Fosta cetate de o┼úel ┼či de foc

Publicat în Dilema Veche nr. 191 din 8 Oct 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

├Än aprilie 1994 am c├«┼čtigat o licita┼úie pentru realizarea unui film documentar de prezentare a - pe atunci - Combinatului siderurgic Hunedoara. Era o epoc─â aproape romantic─â - se construia voios capitalismul, cu angajamente de tip "s├«ntem prea importan┼úi ca s─â ni se ├«nt├«mple ceva r─âu". Mai bine de dou─â luni, am b─âtut toate uzinele combinatului, devenit SC Siderurgica SA Hunedoara. Oamenii erau siguri de locurile lor de munc─â ┼či se sim┼úeau ├«nc─â ├«n elita clasei muncitoare. Sindicatele siderurgi┼čtilor, puternice, se agitau ├«n special pentru major─âri salariale. Nu se punea problema reformelor ┼či a restructur─ârilor de personal. ┼×efii, de la director general la prefect (care se credea ┼či el un fel de prim-secretar PCR pe stil nou), visau mega-structuri monopoliste, ├«n care s─â intre minele din Valea Jiului, combinatul de la Hunedoara ┼či termocentrala de la Mintia. Directorul general ├«┼či iubea angaja┼úii - "Voi pleca de aici c├«nd pe poart─â va ie┼či primul ┼čomer" - spusese el ├«ntr-un cadru neoficial. Pe poart─â intrau ┼či ie┼čeau, ├«n fiecare zi, peste 16.000 de oameni - ├«n sunet de siren─â. Directorul general a plecat cu pu┼úin timp ├«naintea primului ┼čomer. Ce-i drept, nu era chiar ┼čomer, ci disponibilizat la cerere. Ajuns ├«n 1997 ├«n scaunul suprem de la combinat, fostul vicepremier Gheorghe Pogea a ├«nchis uzine, a demolat furnale ┼či a negociat cu sindicatele tot felul de salarii compensatorii ┼či "crearea de alternative viabile" pentru cei care plecau. Grevi┼čtii din timpul lui Ciorbea doreau p─âstrarea locurilor de munc─â, iar Hunedoara, din cetate de o┼úel ┼či de foc, devenise, ├«n opinia sindicali┼čtilor, "ora┼č calamitat social". ┼×omajul a crescut, iar prin 2003, la ordinea zilei erau mar┼čurile disper─ârii - nimeni nu dorea s─â cumpere combinatul, v├«ndut la pachet cu datorii de sute de miliarde. De lei vechi. P├«n─â la urm─â, l-a cump─ârat un indian - Lakshmi Mittal, un tip foarte bogat, at├«t de bogat, ├«nc├«t este printre primii ├«n topul Forbes. Denumirea cu iz proletar Siderurgica s-a schimbat ├«ntr-una prozaic-capitalist─â - Mittal Steel, iar dup─â ce dl Mittal a mai cump─ârat un combinat, a c─âp─âtat rezonan┼úe francofone - Arcelor Mittal. Din cei 16.000, au r─âmas ceva peste 2000. Nu mai sun─â nici sirena. ├Än luna martie a acestui an, cuprins de o nostalgie inexplicabil─â, am luat camera pentru un alt gen de documentar, cu o tent─â cumva psihologic─â. ├Ämpreun─â cu liderul sindical de atunci ┼či de acum, Petru Vaido┼č, am pornit la plimbare pe str─âzile - c─â practic s├«nt str─âzi, nu alei - din cadrul combinatului (p─âstrez vechea denumire, din comoditate). Erau pustii - ne-am intersectat cu vreo doi-trei muncitori, o autoutilitar─â ┼či doi c├«ini. O parte din sec┼úii nu mai existau - de pild─â, cea a laminorului de 800 mm, inaugurat cu mare pomp─â ├«n 1995 ┼či categorisit drept cel mai mare din ┼úar─â de acest tip. Din o┼úel─âriile Siemens-Martin, nu au r─âmas nici m─âcar halele. Furnalele s├«nt toate d─âr├«mate - chiar dac─â, ├«n 1994, unul dintre ele fusese proasp─ât modernizat ┼či "controlat de calculator". L-am ├«ntrebat pe liderul sindical dac─â nu regret─â ceea ce s-a ├«nt├«mplat - nu se putea altfel, mi-a r─âspuns. Atunci - prin 1999 - era convins c─â ├«mpotriva "Siderurgicii" exist─â un complot, nu at├«t din partea str─âin─ât─â┼úii, c├«t mai ales a celor de la minister. Acum crede c─â alternativa ar fi fost dispari┼úia complet─â. Indienii au promis c─â nu vor mai da afar─â oameni ┼či c─â vor face investi┼úii. Nu, nu este adev─ârat c─â au cump─ârat doar ca s─â v├«nd─â la fier vechi. Oamenii au tr─âit o vreme din salarii compensatorii - au avut c├«te cinci milioane bani ├«n m├«n─â lunar, timp de doi ani, f─âr─â s─â fac─â nimic, dar veniturile li se rotunjeau, dac─â se angajau ├«n alt─â parte. Vaido┼č ├«mi spune c─â cei mai iste┼úi ┼či-au g─âsit destul de repede de lucru. Din 2004, s-a deschis o fabric─â austriac─â de cablaje, care a "├«nghi┼úit" destul de mult personal. Dup─â 2003, mul┼úi au plecat prin Italia ┼či Spania. Al┼úii au continuat s─â fure fier vechi - dac─â erau prin┼či, ├«ncasau o amend─â, pe care nu o pl─âteau. Dup─â 2004, n-au mai fost nici greve. Oricum, nu mai erau interesante pentru pres─â, ca ├«n anii ├ó┬Ç┬Ö90, c├«nd era statul patron ┼či se str├«ngeau mii de oameni, seconda┼úi de ziari┼čti dornici de incidente cu poli┼úia. La ie┼čire, vechii portari au fost ├«nlocui┼úi cu o firm─â de paz─â ┼či protec┼úie. Un vl─âjgan vine a┼ú─â spre noi: "A┼úi avut aprobare s─â filma┼úi?" Liderul sindical ezit─â, apoi r─âspunde cu jum─âtate de voce: "Am filmat doar ├«n partea dezafectat─â". "A┼úi avut aprobare?", insist─â bodyguard-ul. "Trebuie s─â anun┼ú administra┼úia." Liderul ├«mi str├«nge m├«na. "Merge┼úi, merge┼úi, c─â rezolv eu..."

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.