Focșani - 45°42’N, 26°13’E

Alexandra SCÎNTEIANU
Publicat în Dilema Veche nr. 373 din 7 - 13 aprilie 2011
Focșani   45°42’N, 26°13’E jpeg

Oamenii mari caută soluţii în toate. Oamenii mici nu caută decît răspunsuri. De aceea mă enervează oraşul meu. E atît de egoist încît nu oferă nimănui nimic. E mic şi strîmb şi-atît de gol. Cu toate astea, ştiu că are atît de multe de povestit... 

Nu se vorbeşte prea des despre noi. De fapt, am impresia că noi sîntem singurii care vorbesc despre Focşani. Ciudat şi Focşaniul ăsta. Ciudat tare! Dacă mă identific cu oraşul? Momentan, da. Zic momentan, la fel ca toţi adolescenţii care s-au născut aici. Nu ştiu de unde răsare dorinţa asta nebună de a pleca, dar e o realitate din ce în ce mai suportabilă în ultimul timp. După admiterea la liceu, iei harta şi te holbezi la ea vreme de patru ani. Tendinţa este de a trasa o linie cît mai lungă de la Focşani la o posibilă destinaţie. Şi nu, nu ne e teamă c-o să cădem de pe Glob. 

Toate ca toate, dar nu putem afirma că nu ne iubim oraşul. Da, are toate defectele din lume, dar este singurul loc de pe planetă care nu-ţi dă voie să te plimbi cu căştile în urechi. Ar fi păcat să ajungi prin centru şi să n-o auzi pe cerşetoarea şchioapă cum te înjură în gura mare, dacă îndrăzneşti să treci pe lîngă ea fără să-i arunci cîteva monede în poală. Ar fi şi mai trist dacă, odată ajuns la Teatru, ai pierde timpul holbîndu-te la fruntea mult prea bombată a lui Eminescu, în loc să intri în vorbă cu Vasilică, omul care ştie atîtea poveşti şi mănîncă resturile de prăjituri de la cofetărie. N-ar fi corect să mergi cu ochii în pămînt şi să nu vezi blocurile pictate în şaptezeci de mii de culori, să nu te bucuri de firele de iarbă crescute prin asfaltul prost, turnat acum vreo douăzeci de ani, să nu zîmbeşti purtătorilor de haine second-hand care-ţi împărtăşesc bucuria de a trăi simplu, să nu te miri de faptul că pe orice stradă ai lua-o, cu siguranţă vei ajunge din nou în locul din care ai plecat. 

Vorbeam într-o zi cu o bună prietenă despre gropile din oraş. Mi-a mărturisit că ea nu le percepe aşa. Focşaniul e un loc cu străzi perfect netede pentru că fiecare crater este plin cu amintiri.  

Iar dacă nu are gropi, poţi spune că e plin de cafenele. Cum intri în oraş dinspre vest, prima chestie care-ţi iese în cale e o bodegă. Ei, şi ce-ai crede despre Focşani dacă ţi-aş mărturisi că aceasta se numeşte „Illegal“? Nu, n-am fost niciodată acolo, dar nici nu sînt curioasă. Eu nu beau decît prin „Times“, că-mi plac mesele. Mesele sînt foarte importante pentru că scriu mult. Şi-mi place şi săpunul de la baie. Şi e mişto şi tatuajul de pe spatele ospătăriţei care mă întreabă de patru ori (am numărat, mă jur) ce să-mi aducă, înainte să mă servească. Şi mai ce? Mă mai gîndesc... 

Focşaniul este oraşul meu. Este oraşul în care m-am născut, în care am crescut şi pe care îl iubesc. Este locul unde mi-am julit pentru prima oară genunchiul. Aici m-am bătut pentru prima dată cu zăpadă. M-am îndrăgostit aici şi tot aici era să mor de cîteva ori. Şi mă nemulţumeşte faptul că-mi amintesc atît de rar de lucrurile acestea… 

Iubesc Focşaniul pentru că nu uită să rămînă mereu aşa cum îl ştiu eu, cu aceleaşi panarame pe care le vezi pe bordură cînd mergi spre Carrefour, cu aceleaşi nume de străzi, aceleaşi cratere în care tata şi-a rupt de-atîtea ori maşina, aceiaşi skateri care-şi bulesc plăcile de pomană, frustraţi că n-au şi ei unde să se manifeste, aceleaşi florărese de la colţ, aceleaşi bănci pe care, în copilărie,  scriam tot felul de prostii şi rîdeam de unii singuri de ele, aceiaşi vecini cu aceleaşi Dacii care au nevoie de reparaţii zilnice. Orice orăşel de provincie, aşa cum e el, are un farmec aparte. Nu mă invidiaţi. Sînt convinsă că fiecare dintre voi îşi are un Focşani al său.

Alexandra Scînteianu este elevă în clasa a XI-a la Liceul pedagogic „Spiru Haret“ din Focşani.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Stramtoarea Ormuz imagine din satelit foto NASA jpg
Iranul menține închisă Strâmtoarea Ormuz și cere ca SUA să ridice blocada
Iranul a revenit asupra redeschiderii Strâmtorii Ormuz și a reintrodus restricții, invocând menținerea blocadei americane. Decizia este însoțită de incidente maritime și de un șir de declarații de la Teheran și Washington.
semimaraton beijing cu roboti umanoizi FOTO: X/@China_says
Un robot umanoid a depășit recordul mondial uman la semimaraton. Demonstrație spectaculoasă de tehnologie la Beijing
Un robot umanoid a alergat mai rapid decât actualul record mondial uman, la un semimaraton desfășurat în Beijing. Câștigătorul a fost mai rapid cu 7 minute decât recordul stabilit recent de un atlet ugandez.
image png
Cât de sănătos este orezul alb pentru sănătate, mâncat în fiecare zi? Iată ce spun experții în sănătate
Orezul alb este unul dintre cele mai consumate alimente la nivel global, însă, de-a lungul timpului, din punct de vedere nutrițional, au existat câteva semne de întrebare din punct de vedere nutrițional.
Alegeri în Bulgaria - dispozitive de votare într-o secție din Sofia FOTO Profimedia
Alegeri în Bulgaria. Tinerii așteaptă schimbarea, în al optulea scrutin din ultimii cinci ani. Și nu de la fostul președinte pro-rus Rumen Radev
Bulgaria organizează duminică, 19 aprilie, alegeri parlamentare anticipate – al optulea scrutin în cinci ani – pe fondul unei crize politice prelungite.
Proteste violente la o fermă de caini beagle din SUA. Poliția a intervenit cu gloanțe de cauciuc și spray lacrimogen FOTO: captura video FB
Ciocniri între activiști și poliție la o fermă unde sunt ținuți 2.000 de câini beagle. S-a intervenit cu gloanțe de cauciuc și spray lacrimogen
Aproximativ 1.000 de activiști pentru protecția animalelor au încercat să pătrundă într-o unitate de creștere și cercetare a câinilor din statul american Wisconsin, însă au fost opriți de polițiști.
femeie primavara energie 2154351719 33801238 jpg
Vreme de început de vară în toată țara, duminică, 19 aprilie. Temperaturi de până la de 24 de grade
Vremea va fi frumoasă duminică în cea mai mare parte a țării, iar temperaturile vor urca peste valorile obișnuite pentru această perioadă. În unele regiuni, meteorologii anunță totuși ploi slabe pe parcursul zilei și în timpul nopții.
Svabi  Foto Primăria municipiului Timișoara jpg
Destinul dramatic al coloniștilor șvabi din Banat: de la colonizările prințului Eugen de Savoya la pericolul bandelor de lotri
Banatul, în trecut una dintre cele mai prospere regiuni ale țării, își leagă o parte importantă din istorie de comunitatea șvabilor dunăreni, colonizată aici în secolul al XVIII-lea, care a avut însă o soartă tulburătoare.
Câteva lucruri de ştiut despre     Reclame jpeg
Care este psihologia din spatele reclamelor?
Robert Cialdini este un cercetător cunoscut, care a comprimat întreaga psihologie din spatele comerțului în 9 principii cunoscute pe scară largă.
Vladimir Putin FOTO AFP
„Operațiunea Amurg”: Se pregătește o lovitură de stat împotriva lui Putin?
Cercul de putere din jurul lui Vladimir Putin ar fi mai aproape ca oricând de o ruptură majoră, pe fondul unei economii aflate sub presiune și al unui război care pare fără ieșire.