Fără giudeţu’

Adrian ARDELEAN
Publicat în Dilema Veche nr. 320 din 1 - 7 aprilie 2010
Fără giudeţu’ jpeg

Nu aş vrea, cinstiţi cititori şi cinstite cititoare, a folosi în sens peiorativ cuvîntul „primate“. Sînt doar biete, ipotetice şi nevinovate strămoaşe ale noastre. Aşa cum cu păcat nu vreu a mă sluji de cuvîntul „dihor“. E un animal fricos, prigonit cu nedreptate pentru damful lui. De aceea, rogu-vă, luaţi termenii aceştia ca pe nişte metafore şi citiţi acest prim paragraf ca pe un „disclaimer“.

Aceste daraveli fiind lămurite, să purcedem cu povestea, că drum tare lung a fost de la Sinaia!

Aflaţi că eram bine sănătoşi, într-o seară de Făurar. Călătoream liniştiţi cu trenul de la Buşteni la Bucureşti, de Valentine’s Day. Dar tihnă multă nu aveam în căldura insuportabilă şi miasmele de care numai CFR-ul e în stare, atunci cînd nu e crivăţ şi scrîşnirea dinţilor în vagoane.

Şi stăteam înghesuiţi pe sofale, pe culoare, în picioare şi pe jos, că mult drag adusese în week-end Sfîntul Valentin, pe Valea Prahovei. Dar la Sinaia, năpastă! Urcă în vagonul nostru o ceată de primate de Pantelimon, cu cercei în urechi şi inele pe deget. Purtau tricouri ce cu primejdie de rupere stăteau pe bicepşii lor, tatuaţi cu dame bine. Şi se îmbrînceau, şi rîdeau, şi de ceilalţi grijă nu aveau. Şi iarăşi, domni şi domniţe, mă rog să nu credeţi că mi-aş pune capul pe butucul gîdelui că din Pantelimon veneau primatele pocite. Dar se ştie, cartierul e vestit ca un loc unde pîrdalnice lucruri se întîmplă. Nici soarele nu răsare, dacă nu-l plăteşti. Cam ca în Rahova, Ferentari sau Ghencea.   Iară primatele, oameni proşti se cheamă că erau. Că numai scîrbăvnicii şi mocofănii vorbeau nesocotind domniţele simţitoare ce stăteau şi îi cercetau cu teamă şi îngreţoşare. Iar domnii din cupeuri se prefăceau că nu văd şi nu aud de rău, de frică să nu se măsoare în luptă dreaptă cu primatele.

Şi fumau secăturile, şi beau răchie din PET, puturoasă şi ieftină, măcar că nesocoteau rînduiala CFR. Dar mai ales, iubiţilor, buruienos vorbeau. Tare, şi despre nimic.

Dară mai cu asupră de măsură oameni proşti se cheamă că erau, că l-au crezut netot pe conductor. Că vrînd primatele să meargă cu trenul fară tichet, au fost descoperite de controlor.

Şi dintr-o dată s-au făcut voinicii noştri dihori fricoşi, din primate ce erau. Şi vorbeau smerit şi în taină. Şi voiau să fugă, dară nu puteau, că ticsite erau culoarele cu popor, plătitor de bilet. S-au dat prinşi dihorii, pînă la urmă. Au încercatără unii dintre ei, cu mare dare de gură, să se tocmească la o şpagă cu conductorul, să-l ispitească. Dar conductorul, fiind om vîrtos ori şiret, nu s-a amăgit. Poate ar fi căzut în păcat, că de spovadă nu ar fi avut nevoie la agie. Dar văzut-a, vicleanul, cum unul încerca să filmeze, cu telefonul mobil, momentul şpăguirii. Şi-atunci mare urgie se făcu peste dihori. Frigere mare veni peste buzunarele lor, iară ei plîngere de prisos făceau. După toată întîmplarea, dihorii, fiind oameni tare din prostime, se uitau unii la alţii ca nerozii şi nu rîdeau, cum rîdeam ceilalţi, în sinea noastră. Erau cătrăniţi şi nu voiau să admită că din cauza lor se întîmplase toată scîrba. Şi tare se mai tînguiau că le arde buzunarul şi nici măcar nu au loc pe scaun, barem că au plătit mai mult.

Dară de la răchie, grabnic începură iar să se facă la loc primate. Şi se răsteau şi grele cuvinte aruncau spre niscaiva fete cuminţi care aveau loc în cupeuri şi citeau cărţi scrise de autori americani. Şi le făceau intelectuale, şi rîdeau de ele. Şi fecioarele se îngrijeau, şi tremurau, şi se temeau. Dară primatele nu se lăsau, şi cuvinte de obidă le aruncau. Iară giupîniţele, mai cu ruşine, mai cu îndrăzneală, trăgeau ostentativ perdelele cupeului în faţa rînjetelor din Pantelimon. Şi aşa pricepeau ele, amarnic, de ce femeile sînt de pe Venus şi bărbaţii de pe Marte, chiar şi de Valentine’s Day.

Dar mare greu făceau primatele de Pantelimon şi celorlalţi cinstiţi boieri. Care vrînd să călătorească liniştiţi, tăceau şi nu înfruntau primatele, nici măcar cu căutătura.

Supărare făceau şi necopţilor îndrăgostiţi care, pînă atunci, îndelung se dezmierdaseră, cu mare îndrăzneală şi nebăgare de seamă la luminate feţe ce cu dojană îi priveau.

Iară cînd, anevoie, drumul pînă la Capitală se isprăvi, cu mare tărăboi s-au scoborît primatele din tren. Şi cu grozăvii se zborşeau la oricine îi mustra, numai şi din priviri.

Se căzneau aşa să îi mîhnească şi ei pe ceilalţi vrednici de cinste călători, să se răzbune ăst fel pentru ce le-a făcut conductorul viclean. Ş-atunci, cinstite feţe cititoare, după aşa un drum, cu duh tulburat am ajuns la casele noastre. Dară o samă de învăţăminte am tras, unii dintre noi, cari am văzut toată scîrbăvnicia.

Iară una era că mare păcat e că legea, bunul simţ, dar şi lîncezirea civică nu te lasă, nu să omori, dar să le dai unor primate o mamă de bătaie, fără giudeţu’.

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Singura specie care...
Ca în faimoasa metaforă a lui Walter Benjamin, în care angelus novus, împins de forțele progresului, zboară înainte cu spatele, privind înapoi...
p 10 YouYube jpg
p 12 WC jpg
În căutarea omului grec
Cine este „omul grec”, acela aflat la originea civilizaţiei europene?
p 13 WC jpg
Omul medieval în ipostaza îndrăgostitului
Putem privi și noi prin lentilele omului medieval? Cred că nu. Dar privirea noastră poate fi îmbogățită de acest om, născut la întîlnirea dintre realitate și ficțiune.
p 14 Hans Holbein, Ambasadorii WC jpg
Savantul umanist al Renașterii
Departe de a fi o ruptură cu tradiția și cultura Renașterii, putem vedea cum revoluția științifică se hrănește din ele.
Mîntuirea biogeografică jpeg
Dulciuri, seriale, rugăciuni
În același timp, „discursul consolator” are, pentru omul zilelor noastre, o problemă de plauzibilitate.
p 10 jpg
Vechea artă a consolării
În timpurile moderne, la finalul secolului al XVIII-lea, treptata secularizare a dus la dispariția literaturii consolatorii, dar nevoia de consolare nu a pierit.
index jpeg 2 webp
Cea mai frumoasă consolare din lume
Și atunci, ce îi rămîne jurnalistului ca alinare? Ce îl ține pe el în mișcare? În existența sa profesională?
Saint Ambrose MET DT3022 jpg
Pretenția alinării universale
Există, desigur, unii creștini care, în fața pierderilor suferite, „dansează“ datorită bucuriei învierii.
index jpeg webp
Cînd consolarea are șanse să devină reală
Pentru a ne redobîndi viața, El nu s-a sfiit să urce pe cruce și să-l trimită la noi pe Mîngîietorul, Duhul (Spiritul) Adevărului.
Consolation of Ariadne MET ap18 42 jpg
Cu c de la căldură și nu doar pentru elefanți și delfini
S-ar putea spune că acceptarea suferinței și înțelegerea faptului că orice trăiește moare aduc consolare în cele mai multe situații.
p 13 jpg
Rețelele consolării. Scurtă incursiune în modul de existență în-durere
Acțiunea de a consola nu înseamnă doar a oferi sprijin emoțional, ci și a conlucra în a crea sau re-crea noi legături.
640px Sorrento buidings jpg
Il Grande Premio di Consolamento…
„Gogu a plecat în lume și a luat cu el și salariile voastre pe cinci luni. Doar știți prin ce a trecut, trebuia să se consoleze și el cu ceva”.
Immanuel Kant  Aquatint silhouette  Wellcome V0003180 jpg
Cît de mult ne pot consola filosofii?
Lecția pe care o putem extrage din schimbul de scrisori între Kant și Maria von Herbert este că filosofii ne pot consola în măsura în care nu vor forța aplicarea în practică a adevărurilor existențiale pe care le descoperă.
5832910afis jpg
În plină stradă
Arta publică din România este prea puțin susținută, reglementată sau mediată, fapt ce relevă porozitatea comprehensiunii și receptării conceptului, zdruncinînd atît semnificația, cît și scopurile artei înseși.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Arta ca exagerare
„În artă, cînd nu știm ce vedem, reacționăm prin exagerare”.
p 10 Guerrilla Girls WC jpg
Eco-activismul și arta
Astfel, activiștii speră că dacă ne pasă de artă suficient de mult încît să vrem să protejăm arta, vom găsi modalități pentru a ne salva planeta.
p 11 WC jpg
Palimpseste temporare
La urma urmei, armele artiștilor și ale activiștilor sînt aceleași, iar salvarea se află în mîinile și în conștiința noastră.
Racism is not patriotism sign in Edison, NJ jpg
Rasismul ca reacție a publicului cinefil
Cert este că, în ultimii ani, mainstream-ul hollywoodian traversează o încercare de emancipare, prin care vrea să se dezică de vechile obiceiuri.
index jpeg 2 webp
Curaj
Cum facem asta? Semnăm petiţiile împotriva persecuţiilor, participăm la proteste. Ne exprimăm. Orice fărîmă contează.
p 13 Ashraf Fayadh YouTube jpg
Cuvintele, mai puternice decît dictatorii
Fiindcă adevărul cuvintelor noastre vorbește despre libertate, pe cînd adevărul cuvintelor dictatorilor vorbește despre frică.
p 14 J K  Rowling jpg
Voldemort pe Twitter?
J.K. Rowling nu este „too big to fail”, dar este „too big to cancel”.
E cool să postești jpeg
Lucrurile bune, trecute cu vederea
Potrivit lui Leibniz, răul există în lume, însă doar relativizîndu-l îl putem transforma într-un instrument prin care putem conștientiza și construi binele, care este, de altfel, singura cale pentru progres.
index jpeg webp
Cum și de ce să găsești partea plină a știrii
ar dacă mai devreme vorbeam despre libertatea jurnaliștilor sau a editorilor de a alege ce știri dau mai departe, nu trebuie să uităm că și publicul are libertatea să aleagă. Important e să aibă de unde alege.

Adevarul.ro

image
Ninsorile cuprind aproape toată România: masa de aer polar vine cu temperaturi de coșmar. Unde viscolește puternic
Ninsorile cuprind majoritatea zonelor, sâmbătă, iar în vest şi în sud se vor semnala ploi și lapoviţă. Pe crestele Carpaţilor este în continuare viscol, dar vântul se intensifică şi în jumătatea vestică a ţării.
image
Culmea absurdului. Șofer amendat pentru că a respectat legea. Poliția, învinsă cu propriile imagini
Un șofer din Timiș, amendat pentru că nu a respectat semnificaţia indicatorului ,,Oprire” la trecerea de nivel cu calea ferată, a obținut anularea sancțiunii în instanță demonstrând că a respectat legea „la virgulă”.
image
Medic ATI, despre „tradiția” șpăgilor din spitale: „O preocupare otrăvită, o idolatrie de Ev Mediu”
Cazul medicului oncolog din Suceava, care a fost prins în flagrant când lua mită de la pacienții bolnavi de cancer, este criticat de un medic. Doctorița Ecaterina Petrescu Botoncea este de părere că această practică ar trebui interzisă.

HIstoria.ro

image
Moartea căpitanului Valter Mărăcineanu, un erou al Războiului de Independență
Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I” deține în patrimoniul său o fotografie inedită a eroului român Valter Mărăcineanu.
image
Armata lui Vlad Ţepeș: Arme și echipamente
Cu toată lipsa de piese originale din epocă, putem reface echipamentul și armamentul trupelor lui Vlad Ţepeș, bazându-ne pe puținele piese existente, pe sursele pictate și scrise și pe comparații cu zonele din jur.
image
Sfârșitul Bătăliei de la Stalingrad: Capitularea mareșalului Paulus
În timpul nopții de 30 spre 31 ianuarie 1943, Brigada 38 Motorizată, având atașate companiile de geniu, a încercuit zona din jurul Pieței Eroilor Căzuți și magazinul Univermag, întrerupând legăturile telefonice dintre comandamentul mareșalului Friedrich Paulus și unitățile subordonate.