Folclor f─âr─â folclori┼čti

Publicat în Dilema Veche nr. 121 din 18 Mai 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Despre un str─âunchi al meu, personaj spectaculos, iubitor de art─â ┼či de femei, nechibzuit ┼či ├«n┼úelept, aventuros ┼či generos, s-au spus ├«ntotdeauna numai vorbe bune ├«n familie. Dar ce am re┼úinut ├«nc─â din copil─ârie de la cei care povesteau despre ruda noastr─â u┼čor legendar─â era men┼úiunea care revenea la cap─âtul fiec─ârei evoc─âri, aceea c─â ├«i pl─âcea s─â b├«rfeasc─â ┼či c─â o f─âcea cu un haz nebun. Nu numai c─â nu p─ârea s─â fie ceva blamabil, dar se cita din b├«rfele lui r─âmase celebre prin subtilitate ┼či haz. Mult mai t├«rziu, c├«nd am observat ├«n afara familiei c─â nu ┼čade frumos s─â b├«rfe┼čti cu gura mare, c─â e bine s─â o faci cu m├«na la gur─â (pentru c─â oricum o faci), dar mai ales c├«nd am ├«n┼úeles c─â b├«rfa chiar poate fi exclusiv rea sau t├«mp─â, am constatat ┼či c├«t poate fi ea de plicticoas─â. Caut ├«n dic┼úionarele rom├óne┼čti. ├Äntr-adev─âr, se pare c─â toate defini┼úiile termenului, frustrant de sumare de altfel, converg spre sensul de afirma┼úii r─âuvoitoare ┼či neadev─ârate, sinonime cu calomnia. Cum r─âm├«ne atunci cu sintagmele ├«ncet─â┼úenite ├«n limb─â, cum ar fi mi-e dor de o b├«rf─â bun─â sau hai s─â ne mai ├«nt├«lnim la o b├«rf─â? M─â l─âmuresc incursiunile ├«n defini┼úiile altor limbi. Pentru francezi, ba chiar mai explicit pentru englezi, b├«rfa este o vorb─ârie pl─âcut─â care satisface curiozitatea personal─â, e o indiscre┼úie comunicat─â ├«ntr-un limbaj familiar. A┼čadar, nu e obligatoriu o inven┼úie ┼či nu e neap─ârat r─âuvoitoare. E rezultatul unui demers de informare, de cele mai multe ori util, cu at├«t mai percutant─â cu c├«t are mai mult haz sau este mai savuroas─â. Informa┼úiile personale mali┼úioase, dezv─âluirea unor secrete m─ârunte, jocul de ambiguit─â┼úi al exprim─ârii creeaz─â complicit─â┼úi de grup mic ┼či instaleaz─â rela┼úii cu un oarecare grad de intimitate. Irina Nicolau afirma c─â etnologii nu vor ├«n┼úelege satul pe deplin at├«ta timp c├«t studiile de port popular nu vor trata ┼či tema c├«rpitului, c├«t studiul s─ârb─âtorilor nu va lua . ├«n considerare ┼či cultura c├«rciumii sau c├«t speciile folclorului literar nu vor include ┼či b├«rfitul. Pentru c─â, cel pu┼úin ├«n satul tradi┼úional, cu siguran┼ú─â nu se b├«rfea oric├«nd, oriunde ┼či nici oricum. B├«rfa era necesar─â ┼či fomalizat─â. ├Än zilele de lucru se b├«rfea scurt, la porti┼ú─â sau peste gard, dar numai dac─â exista un pretext pentru aceast─â "vizit─â", dac─â ├«mprumtai sau ├«napoiai ceva, un pumn de boabe, un ou sau o g─âleat─â de var. Se b├«rfea pe drum la r─âscruci la ├«nt├«lniri ├«nt├«mpl─âtoare, la f├«nt├«n─â, dar mai ales la sp─âlatul rufelor la r├«u. Acolo, l├«ng─â apa curg─âtoare care cur─â┼ú─â, b├«rfele erau mai ap─âsate ┼či r├«sul mai gras. Duminicile se b├«rfea la hor─â, acolo unde se legau ┼či se dezlegau iubiri, iar seara - pe ┼čan┼ú sau pe b─âncu┼úa din fa┼úa casei, urm─ârind cu privirea trec─âtorii. Pentru c─â la c├«mp nu era timp de b├«rf─â, pentru c─â duminica b─ârba┼úii erau mai mult la c├«rcium─â, ar putea s─â par─â c─â ├«n satul tradi┼úional b├«rfeau numai femeile. ┼×i ├«ntr-un fel, chiar a┼ča era, doar c─â ele o f─âceau cu prec─âdere ├«ntre rude sau cu vecinele apropiate, comunic├«nd de la gur─â la ureche. ├Än timp ce ei... ei o f─âceau la s─ârb─âtori anume ┼či bine preg─âti┼úi, ei o f─âceau ├«n gura mare. Cel pu┼úin o dat─â pe an, b─ârba┼úii satului aveau dreptul s─â b├«rfeasc─â public. Pentru c─â ce altceva era strigarea peste sat, dezv─âluirea ├«n auzul tuturor a unor comportamente ├«n afara normei, a unor gre┼čeli ┼či defecte ┼čtiute sau b─ânuite de to┼úi, dar nespuse p├«n─â atunci? B├«rfa ritual─â ca form─â de cenzur─â comunitar─â, vorba care te face de ru┼čine, dar ├«n acela┼či timp te face s─â nu mai faci, era folositoare pentru c─â oferea ┼čansa ca, odat─â pedepsit, s─â reintri ├«n r├«ndul lumii. A┼čadar, ├«n societatea tradi┼úional─â b├«rfa era necesar─â nu numai pentru c─â transmitea informa┼úii ├«n absen┼úa unui ziar local, dar ┼či pentru c─â reechilibra excesele. Mi-e team─â c─â ├«n societatea actual─â, b├«rfitul r─âm├«ne - cum spunea nu mai ┼čtiu cine - ceva care ├«┼úi place, despre cineva care nu ├«┼úi place.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.