Focșani - 45°42’N, 26°13’E

Alexandra SCÎNTEIANU
Publicat în Dilema Veche nr. 373 din 7 - 13 aprilie 2011
Focșani   45°42’N, 26°13’E jpeg

Oamenii mari caută soluţii în toate. Oamenii mici nu caută decît răspunsuri. De aceea mă enervează oraşul meu. E atît de egoist încît nu oferă nimănui nimic. E mic şi strîmb şi-atît de gol. Cu toate astea, ştiu că are atît de multe de povestit... 

Nu se vorbeşte prea des despre noi. De fapt, am impresia că noi sîntem singurii care vorbesc despre Focşani. Ciudat şi Focşaniul ăsta. Ciudat tare! Dacă mă identific cu oraşul? Momentan, da. Zic momentan, la fel ca toţi adolescenţii care s-au născut aici. Nu ştiu de unde răsare dorinţa asta nebună de a pleca, dar e o realitate din ce în ce mai suportabilă în ultimul timp. După admiterea la liceu, iei harta şi te holbezi la ea vreme de patru ani. Tendinţa este de a trasa o linie cît mai lungă de la Focşani la o posibilă destinaţie. Şi nu, nu ne e teamă c-o să cădem de pe Glob. 

Toate ca toate, dar nu putem afirma că nu ne iubim oraşul. Da, are toate defectele din lume, dar este singurul loc de pe planetă care nu-ţi dă voie să te plimbi cu căştile în urechi. Ar fi păcat să ajungi prin centru şi să n-o auzi pe cerşetoarea şchioapă cum te înjură în gura mare, dacă îndrăzneşti să treci pe lîngă ea fără să-i arunci cîteva monede în poală. Ar fi şi mai trist dacă, odată ajuns la Teatru, ai pierde timpul holbîndu-te la fruntea mult prea bombată a lui Eminescu, în loc să intri în vorbă cu Vasilică, omul care ştie atîtea poveşti şi mănîncă resturile de prăjituri de la cofetărie. N-ar fi corect să mergi cu ochii în pămînt şi să nu vezi blocurile pictate în şaptezeci de mii de culori, să nu te bucuri de firele de iarbă crescute prin asfaltul prost, turnat acum vreo douăzeci de ani, să nu zîmbeşti purtătorilor de haine second-hand care-ţi împărtăşesc bucuria de a trăi simplu, să nu te miri de faptul că pe orice stradă ai lua-o, cu siguranţă vei ajunge din nou în locul din care ai plecat. 

Vorbeam într-o zi cu o bună prietenă despre gropile din oraş. Mi-a mărturisit că ea nu le percepe aşa. Focşaniul e un loc cu străzi perfect netede pentru că fiecare crater este plin cu amintiri.  

Iar dacă nu are gropi, poţi spune că e plin de cafenele. Cum intri în oraş dinspre vest, prima chestie care-ţi iese în cale e o bodegă. Ei, şi ce-ai crede despre Focşani dacă ţi-aş mărturisi că aceasta se numeşte „Illegal“? Nu, n-am fost niciodată acolo, dar nici nu sînt curioasă. Eu nu beau decît prin „Times“, că-mi plac mesele. Mesele sînt foarte importante pentru că scriu mult. Şi-mi place şi săpunul de la baie. Şi e mişto şi tatuajul de pe spatele ospătăriţei care mă întreabă de patru ori (am numărat, mă jur) ce să-mi aducă, înainte să mă servească. Şi mai ce? Mă mai gîndesc... 

Focşaniul este oraşul meu. Este oraşul în care m-am născut, în care am crescut şi pe care îl iubesc. Este locul unde mi-am julit pentru prima oară genunchiul. Aici m-am bătut pentru prima dată cu zăpadă. M-am îndrăgostit aici şi tot aici era să mor de cîteva ori. Şi mă nemulţumeşte faptul că-mi amintesc atît de rar de lucrurile acestea… 

Iubesc Focşaniul pentru că nu uită să rămînă mereu aşa cum îl ştiu eu, cu aceleaşi panarame pe care le vezi pe bordură cînd mergi spre Carrefour, cu aceleaşi nume de străzi, aceleaşi cratere în care tata şi-a rupt de-atîtea ori maşina, aceiaşi skateri care-şi bulesc plăcile de pomană, frustraţi că n-au şi ei unde să se manifeste, aceleaşi florărese de la colţ, aceleaşi bănci pe care, în copilărie,  scriam tot felul de prostii şi rîdeam de unii singuri de ele, aceiaşi vecini cu aceleaşi Dacii care au nevoie de reparaţii zilnice. Orice orăşel de provincie, aşa cum e el, are un farmec aparte. Nu mă invidiaţi. Sînt convinsă că fiecare dintre voi îşi are un Focşani al său.

Alexandra Scînteianu este elevă în clasa a XI-a la Liceul pedagogic „Spiru Haret“ din Focşani.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

10 ok angela similea jpeg
Angela Similea împlinește 80 de ani. Povestea emoționantă a marii artiste. „Adunasem suficientă 'ocară' din partea publicului”
Angela Similea, una dintre cele mai iubite și respectate artiste din muzica ușoară românească, împlinește astăzi, pe 9 iulie, venerabila vârstă de 80 de ani.
SUA au atacat din nou Iranul, 8 iulie 2026 FOTO captura video X
SUA au atacat Iranul, după avertismentul lui Trump de la Ankara. Alertă în Qatar și Bahraini. „Lucrurile se vor agrava mult mai mult”
Statele Unite au lansat miercuri seară o nouă serie de atacuri aeriene asupra Iranului, la câteva ore după ce președintele Donald Trump a declarat, la summitul NATO de la Ankara, că armistițiul dintre cele două țări poate fi considerat încheiat.
zodii, foto shutterstock jpg
Două zodii vor avea parte de o bucurie uriașă între 10 și 16 iulie. Vor primi vestea pe care o așteptau de mult și vor plânge de fericire
Perioada 10-16 iulie vine cu schimbări spectaculoase pentru două zodii care au trecut prin luni dificile, pline de incertitudini, amânări și momente în care și-au pierdut speranța.
Tehnica de ascultare folosită de fosta Securitate
Cum arăta un filaj al Securității?
Aceasta este definiția filajului pe care o întâlnim în cursul de specialitate al Securității (D 17793, vol. 28):
GettyImages 2283212074 jpg
Bilanțul cutremurelor din Venezuela a ajuns la 3.811 morți. Aproape 17.000 de persoane au fost rănite și tot atâtea au rămas fără case
Bilanțul victimelor celor două cutremure puternice care au lovit Venezuela pe 24 iunie a fost revizuit și a ajuns la 3.811 morți, a anunțat miercuri președintele Adunării Naționale, Jorge Rodriguez, în cadrul unei intervenții televizate.
image png
9 treburi casnice pe care este mai bine să le amâni când plouă. Greșelile care îți pot afecta locuința
O zi ploioasă pare momentul perfect pentru a rezolva lista de treburi din casă, însă specialiștii spun că unele activități ar trebui amânate.
Maria Zaharova foto Amabasada Rusiei în România jpg
Zaharova susține că „fisurile” din NATO persistă, în ciuda unității afișate la summit. Confruntarea cu Rusia este „existențială și sistemică”
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat că divergențele din interiorul NATO nu au dispărut, în ciuda unității afișate de statele membre la summitul alianței de la Ankara.
Starlink Ucraina FOTO Profimedia jpg
Rusia încearcă să bruieze Starlink pentru a opri atacurile cu drone ale Ucrainei. Flota fantomă a lui Putin, lovită în Marea Azov
Campania Kievului de atacuri cu rază medie de acțiune asupra logisticii rusești se lovește de noi tactici de contraatac din partea armatei ruse.
saracie romania foto captura video jpg
Bomba cu ceas din România și UE, dezvăluită de un sociolog: „Ne luptăm doar cu monstrul din afară, dar uităm de monștrii din interior”
Europenii au decis la summitul de la Ankara să investească și mai mult în înarmare, dar totul vine cu un risc. Politologul Corina Lăcătuș, de la Londra, avertizează că neglijarea problemelor sociale va servi ca muniție pentru partidele radicale și populiste, care vor profita din plin.