Familia rom├óneasc─â ÔÇô un reper de stabilitate

Raluca POPESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 322 din 15-21 aprilie 2010
Familia rom├óneasc─â ÔÇô un reper de stabilitate jpeg

Familia a reprezentat, de-a lungul timpului, institu┼úia fundamental─â pentru supravie┼úuirea individului ┼či reproducerea societ─â┼úii, p─âstr─âtoarea tradi┼úiilor ┼či a valorilor na┼úionale, un reper de stabilitate. Ritmul accelerat al schimb─ârilor din societatea contemporan─â ┼či-a pus amprenta ┼či asupra familiei, aduc├«nd transform─âri importante. Aceasta ┼či-a diversificat formele, structura ┼či func┼úiile, a evoluat c─âtre o pluralitate de modele. Dezinstitu┼úionalizarea, individualizarea ┼či democratizarea vie┼úii de familie s├«nt procesele cele mai importante pe care le-a traversat.

Previziunile alarmiste cu privire la evolu┼úia acesteia, formulate ├«n urm─â cu c├«teva decenii, nu au fost confirmate de evolu┼úiile ei concrete. Datele demonstreaz─â c─â op┼úiunile ┼či comportamentele indivizilor au fost mai pu┼úin radicale.

Modelul familial românesc


Comparativ cu ceilal┼úi europeni, ata┼čamentul rom├ónilor fa┼ú─â de familie r─âm├«ne foarte ridicat, aceasta ocup├«nd primul loc ├«n ierarhia de valori ┼či fiind domeniul care continu─â s─â le ofere cea mai mare satisfac┼úie. Rom├ónia are una dintre cele mai ridicate rate ale c─âs─âtoriilor din Europa, fiind ├«n cre┼čtere ├«n ultimii ani, ┼či ale v├«rstelor tinere la ├«ncheierea c─âs─âtoriei ┼či la na┼čterea copiilor. Divor┼úialitatea are un nivel mediu, comparativ cu celelalte ┼ú─âri europene, ┼či o mare stabilitate ├«n timp. Cu excep┼úia perioadei imediat urm─âtoare decretului de restric┼úionare a divor┼úului care marca, al─âturi de interzicerea avortului, debutul politicii socialiste pronataliste dure, divor┼úialitatea a avut aproximativ acelea┼či valori din anii 1960 p├«n─â ├«n prezent: 1,5 la mia de locuitori sau 1 divor┼ú la 5 c─âs─âtorii. Nici politica pronatalist─â, nici transform─ârile socio-economice de dup─â 1990 nu au putut contracara acest model cultural stabil.

Atitudinile generale ale românilor cu privire la familie sînt preponderent de tip conservator


Modelul familial cel mai r─âsp├«ndit este cel al cuplurilor c─âs─âtorite cu un copil. Sc─âderea nivelului de trai a f─âcut ca p─ârin┼úii s─â-┼či concentreze resursele pentru a ├«ngriji un singur copil. Natalitatea este una dintre cele mai sc─âzute din Europa, iar tendin┼úele de redresare s├«nt slabe. Declinul dramatic al fertilit─â┼úii e o consecin┼ú─â direct─â a transform─ârilor socio-economice de dup─â 1990, dar ┼či rezultatul unei tendin┼úe pe termen lung, instalat─â ├«nc─â din perioada socialist─â, ┼či care are la baz─â schimb─âri valorice. De┼či s├«nt invocate preponderent motiva┼úii economice precum lipsa banilor, a locuin┼úei, a facilit─â┼úilor pentru ├«ngrijirea copilului, motiva┼úiile culturale, chiar dac─â mai pu┼úin declarate, s├«nt la fel de importante. Modelul rom├ónesc larg ├«mp─ârt─â┼čit este cel al familiei restr├«nse.

Comparativ cu celelalte ┼ú─âri europene, Rom├ónia prezint─â o propor┼úie destul de mare a familiilor extinse, multigenera┼úionale, at├«t din cauza unor presiuni economice, c├«t ┼či a persisten┼úei modelului tradi┼úional. Cu excep┼úia Lituaniei, Slovaciei ┼či Bulgariei, care ├«nregistreaz─â valori mai ridicate, Rom├ónia are de cel pu┼úin dou─â ori mai multe familii extinse, comparativ cu majoritatea ┼ú─ârilor Uniunii Europene: 8,7% din totalul gospod─âriilor familiale, ├«n cre┼čtere fa┼ú─â de 1992, c├«nd reprezentau 7,3%. Standardul de via┼ú─â al familiei rom├óne┼čti este unul mai degrab─â sc─âzut. Rata s─âr─âciei familiilor cu copii ├«n ├«ntre┼úinere este cea mai ridicat─â din Uniunea European─â ÔÇô 26%, comparativ cu media de 18%, fiind ├«ntr-o tendin┼ú─â ascendent─â ├«n ultimii ani. Riscul crescut de s─âr─âcie se datoreaz─â ├«n special familiilor cu trei ┼či mai mul┼úi copii ┼či familiilor monoparentale.

Valori ┼či atitudini privind familia

Atitudinile generale ale rom├ónilor cu privire la familie s├«nt preponderent de tip conservator. Ata┼čamentul fa┼ú─â de via┼úa de cuplu r─âm├«ne foarte ridicat, comparativ cu alte ┼ú─âri europene. De exemplu, o rela┼úie stabil─â este considerat─â important─â pentru a fi fericit de c─âtre 90% dintre rom├óni, comparativ cu numai 20% dintre olandezi (EVS/WVS). Oamenii c─âs─âtori┼úi s├«nt considera┼úi mai ferici┼úi de peste dou─â treimi din popula┼úie. Modelul rela┼úiilor de cuplu ┼či al c─âs─âtoriei fericite este cel romantic, ├«n care iubirea r─âm├«ne, aproape pentru to┼úi rom├ónii, cea mai important─â. Iubirea trebuie dublat─â ├«ns─â de solidaritate ├«ntre parteneri (├«ncredere ┼či sprijin reciproc, respect ┼či ├«n┼úelegere reciproc─â, fidelitate), dar ┼či de suport material ÔÇô ├«n principal, condi┼úii bune de locuit ┼či, ├«n secundar, bani. Norma fidelit─â┼úii r─âm├«ne deosebit de important─â ├«n familia rom├óneasc─â.

Orientarea de tip conservator din punct de vedere familial caracteristic─â rom├ónilor este vizibil─â ┼či prin atitudinea fa┼ú─â de divor┼úialitate. De┼či, la nivel declarativ, toleran┼úa general─â fa┼ú─â de divor┼ú este ridicat─â, analiz├«nd motivele de divor┼ú, acesta este acceptat mai degrab─â ├«n situa┼úii extreme, excep┼úionale: ├«n cazul ├«n care exist─â violen┼ú─â ┼či alcoolism ┼či, ├«n secundar, infidelitate. Situa┼úiile mai pu┼úin grave caracterizate prin ne├«n┼úelegeri, incompatibilitatea partenerilor sau chiar prin ├«ncetarea iubirii nu reprezint─â motive la fel de importante pentru desp─âr┼úire.

Modelul rela┼úiilor intime este de asemenea unul romantic, ├«n care sexualitatea este legat─â de iubire ┼či are loc mai ales ├«n interiorul familiei. Rela┼úiile sexuale liberale, bazate doar pe atrac┼úia reciproc─â, s├«nt sus┼úinute de o minoritate. Atitudinile indivizilor fa┼ú─â de sexualitate s├«nt concordante cu comportamentele lor declarate: mul┼úi (├«n special femeile) nu au avut rela┼úii sexuale ├«naintea c─âs─âtoriei, cele mai multe dintre femei au avut un singur partener sexual.

Familia egalitar─â, ├«n care nu conteaz─â cine conduce ├«n familie, iar deciziile s├«nt luate ├«n comun, este preferat─â de majoritatea indivizilor. ├Än privin┼úa sarcinilor domestice ├«ns─â, de┼či ├«n proces de modificare, tradi┼úionala diviziune a muncii este men┼úinut─â. Femeia este mult mai implicat─â ├«n treburile casnice ÔÇô petrece ├«n gospod─ârie, ├«n medie, o dat─â ┼či jum─âtate din timpul petrecut de partenerii lor. ├Än acela┼či timp ├«ns─â, femeia are ┼či o putere de decizie u┼čor mai ridicat─â ├«n administrarea acestor sarcini, ca ÔÇ×st─âp├«n─â a caseiÔÇť: nu numai c─â face mai multe ├«n cas─â ┼či ├«n privin┼úa copiilor, dar ea ┼či decide ├«ntr-o mai mare m─âsur─â ce trebuie f─âcut.

Modele alternative: uniunile consensuale

Datele de la ultimul Recens─âm├«nt din 2002 (de altfel ┼či prima oar─â c├«nd au fost ├«nregistrate oficial) indic─â o pondere sc─âzut─â a acestora ├«n Rom├ónia: 3,9% din totalul popula┼úiei. Datele de anchet─â estimeaz─â ponderi mai ridicate, ├«ntre 5 ┼či 7% din popula┼úie. ├Än prima anchet─â reprezentativ─â la nivel na┼úional pe popula┼úia care tr─âie┼čte ├«n astfel de uniuni (Via┼úa de familie, Soros, 2008) ponderea era de 5,7%. R─âsp├«ndirea lor este destul de sc─âzut─â, comparativ cu Europa Occidental─â ÔÇô ├«n Danemarca, una din cinci familii este de acest tip. Totu┼či, ponderea lor este mai ridicat─â dec├«t ├«n unele ┼ú─âri estice (Polonia, Cehia, Slovacia, Lituania) sau mediteraneene (Italia, Spania, Grecia, Portugalia). Persoanele care tr─âiesc ├«n uniune consensual─â s├«nt, ├«n general, persoane mai tinere, cu un profil social mai dezavantajat, comparativ cu popula┼úia c─âs─âtorit─â. Au mai pu┼úin─â educa┼úie ┼či s├«nt mai s─ârace. Totu┼či, coabitan┼úii din Rom├ónia nu reprezint─â o popula┼úie omogen─â, tinz├«nd s─â se polarizeze ├«n dou─â categorii diferite: una pentru care coabitarea reprezint─â mai mult o op┼úiune contextual─â, rezultatul adapt─ârii la o situa┼úie problematic─â (lipsa veniturilor, a locuin┼úei, probleme familiale) ┼či alta pentru care uniunea consensual─â reprezint─â o op┼úiune de via┼ú─â, expresia unei orient─âri valorice postmoderne. Cei care tr─âiesc ├«n uniuni consensuale din motive pragmatice reprezint─â majoritatea coabitan┼úilor, aproximativ dou─â treimi. Au un nivel de educa┼úie ┼či un standard de via┼ú─â sc─âzut, tr─âiesc ├«n gospod─ârii mai numeroase ┼či mai prost dotate, romii s├«nt mai r─âsp├«ndi┼úi ├«n r├«ndul lor, provin mai degrab─â din mediul rural. Ceilal┼úi coabitan┼úi, cei pentru care uniunea consensual─â reprezint─â o alegere de ordin valoric, au un nivel de educa┼úie ridicat, o pozi┼úie mai bun─â pe pia┼úa muncii, o situa┼úie material─â prosper─â ┼či provin mai degrab─â din ora┼čele mari. Valorile ┼či atitudinile familiale ale primilor s├«nt conservatoare ┼či materialiste, iar ale celorlal┼úi flexibile, egalitariste, postmaterialiste.

Pe ansamblul uniunilor consensuale ├«ns─â, persoanele care coabiteaz─â nu s├«nt foarte diferite de cele c─âs─âtorite. Coabitarea reprezint─â o op┼úiune tranzitorie (peste trei sferturi inten┼úioneaz─â s─â se c─âs─âtoreasc─â ├«n viitor), o modalitate de adaptare la o situa┼úie problematic─â ┼či mai pu┼úin o op┼úiune care s─â conserve caracteristicile unei orient─âri postmoderne de via┼ú─â, fondat─â pe nevoi ale libert─â┼úii ┼či autorealiz─ârii. Modelul clasic de familie este valorizat chiar ┼či de majoritatea celor care tr─âiesc ├«n uniune consensual─â ├«n Rom├ónia.

La nivelul opiniei publice, discursul dominant cu privire la familie este unul alarmist. De┼či ├«n mass-media cazurile de familii destr─âmate, de familii conflictuale, confruntate cu infidelitate, violen┼ú─â, criminalitate par s─â reprezinte tot mai mult norma din societatea rom├óneasc─â, analiza comparativ─â a datelor din celelalte ┼ú─âri europene indic─â exact contrariul. De┼či confruntat─â cu o serie de fenomene negative, familia rom├óneasc─â a g─âsit mijoacele de adaptare la schimb─ârile economice, sociale ┼či culturale care au avut loc ├«n ultimele decenii. Tendin┼úele de dezorganizare ┼či de restructurare a familiei ├«ntr-un model diferit caracterizeaz─â, cel pu┼úin deocamdat─â, o minoritate.

F─âr─â a fi o institu┼úie ├«n criz─â, continu─â s─â reprezinte, ca ┼či ├«n trecut, reperul cel mai important ├«n via┼úa rom├ónilor. Cele mai importante probleme cu care s-a confruntat familia au fost mai degrab─â cele de ordin economic, principalii perdan┼úi fiind copiii, cu prea pu┼úine resurse pentru dezvoltare, ┼či societatea ├«n ansamblul ei, cu tot mai pu┼úini copii. Valorile familiale ale rom├ónilor, de┼či ├«n schimbare, r─âm├«n mai degrab─â de tip conservator. Modelul familiei clasice este puternic valorizat, chiar de c─âtre cei care tr─âiesc ├«n modele alternative de familie. 

Raluca Popescu este cercet─âtor ┼čtiin┼úific la Institutul de Cercetare a Calit─â┼úii Vie┼úii, doctor ├«n sociologie ┼či lector la Facultatea de Sociologie a Universit─â┼úii Bucure┼čti. ├Än 2009 a publicat volumul Introducere ├«n Sociologia familiei. Familia rom├óneasc─â ├«n societatea contemporan─â, Editura Polirom.

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Oradea ÔÇô mai ambi╚Ťio╚Öi ca de obicei
Marile drame prin care ne trece destinul, fie el personal sau colectiv, nu pot fi ├«n╚Ťelese ╚Öi nici respectate dac─â uit─âm c─â tragedia merge de bra╚Ť cu comedia prin lumea oamenilor.
Daniel David jpg
Oricine poate s─â aib─â umor
├Än ┼ú─ârile cu colectivism puternic ┼či concentrare a puterii, cum este ╚Ťara noastr─â, umorul bine reprezentat este cel legat de autoironie.
Adriana Babeti jpg
S─â r├«zi? S─â pl├«ngi? Despre r├«suÔÇÖ-pl├«nsuÔÇÖ lumii noastre
R├«sul poate fi socotit drept un fel de solu┼úie terapeutic─â pentru a ie┼či din marile ┼či micile nevroze ori din complexe (de inferioritate sau de superioritate).
Marcel Iures, Sever Voinescu, George Banu jpg
Caragiale cel lucid, Creang─â cel afectuos
Dup─â spectacole, pe scena frumosului Teatru ÔÇ×Regina MariaÔÇť din Oradea au urcat dnii George Banu ╚Öi Marcel Iure╚Ö pentru a discuta despre umorul celor doi clasici.
1024px David   The Death of SocratesFXD jpg
Socrate a fost o pisic─â
ÔÇ×Toate pisicile s├«nt muritoare. Socrate e muritor. Deci Socrate e pisic─âÔÇŁ.
p 1 jpg
Ce înseamnă rîsul?
Nu există comic în afara a ceea ce este cu adevărat omenesc.
Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?