit─â╚Ťi care au ├«nscris acel teritoriu pe harta mea emo╚Ťional─â.
Neuhausen (Erzgeb ), die Schlossgasse JPG
În satul Noulacasă
Acest sat se numește Neuhausen, iar mie, în română, îmi place să-i spui Noulacasă.
mare
Un lac ├«ntre mun╚Ťi
Am știut că atunci, acolo, sînt fericit și că e un loc în care o să mă întorc întotdeauna cînd o să mă pierd, cînd o să-mi fie foame, sete sau o să mă rătăcesc.
p 11 jos jpg
Aici, ├«ntre cei doi poli ai vie╚Ťii mele
Cred c─â pentru mine e esen╚Ťial s─â pot oscila ├«ntre dou─â st─âri sau dou─â locuri sau dou─â universuri suflete╚Öti.
p 12 Paris, Cartierul Latin WC jpg
Orașe uriașe
M─â v─âd ├«ntors ├«n Paris, tr─âind lini╚Ötit via╚Ťa altora, recunosc─âtor celor care se poart─â frumos cu mine, p├«n─â c├«nd al╚Ťii, nou-veni╚Ťi, ├«ncep s─â ├«mi fie recunosc─âtori c─â m─â port frumos cu ei.
25869202527 80595838cf c jpg
4 case x 4 mașini
Ma╚Öina pe care mi-a╚Ö fi luat-o putea func╚Ťiona drept criteriu de delimitare a unor intervale (micro)biografice.
p 13 jpg
Harta
A╚Ö vrea s─â tr─âiesc ├«n Rom├ónia pentru c─â, dup─â at├«tea mereu alte ╚Öi alte h─âr╚Ťi, ar fi mai u╚Öor s-o iau pe-a noastr─â la puricat, ╚Öi la propriu, ╚Öi la figurat.
p 1 jpg
Pe aripile gîștelor sălbatice
M-a╚Ö l─âsa purtat─â de g├«┼čtele s─âlbatice ale lui Nils Holgersson, d├«nd roat─â nu doar Suediei, ci ├«ntregului continent, plan├«nd f─âr─â nici o obliga┼úie ┼či nici un regret pe deasupra locurilor pe care le-am iubit c├«ndva.
1200x630 jpg
Pentru Constan╚Ťa, cu dragoste ╚Öi abjec╚Ťie
Mi-ar pl─âcea s─â tr─âiesc ├«ntr-o Constan╚Ťa ├«n care nostalgia ÔÇô neobturat─â de dezvolt─ârile imobiliare ÔÇô s─â deschid─â portaluri c─âtre trecut.
index png
Orașul Sud
Lună plină, Dunărea caldă și întunecată la Brăila, primitoare cînd intri cu picioarele în malul ușor nămolos.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Centrul și marginea
Tendin╚Ťa este acum cea a descentraliz─ârii ╚Öi nu doar din punct de vedere urbanistic.
p 10 sus WC jpg
Strada Tunari ├«n fic╚Ťiune ╚Öi ├«n realitate
Comoditatea locuirii ├«mpreun─â se vede c─â a primat fa╚Ť─â de disconfortul izvor├«t din diferen╚Ť─â, rasial─â, social─â.
Mahala jpg
Mahalale ┼či mahalagii
Oamenii se temeau de mahala ┼či de puterea cu care devora reputa╚Ťii ┼či destine.
Diana jpg
La Bragadiru
Lockdown-ul din martie 2020 ne-a prins ├«n cei 46 de metri p─âtra╚Ťi ai apartamentului de dou─â camere din Drumul Taberei. Atunci a fost momentul-cheie.
p 12 sus jpg
Periferia sferei moralit─â╚Ťii: o scurt─â istorie despre progres
Virtutea nu mai este ceva ce poate fi impus de la centru, ci descoperit și practicat de fiecare.

Adevarul.ro

image
┼×oferii nu vor mai putea parca gratis ├«n centrul Bucure┼čtiului
├Äncep├ónd cu luna august ┼čoferii nu vor mai putea parca gratis pe locurile amenajate ├«n centrul Capitalei sau pe trotuar, a anun┼úat viceprimarul Stelian Bujduveanu. Potrivit lui, serviciul va fi digitalizat se vor pune parcometre ┼či bariere automate, iar cei care parcheaz─â pe trotuar vor fi sanc┼úiona┼úi.
image
Un apropiat al lui Kad├«rov sus┼úine c─â cecenii ÔÇ×vor merge ├«nainte p├ón─â la BerlinÔÇŁ dac─â ÔÇ×Putin nu ├«i va opriÔÇŁ VIDEO
Un apropiat al liderului cecen Ramzan Kad├«rov, Magomed Daudov, pre┼čedintele parlamentului cecen, afirm─â c─â unit─â┼úile cecene care lupt─â ├«n Ucraina ÔÇ×vor merge ├«nainte p├ón─â la BerlinÔÇŁ┬ádac─â ÔÇ×Putin nu le va opriÔÇŁ.
image
Firm─â IT din Cluj implicat─â ├«n e┼čecul unuia dintre cele mai a┼čteptate jocuri video din istorie
Problemele tehnice care au dus la e┼čecul lans─ârii unuia dintre cele mai a┼čteptate jocuri video - Cyberpunk 2077 - ar fi fost cauzate de Quantic Lab, o firm─â IT din Cluj, arat─â Forbes ├«n edi┼úia interna┼úional─â. Articolul a declan┼čat o serie de m─ârturii de la angaja┼úi ai companiei, dar ┼či o reac┼úie a Quantic Lab.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.