Forţe de ordine şi cai-putere

Publicat în Dilema Veche nr. 0 din 29 Noi 1999
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Gheorghe Andreşan a fost, pe rînd, şofer de autobuz, de TIR, taximetrist particular, şofer de autocar, de microbuz şi, acum, din nou, taximetrist. "Am început să lucrez încă de pe vremea lui Ceauşescu, mai întîi la o autobază din Bucureşti, unde făceam curse prin tot felul de sate din judeţele limitrofe. Mai ales înspre Giurgiu şi Teleorman am mers. Pe vremea aia, miliţienii erau mai cu frică şi, mai ales fiind pe autobuz, nu am avut probleme... Acum nici nu-ţi vine să crezi cît de inventivi au devenit ăştia de la circulaţie! Scornesc tot felul de acte pe care, chipurile, trebuie să le ai la tine sau se prefac că e ceva în neregulă cu licenţa, autorizaţia sau chiar cu verificarea RAR. Ba că n-are nu ştiu ce ştampilă, ba că ştampila e rotundă şi că trebuia să fie una pătrată sau invers, ba că semnătura şefului de tură nu e valabilă..." Şoferul ne povesteşte doar o mică parte din situaţiile în care "a căzut la pace" cu poliţia. Sau "s-a înţeles" cu agentul. Ori "l-a cinstit". "I-a dat de-o bere." "L-a uns ca să nu mai scîrţîie din gură." "L-a înfruptat!" "I-a plătit cotizaţia." "I-a dat dreptu’ lui!" În urma experienţelor sale personale, putem emite cîteva "reguli" de bază care ne învaţă cum să procedăm ca să ieşim cît mai ieftin din confruntarea cu oamenii în uniformă. Iată "regulile şoferului hîrşîit de meserie": l Dacă ai greşit, trebuie să fii cît mai umil. Să-ţi recunoşti greşeala. Să promiţi că nu mai faci! "Şi musai să inventezi o poveste înduioşătoare despre cei cinci copilaşi de acasă, despre mama bolnavă spre care te grăbeai sau, de ce nu, despre moartea unui prieten drag despre care tocmai ai aflat" - ne sfătuieşte Andreşan. l "Dacă te-au prins cu radarul şi aveai 75 în localitate, să nu începi să faci scandal că nu aveai viteză sau că aparatul lor e stricat! Nu reuşeşti decît să-i enervezi şi să-i determini să te ia la puricat. Şi nu există să nu-ţi mai găsească încă ceva, mai ales dacă ai o maşină mai veche de cîţiva ani... Cel mai bine este să încerci să fii înţelegător, să le spui că Ťasta e!, am cam exagerat cu viteza, cît e amenda? mamă! din ce o s-o plătesc eu acum?! cred că nu-i mai iau lu’ ăla micu’ geacă pentru la iarnă», bla-bla-bla... Vei vedea că ori îţi vor trece în procesul-verbal o viteză mai mică, să zicem 68-69 km/h, ori vor zice: ŤHai, nene, dă o sută, două aici şi pleacă!»" l Trebuie să fii un bun psiholog. Sînt unii care îţi spun ei de la obraz: "hai, nene, să ne înţelegem!". Dar pe alţii trebuie să îi rogi. După negociere, următoarea etapă constă în "plasarea" şpăgii. "Merge să ungi un poliţist şi dacă te-a prins beat la volan sau dacă ai făcut un accident fără victime. Şi la alea cu victime merge, dar costă mult de tot şi nu se bagă decît unii. Dar la chestiile astea, mai simple, se pretează aproape oricine!" - spune Andreşan. "Dacă eşti cu băutura în nas, fără 50 de dolari nu-ţi scapi carnetul. Dacă ai făcut praf o maşină pentru că nu ai cedat trecerea sau ai trecut pe roşu, dai vreo 200 de dolari că să iasă culpa comună în procesul-verbal" - mai adaugă el. l Cum se dă şpaga? Bancnota se face sul, ori se îndoaie de mai multe ori, ori se introduce sub cartea de identitate, ori între ea şi permis. "Chestia este să nu se vadă. Apoi ori dai noroc cu poliţistul, aşa, ca-n filme, ori îi dai actele." l Există însă şi cazuri mai "speciale". "Sînt unii care opresc maşinile de marfă sau pe ăştia care distribuie produse doar ca să facă rost de o ciungă pentru copii sau de un detergent pentru nevastă. Dacă nu ai actele în regulă, gaborul îşi face, fără ruşine, aprovizionarea pe un an de zile. Am prieteni care au descărcat jumătate din furgonetă în curtea poliţistului, pentru că nu aveau facturi şi îi ameninţa ăla cu puşcăria" - povesteşte şoferul. l Ce ne facem însă, dacă poliţistul este pus pe luat şpagă şi caută motive de amendă? "Atunci este cel mai nasol pentru că nu ştii cum să procedezi. Unii sînt foarte băţoşi, se ceartă cu gaborul şi cîteodată scapă. Dar altădată, dacă îl enervezi pe agent, în loc să i se facă frică, îţi dă o amendă de nu te vezi..." - explică şoferul "cu vechime". Din "regulile" de mai sus, putem deduce o "lege" a negocierii: trebuie să negociezi şpaga la sînge! Pentru a înţelege şi mai bine sistemul, vom analiza două exemple (furnizate de şoferul Marius G., din Bucureşti): a) şoferul Costel are o Dacie amărîtă de prin ’85, care aproape că se dezmembrează pe şosea, în drum spre casa de la ţară unde merge la culesul viei. Circulă cu viteză regulamentară, pentru că maşina nu poate da mai mult. b) şoferul Geo conduce un 4x4 şi se deplasează cu 220/h spre vila sa de la Snagov. În ambele exemple, cel puţin un echipaj de poliţie îi va opri pe cei doi şoferi. În exemplul a, poliţia îi va găsi nenumărate hibe maşinii lui Costel, iar amenda se va ridica la o sumă considerabilă. Acesta se va plînge că-i om sărac şi că merge să-şi culeagă amărîta de vie, pentru a obţine un amărît de vin, pe care-l va vinde cu cincizeci de mii kilu’, colegilor de serviciu, bugetari. După ce-i vor asculta povestea, poliţiştii se vor înduioşa şi vor băga în buzunar două, trei sute de mii, eventual smulgîndu-i lui Costel promisiunea că, peste ceva timp, se vor alege şi cu o damigeană de vin, tot pe DN1, pe la Ciolpani. În exemplul b, Geo nu va sta la discuţii şi nu va da nici un fel de explicaţii. Va marca repede o bancnotă mare pentru că se grăbeşte. Riscul lui Geo este însă ca poliţiştii să fie nemulţumiţi de atitudinea sa dispreţuitoare şi invidioşi din cauză de "4x4", aşa că se simt încurajaţi să pluseze. Aşadar, mărimea şpăgii poate fi stabilită de situaţia ta materială sau de marca maşinii. Totuşi, în cele mai multe cazuri, timpul pierdut la negociere va fi acelaşi. Pe baza observării fenomenelor ce apar frecvent pe şoselele patriei noastre, precum şi pe baza unor experienţe trăite pe propria piele, se poate stabili că interacţiunea dintre şoferi şi forţele de ordine "de la circulaţie" este rezultatul variaţiei valorii numerice a vitezei legale şi determină, de cele mai multe ori, schimbarea direcţiei de mişcare a propriului tău autovehicol, care deviază spre dreapta, respectiv la marginea drumului. Vă propunem următorul experiment: Autorul: Vitezomanu’ Gică; Locul experimentului: Şoseaua Bucureşti-Urziceni; Şpaga: 500.000 lei. Pe şoseaua Bucureşti-Urziceni, Gică îşi experimenta cunoştinţele de şoferie, circulînd într-o localitate cu 137 km/h. La o curbă, radarele poliţiei stăteau la datorie, ascunse în nişte boscheţi. Şoferul Gică a fost tras pe dreapta, în pofida faptului că era "dotat" cu detector de radar. "S-au şmecherit şi şi-au pus un buton separat prin care te înregistrează instantaneu, fără a mai da vreo şansă detectorului să-şi facă banii. Asta am aflat mai tîrziu, după ce Ťam cotizat». Erau foarte mîndri de invenţia lor" - declară ulterior Gică. Politiştii n-au avut timp "să-l agaţe" pe şofer, aşa că s-au lansat într-o urmărire, cu girofare. Gică a continuat experimentul: deşi i-a văzut din timp, "i-a plimbat" pînă în satul următor unde, în sfîrşit, a încetinit viteza. Apoi, a început scandalul. "...cum îmi permit să circul cu viteza aia în localitate, de ce n-am oprit la semnalele agentului de circulaţie şi au mai găsit ei că aveam şi parbrizul spart. I-am lăsat să-şi spună poezia în care îţi explicau ce ai făcut şi ce amenzi poţi încasa pentru asta, bla, bla, bla... Au fost chiar amabili, dîndu-mi voie să aleg dintre două amenzi..." Rezultatul experimentului: La un moment dat, unul dintre politişti, care nu intervenise pînă atunci în discuţie, l-a tras pe şofer de-o parte şi i-a spus senin să "cotizeze" un milion. Gică s-a prefăcut uimit, s-a dus pînă la maşină şi s-a întors cu cinci sute de mii. Poliţistul i-a luat fără să mai zică nimic, fără nici o jenă; a strîmbat puţin din nas şi i-a făcut semn colegului să-i înapoieze şoferului actele. (fragmente din Manualul de Şpagă. "Mărturiile" aparţin participanţilor benevoli la campania "Nu da şpagă!")

Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citiți nimic!
Noua lege a Educației face cititul opțional, un prim pas înainte de a scoate cu totul educația din școală. În locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
„Porții mici și gustoase”
Oamenii vor continua să citească, dar acea lume veche a dispărut. Hîrtia – dispare. Știrile – dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adulți între BookTok și wattpad
Știm ce se citește, ce se caută, ce așteptări au și ne-am însușit și un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mulți citesc literatura străină în original, în special în limba engleză, chiar și atunci cînd au la dispoziție traducerile românești.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educăm, cum ne autoeducăm și cum ne lăsăm astăzi educați pentru a ne forma abilitățile morale de mîine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui să fie scopul acestor lecturi formatoare? Să creeze oameni care să funcționeze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambiția pare să fie una dintre cele mai dilematice și contrariante trăsături de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri şi poturi ale ambiţiei
Ambiţia devine o poftă de mărire şi faimă pe care nimic nu ar putea-o vreodată ostoi.
Silk route jpg
Ambîț strategic Made in China
Supremația Chinei este pe cît de „inevitabilă“, pe atît de „naturală“.
p 12 jpg
De-a dreapta și de-a stînga ambiției: a plăcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adevăratul creștin este un străin pentru această lume, adevărata lui țintă fiind viața cerească.
p 10 jos jpg
Scurte considerații psihologice despre ambiția la români
Ambiția nu este pozitivă (bună/funcțională) sau negativă (rea/disfuncțională).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
„Dacă eu n-am putut, măcar tu să poţi. Răzbună-mă, copile, şi o să fiu fericit. O să pot închide ochii cu inima împăcată.”
p 14 WC jpg
Ieșirea din „Machu Kitschu” / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucureşti, realizată în 1951, deşi se aseamănă izbitor ca planimetrie şi tipologie a decoraţiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joasă decît acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
Văd în Ion D. Sîrbu un fel de „ambasador” necesar acelora dintre noi care au obosit să tot empatizeze cu colaboratorii Securității.
p 11 J  Habermas WC jpg
Între think-tank și Denk-Panzer: intelectualul german
Sincronizarea limbajului educațional cu îmbogățirea limbajului specializat este imposibilă.
p 12 sus WC jpg
Turma minților independente
Multe se iartă în America. Mai multe decît în Europa.
p 23 jos jpg
Rusia și cultura ei (neo)imperială sau despre cum se autoîndeplinesc profețiile politice
În realitate, nimeni nu-i pune la colț pe clasicii ruși, fie ei scriitori, compozitori sau poeți.
p 22 jos jpg
Ecou (nu prea) îndepărtat. Intelectualii și puterea la 1996
Ar fi util cititorului dilematic de azi să vadă cum gîndeau acest subiect, acum aproape 30 de ani, stîrniți de revista noastră, trei intelectuali români majori: Ștefan Augustin Doinaș, Livius Ciocârlie și Ion Vianu.
E cool să postești jpeg
Un examen de conștiință
MeToo poate însemna mai mult decît mediatizare, scandal, procese: poate fi un real examen de conștiință.
p 10 sus Alyssa Milano WC jpg
MeToo, scurt istoric
Incriminarea hărțuirii sexuale nu a început cu mișcarea MeToo, iar cazul Weinstein nu a fost primul.
p 11 jpg jpg
De ce stîrnește abuzul sexual atîtea reacții contradictorii?
Reacția la trauma sexuală este una socială, cu rădăcini și ramificații profunde.
p,12 jpg
#MeToo, din nou. Tot despre putere, recunoaștere, dar și hermeneutică
Încercările de delegitimare a mișcării #MeToo înseamnă și o lipsă de recunoaștere a victimelor abuzurilor sexuale și conferă putere abuzatorilor.

Adevarul.ro

image
Bătaie generală la Untold, în faţa scenei la concertul lui David Guetta VIDEO
În cea de-a treia zi a Festivalului Untold, când au fost prezente peste 95.000 de persoane din peste 100 de ţări ale lumii, a izbucnit o bătaie între mai mulţi tineri, în timpul concertului lui David Guetta. Filmarea a devenit virală pe Internet.
image
Pericolul frumos „ambalat“ care îi transformă pe tineri în victime. „Inima lor ajunge ca la 80-90 de ani“
Vârsta pacienţilor la care medicii au ajuns să trateze accidentul vascular cerebral sau infarctul miocardic acut a scăzut dramatic în ultimii ani. Produsele foarte populare printre tineri, consumate de la vârste mici, duc la un astfel de deznodământ.
image
Luptă contracronometru pentru a salva balena beluga blocată în râul Sena. Mamiferul refuză hrana VIDEO
Oficialii francezi încearcă cu disperare să salveze o balenă beluga blocată în râul Sena, cu o injecţie cu vitamine pentru a-i stimula apetitul. Observatorii ştiinţifici spun că balena pare să fie vizibil subnutrită, iar salvatorii speră totuşi să o ajute să-şi recapete apetitul şi energia necesară pentru a se întoarce pe mare.

HIstoria.ro

image
„Răceala diplomatică” dintre Bulgaria și România
Per ansamblu, climatul diplomatic de la sfârșit de secol XIX poate fi definit ca fiind „destins”. O dovadă o constituie și vizita lui Carol I, însoțit de fruntașul liberal D. A. Sturdza (un adept al Triplei Alianțe), la Sankt Petersburg, în iulie 1898, unde s-a bucurat de o foarte bună primire.
image
Dacia romană, o provincie puternic militarizată
Distribuţia armatei în interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, şi anume de a separa şi supraveghea neamuri „barbare” care erau potenţial periculoase, în special dacă se aliau între ele contra Romei, cum au fost în special sarmaţii iazigi.
image
Stalin îl întreabă pe Jukov dacă va putea apăra Moscova
Îngrijorat de înaintarea germanilor și de cucerirea Solnechnogorsk (23 noiembrie 1941), Stalin l-a întrebat pe Jukov dacă va putea menține Moscova. Jukov a răspuns afirmativ, cu condiția trimiterii a încă două armate și furnizării a 200 de tancuri, dar Stalin a replicat că nu mai existau tancuri.