Feţele nevăzute ale jihadului modern

Christian T─éMA┼×
Publicat în Dilema Veche nr. 631 din 24-30 martie 2016
Feţele nevăzute ale jihadului modern jpeg

├Än limba arab─â, r─âd─âcina j-h-d are sensul de ÔÇ×efort depus pentru cineva sau cevaÔÇť, iar ├«n accep╚Ťiune coranic─â, de ÔÇ×efort pentru calea lui DumnezeuÔÇť, jihad fi sabili-llahi (cf. Coranul 2:218; 9:19-20; 9:24 etc.). ├Än┼úeles ca ÔÇ×efort supremÔÇť ├«n scopul ajungerii la esen╚Ťe prin purificare interioar─â, potrivit autorilor spirituali sunni╚Ťi ╚Öi shii╚Ťi, jihadul ar fi trebuit purtat, mai ├«nt├«i, ├«mpotriva oric─ârui r─âu moral, individual sau comunitar. Acesta era, ├«n viziunea lor, ÔÇ×marele jihadÔÇť (al-jihad al-kabir), lupta ├«mpotriva du╚Ömanilor din exterior fiind doar ÔÇ×micul jihadÔÇť (al-jihad al-saghir). Odat─â cu radicalizarea societ─â╚Ťilor musulmane ├«ns─â, concep╚Ťia referitoare la cele dou─â tipuri de jihad a fost abandonat─â, pentru fundamentali╚Öti jihadul spiritual nemai├«nsemn├«nd aproape nimic.

Tradus ╚Öi ├«n╚Ťeles, ├«n mod gre╚Öit, prin expresia ÔÇ×r─âzboi sf├«ntÔÇť, jihadul a avut drept scop r─âsp├«ndirea ╚Öi ap─ârarea islamului, de╚Öi ast─âzi el seam─ân─â mai mult cu un r─âzboi de exterminare, fiind mai apropiat de una dintre accep╚Ťiunile herem-ului biblic ebraic.

Jihadul putea fi declan┼čat: 1) ├«n scopul convertirii unui popor nemonoteist care refuza s─â ├«mbr─â╚Ťi╚Öeze islamul, ┼či 2) ├«n scopul ap─âr─ârii comunit─â┼úii musulmane, indiferent de dimensiunea acesteia, de agresiuni sau de ingerin┼úe str─âine susceptibile de a-i pune ├«n pericol religia ┼či modul de via┼ú─â.

Islamul, ca religie universalist─â, so┬şco┬şte╚Öte r─âsp├«ndirea sa drept o ├«ndatorire fundamental─â a comunit─â╚Ťii musul┬şmane care este chemat─â s─â se extind─â, din punct de vedere teritorial, p├«n─â la dimensiuni globale. La ├«nceput, conform Tradi╚Ťiei, popoarelor sau ╚Ť─ârilor care ignorau islamul sau ├«l respingeau li se adresa o chemare la convertire (daÔÇśwa), iar, dac─â acestea o respingeau, musulmanii erau ├«ndrept─â╚Ťi╚Ťi s─â recurg─â la for╚Ť─â ├«mpotriva lor.

Din punct de vedere al Legii islamice, jihadul reprezint─â o obliga╚Ťie religioas─â care nu ├«nceteaz─â niciodat─â, dar nu o obliga╚Ťie individual─â, ci una comunitar─â, ea nedevenind individual─â dec├«t ├«n momentul ├«n care islamul este atacat ╚Öi se declar─â mobilizarea general─â. Din punct de vedere moral, jihadul, fiind un r─âzboi, este considerat, ├«n sine, un r─âu, dar, av├«nd ├«n vedere rolul s─âu de combatere a unui r─âu mai mare, ╚Öi anume, necredin╚Ťa ├«n Dumnezeu, el se transform─â ├«n bine.

Participantul la jihad trebuie s─â fie dispus s─â-╚Öi sacrifice via╚Ťa ├«n orice moment, de aceea, participarea sa la lupt─â este considerat─â un act de devo╚Ťiune ╚Öi de credin╚Ť─â pur─â. Participan╚Ťii la jihad (mujahidun), mor╚Ťi cu arma ├«n m├«n─â, devin ÔÇ×m─ârturisitoriÔÇť sau ÔÇ×martiriÔÇť (shuhadaÔÇÖ), ei urm├«nd a ajunge direct ├«n Paradis ╚Öi a primi via╚Ťa ve╚Önic─â.

De╚Öi puternic politizat, jihadul modern, ca ╚Öi cel clasic, se bazeaz─â pe un spectru larg de argumente de ordin religios, moral ╚Öi etic, care motiveaz─â ac╚Ťiunile grup─ârilor participante la el, iar fundamentul s─âu organizatoric readuce ├«n actualitate arhitectura vechilor structuri ╚Öi alian╚Ťe de tip tribal.

Valorile comune ├«mp─ârt─â╚Öite de to╚Ťi membrii grup─ârilor articuleaz─â ╚Öi men╚Ťin unitatea organiza╚Ťiei ├«ncadrabile ├«n categoria mi╚Öc─ârilor sociale lipsite de ierarhie ÔÇô o caracteristic─â proprie islamului ÔÇô, fapt care genereaz─â mobilitate ╚Öi inventivitate, rapiditate ├«n luarea deciziilor, precum ╚Öi o capacitate remarcabil─â de a furniza lideri. Componenta ideologico-filozofic─â a mi╚Öc─ârii unite este comun─â, chiar dac─â exist─â o serie de varia╚Ťii de la o grupare la alta. Fundamentul ideologic comun ╚Öi puternica sa ancorare ├«n islam fac mi╚Öcarea foarte atractiv─â la nivelul maselor, favoriz├«nd colaborarea diverselor grup─âri de acest fel, indiferent de limba ╚Öi de substratul lor cultural.

Dac─â baza ideologic─â este comun─â, nu acela╚Öi lucru se ├«nt├«mpl─â ├«n cazul tacticilor abordate, care se adapteaz─â din mers la o situa╚Ťie sau alta. Din acest punct de vedere, grup─ârile ac╚Ťioneaz─â dup─â modelul raziilor beduine, atac├«nd ├«n mod autonom, rapid, prin surprindere, ╚Öi ├«ncerc├«nd s─â evite o confruntare direct─â, ceea ce face ca ac╚Ťiunile lor s─â fie greu de anticipat ╚Öi de contracarat.

Din punct de vedere strategic, mi╚Öcarea jihadist─â are dou─â tipuri de obiective, demonstrate de ac╚Ťiunile sale concrete, primul av├«nd ├«n vedere regimurile moderne aflate la putere ├«n statele musulmane, considerate vinovate de apostazie ╚Öi/sau de pactizare cu du╚Ömanii credin╚Ťei, iar cel de-al doilea, statele capabile de a i z─âd─ârnici planurile de expansiune.

Astfel, obiectivele mi╚Öc─ârii s├«nt ├«ndreptate, pe de o parte, spre destabilizarea statelor musulmane ╚Öi ├«nlocuirea regimurilor politice ale acestora cu regimuri islamiste, prin generarea de rebeliuni sau revolu╚Ťii urm├«nd, oarecum, tiparul Revolu╚Ťiei Islamice din Iran, sau prin ├«ncercarea de deturnare a unor mi╚Öc─âri democratice reale, dar haotice, cum s-a ├«nt├«mplat ├«n cazul prematur numitei ÔÇ×Prim─âveri arabeÔÇť care a implicat revoltele populare din Egipt, Tunisia ╚Öi Libia, dar ╚Öi din Siria devenit─â teatrul unui s├«ngeros r─âzboi civil, iar pe de cealalt─â parte, destabilizarea, ├«n primul r├«nd economic─â, a Occidentului, apoi ÔÇô av├«nd ├«n vedere orientarea materialist─â ╚Öi superficialitatea orizontului spiritual al popoarelor sale ÔÇô, ╚Öi destabilizarea lui social─â ╚Öi politic─â.

├Än acest scop, pe l├«ng─â atentatele ├«mpotriva popula╚Ťiei civile, un rol important l-a avut ╚Öi ├«l are atragerea statelor occidentale ├«n ├«ndelungate conflicte militare de uzur─â, cu rezultate incerte ╚Öi dezam─âgitoare care cheltuie bani ╚Öi ad├«ncesc crize.

├Än ciuda caracterului spectacular, puternic mediatizat, al ac╚Ťiunilor armate ale jihadului militant, acestea par s─â constituie numai v├«rful aisbergului, dac─â se are ├«n vedere faptul c─â, ├«n epoca modern─â, un important num─âr de comentatori musulmani au opinat c─â lupta armat─â nu reprezint─â dec├«t o fa╚Ť─â a jihadului, recomand├«nd ├«nlocuirea acesteia cu alte mijloace, cum ar fi migra╚Ťia sau propaganda misionar─â, socotit─â indispensabil─â.

Aceasta din urm─â, extrem de activ─â ├«n ultimele dou─â decenii, a contribuit ├«n mod esen╚Ťial la cre╚Öterea num─ârului convertirilor la islam ├«nregistrate ├«n ╚Ť─ârile occidentale, conform datelor oficiale sau semioficiale existente.

├Än general, la baza convertirilor se afl─â o larg─â palet─â de motive, cele mai multe fiind determinate de crize morale ╚Öi/sau spirituale, care ├«i ├«mping pe converti╚Ťi s─â caute ├«n alt─â parte r─âspunsurile de ordin spiritual ╚Öi/sau moral pe care consider─â c─â nu le mai pot g─âsi ├«n tradi╚Ťia cultural─â ╚Öi spiritual─â ├«n cadrul c─âreia s-au format. Unora cre╚Ötinismul nu mai este ├«n stare de a le da un r─âspuns viabil, deoarece, ├«mpins ├«n zona cenu╚Öie a relativismului, el nu mai poate oferi, prin doctrinele ╚Öi institu╚Ťiile sale, o solu╚Ťie adecvat─â la situa╚Ťiile concrete de via╚Ť─â cotidian─â. Al╚Ťii, nemul╚Ťumi╚Ťi de individualismul societ─â╚Ťii ├«n care tr─âiesc, de structurile politicianiste ╚Öi impersonale, precum ╚Öi de standardele etico-morale ale acesteia, resimt islamul comunitar ca pe un tampon, ca pe o for╚Ť─â capabil─â de a oferi o protec╚Ťie real─â membrilor comunit─â╚Ťii sale.

Dar, pentru noii musulmani, b─ârba╚Ťi ╚Öi femei deopotriv─â, convertirea la islam este ├«ntotdeauna dublat─â de aderarea ideologic─â la islamul neo-tradi╚Ťionalist, la cel liberal sau la cel radical, ├«n conformitate cu motivele aflate la baza deciziei lor.

Din aceast─â perspectiv─â, majoritatea se ├«ndreapt─â mai ales spre islamul neo-tradi╚Ťionalist sau spre cel liberal, cu toate c─â, pe fondul evolu╚Ťiilor recente de pe scena interna╚Ťional─â, un num─âr tot mai mare de persoane, ├«n special tineri, par din ce ├«n ce mai atra╚Öi de islamul radical, promovat ├«n mod activ de salafiyya ╚Öi de alte grup─âri similare care se disting prin ultraradicalismul lor. ├Än cazul acestora, ac╚Ťiunile armate ale jihadului militant, desf─â╚Öurate ├«n ultimul deceniu ╚Öi jum─âtate, al c─âror debut a fost marcat de atacurile ├«mpotriva Statelor Unite din 11 septembrie 2001, par s─â joace un rol extrem de important, av├«nd ├«n vedere cre╚Öterea dramatic─â a num─ârului de convertiri la islam raportat la rata medie anual─â a convertirilor din perioada anterioar─â acestor evenimente.

Christian T─âma╚Ö este cercet─âtor dr. la Universitatea ÔÇ×Al. I. CuzaÔÇť din Ia╚Öi.  

Foto: medalion inscrip┼úionat cu ÔÇ×AllahÔÇť, ├«n Hagia Sophia, Istanbul, wikimedia commons

Vie╚Ťile netr─âite jpeg
Păsările par că știu mereu unde să se ducă
P─âs─ârile par c─â ╚Ötiu mereu unde s─â se duc─â. Nu e nimic neclar ├«n zborul lor. E o limpezime care m─â emo╚Ťioneaz─â.
p 10 jpg
Muze. Gem├╝se*
La sat e important ce ai, unde ai, c├«t ai, de unde ai. Prezen╚Ťa ta este vizibil─â celorlal╚Ťi, iar ├«ntreb─âri care s├«nt mai mult dec├«t evitate la ora╚Ö devin aici punctele principale ├«n func╚Ťie de care e╚Öti privit.
foto  Daniel Mih─âilescu jpg
ÔÇ×O gr─âdin─â cu deschidere la mare ╚Öi oceanÔÇŁ ÔÇô interviu cu scriitoarea Simona POPESCU
Gr─âdina de la ╚Ťar─â a bunicilor Ana ╚Öi Nicolae, magic─â. Era, mai departe, via, cu strugurii grei, parfuma╚Ťi, dup─â care urmau lanurile de porumb, un labirint verde.
p 12 sus jpg
ÔÇ×├Änceputul a fost nevoia de evadare ├«n afara cotidianului urbanÔÇŁ ÔÇô interviu cu Mona PETRE, autoarea proiectului ÔÇ×Ierburi uitateÔÇŁ
ÔÇ×Ierburi uitate. Noua buc─ât─ârie vecheÔÇŁ, ap─ârut─â toamna trecut─â la Editura Nemira, este o ├«ncununare, dup─â o decad─â, a muncii mele de cercetare ╚Öi experiment─âri culinare, una dintre manifest─ârile fizice ale acestui efort lung de peste zece ani.
p 13 jpg
O gr─âdin─â ca o via╚Ť─â. De la ghivecele studen╚Ťe╚Öti cu violete de Parma ╚Öi cactu╚Öi la gr─âdina apocalipsei ╚Öi cea a degetelor verzi
Așa că Grădina Apocalipsei, a cărei creștere am început-o în mod simbolic odată cu intrarea în lockdown-ul din 15 martie 2020, întotdeauna va avea o legătură ascunsă cu o grădină în care am așteptat toată copilăria mea să intru, giardino meraviglioso, grădina misterelor, grădina Bomarzo.
Dmitri Nabokov's garden in Montreux jpg
ÔÇ×S─â nu uit─âm c─â toate formele s├«nt ├«n natur─âÔÇŁ ÔÇô interviu cu artista vizual─â Chantal QU├ëHEN
Gr─âdina face parte dintr-o construc╚Ťie, o compozi╚Ťie ca un tablou. Monet a excelat ├«n asta la Giverny. Poate c─â asta m-a adus la peisaj, dar imagina╚Ťia mea a dat totul peste cap.
p 14 jpg
Fascina╚Ťia lucrurilor mici
├Äntr-o not─â similar─â, ├«mi place s─â folosesc fotografia de aproape a naturii pentru a urm─âri via╚Ťa dincolo de ceea ce vedem ├«n grab─â.
Rustic fence (Unsplash) jpg
Trăim într-un multivers aici, pe Pămînt
Bunica mea vorbea cu animalele, iar eu o priveam fascinat─â, ca pe o mare vr─âjitoare, ╚Öi eram convins─â c─â ╚Öi ele o ├«n╚Ťelegeau.
p 21 jpg
ÔÇ×S─âlb─âticia devine un vis de intimitate, siguran╚Ť─â, control ╚Öi libertateÔÇŁ interviu cu Oana Paula POPA, cercet─âtoare la Muzeul Na╚Ťional de Istorie Natural─â ÔÇ×Grigore AntipaÔÇť
Micu╚Ťii care ast─âzi stau s─â ne asculte pove╚Ötile cu animale sper─âm s─â se transforme ├«n adul╚Ťi responsabili, ├«n sufletele c─ârora au fost s─âdite, de la v├«rste fragede, semin╚Ťe din care vor rodi respect ╚Öi dragoste pentru natur─â.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Omul sfin╚Ťe╚Öte locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine ├«n memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experien╚Ťe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma ├«ntr-un loc detestabil. Totu╚Öi, ce ├«nseamn─â p├«n─â la urm─â spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
├Än arhitectur─â locul construirii este parte ├«n diferite ecua╚Ťii de ordine; de la c─âsu╚Ťa din P─âdurea Neagr─â la templu, de pild─â, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei ├«ntregi direc╚Ťii din arhitectura contemporan─â.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism fic╚Ťional
Oamenii dragi care nu mai s├«nt devin ╚Öi ei ni╚Öte personaje fic╚Ťionale, ca ╚Öi locurile ├«n care i-am ├«nso╚Ťit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsul─â a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
A╚Öadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar ÔÇô de cele mai multe ori ÔÇô locul nu poate fi separat de oameni, de pove╚Ötile lor, de via╚Ťa lor. Se influen╚Ťeaz─â reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost ╚Öi opera exila╚Ťilor. Iar eu de oamenii aceia m─â simt legat mai mult dec├«t de oricare al╚Ťii, chiar dac─â nu am fost niciodat─â nici ├«n Argentina, nici ├«n Uruguay ╚Öi ├«nc─â ├«mi caut curajul s─â-mi ├«mplinesc destinul de a merge acolo chiar la c─âderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacan╚Ťa de var─â ÔÇô fragmente de jurnal ÔÇô
P├«n─â la Histria nu s├«ntem cru╚Ťa╚Ťi aproape deloc, drumul e dur, pietre mici ╚Öi ascu╚Ťite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reu╚Öim s─â ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum s─â ajungi acas─â
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?

Adevarul.ro

image
Cu c├ót vor cre┼čte salariile bugetarilor. OUG cu major─âri ┼či sporuri a fost retras─â, un nou proiect a fost publicat de Ministerul Muncii
Ministerul Muncii a publicat, miercuri, ├«n dezbatere public─â un nou proiect de ordonan┼ú─â de urgen┼ú─â, care prevede majorarea salariilor tuturor bugetarilor, ├«ncep├ónd din luna august, cu un sfert din diferen┼úa dintre salariul prev─âzut pentru anul 2022 ├«n legea salariz─ârii bugetare ┼či cel din luna decembrie 2021.
image
Fetiţa luată de curenţi la Vama Veche, salvată de Salvamar. Plutea pe o saltea pneumatică, spre Bulgaria
Salvatorii din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) al Judeţului Constanţa au fost solicitaţi pentru salvarea unui minor care plutea pe o saltea pneumatică pe mare.
image
Misterul decesului unui opozant al lui Putin, găsit mort în SUA. Soţia neagă varianta sinuciderii, susţinută de o jurnalistă rusă
Dan Rapoport (52 de ani),  un om de afaceri cu dublă cetăţenie letonă / americană, care a făcut o mulţime de bani în Rusia înainte de a deveni un critic al lui Vladimir Putin, a fost găsit mort în SUA.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.
image
Iuliu Maniu, ÔÇ×un om de extrem─â rigiditate moral─â, ├«n timp ce partidul s-a ar─âtat dispus la tranzac┼úiiÔÇť
Cea mai mare provocare politică internă PNŢ a primit-o nu de la muncitorii nemulţumiţi de scăderea salariilor și de șomaj sau de la opoziţia liberală, ci de la fostul principe Carol, îndepărtat de la tron prin actul din 4 ianuarie 1926.