Falx.da & Sica.App

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 916 din 28 octombrie ÔÇô 3 noiembrie 2021
Falx da & Sica App jpeg

Computerele, inclusiv cele pe care le ╚Ťinem ├«n m├«n─â ╚Öi le numim telefoane inteligente, s├«nt colec╚Ťii de rutine, care se realizeaz─â cu o precizie de neegalat de c─âtre oameni. Rutinele acestea, implementate algoritmic, fac ca din orice input s─â ias─â ceva, uneori rezultate a╚Öteptate, alteori erori. Eroarea digital─â poate avea dou─â cauze ╚Öi ambele s├«nt umane: una ╚Ťine de felul ├«n care am programat computerul, o incompatibilitate ├«ntre software ╚Öi hardware, alta apare datorit─â unor comenzi gre╚Öite pe care le d─âm fiecare utilizator. Desigur, exist─â ╚Öi erori materiale, fizice, care apar din cauza deterior─ârii sau alter─ârii unor componente ale ma╚Öinii (presupun├«nd c─â nu au fost gre╚Öit construite ╚Öi asamblate de la ├«nceput). A╚Öa cum nu po╚Ťi ├«mp─âr╚Ťi la zero ├«n aritmetica muritorilor, fiind o opera╚Ťie f─âr─â sens, nu po╚Ťi cere unui computer ceva ce nu poate executa, ce nu ar avea sens pentru el ÔÇô sensul ╚Öi semnifica╚Ťia fiind diferite; dac─â g─âsi╚Ťi ma╚Öina digital─â capabil─â de ├«n╚Ťeles, probabil e un om deghizat. Rutinele computerului nu s├«nt mecanice, nici organice, s├«nt matematice. Ele s├«nt predeterminate, dar nu exist─â o echivalen╚Ť─â ├«ntre aceast─â predeterminare ╚Öi vreun determinism social.

Omul va l─âsa locul ma╚Öinii (Hegel) sau omul va deveni ca ma╚Öina (tot Hegel, dar t├«n─âr, apoi Marx, mai b─âtr├«n)? ├Äntreb─âri grele, probabil f─âr─â r─âspuns. Din mai multe motive. Primul ╚Ťine de natura acestor ├«ntreb─âri. Ce tip de om presupune ├«ntrebarea, care e acel om generic ╚Öi acea ma╚Öin─ârie generic─â greu de desp─âr╚Ťit ├«ntr-un viitor imprecis? Alt motiv ╚Ťine de incapacitatea de a prevedea viitorul. Pentru c─â el, ├«n linii mari, e ├«nc─â inconceptibil. Nu po╚Ťi face predic╚Ťii despre ce nu po╚Ťi explica ╚Öi ├«n╚Ťelege. De aceea profe╚Ťiile s├«nt aproape ├«ntotdeauna false: folosesc conceptele zilei de azi pentru o configura╚Ťie posibil─â de ├«n╚Ťelesuri care vor fi accesibile doar acelor min╚Ťi din viitor. ├Äncerca╚Ťi, ca experiment imaginat, s─â explica╚Ťi unui om din Dacia istoric─â treaba cu partidele care dospesc ├«n social media ca s─â se coac─â-n Parlament ╚Öi tare mi-e c─â nu va ├«n╚Ťelege nimic. Cum s─â-i explici ce-i cu Internetul, bulele online, democra╚Ťia reprezentativ─â, ├«n limbajul s─âu? Astfel de limite, date sau nu de limbaj, de incapacitatea de a avea conceptul privind anumite procese, ac╚Ťiuni, obiecte etc., le are nu doar vechiul locuitor al acestui p─âm├«nt, ci ╚Öi filosoful de la Jena.

Ceva-ceva totu╚Öi se ascunde ├«n temerile g├«nditorilor germani, temeri pe care barbarul Daciei istorice nu le avea. Gestul s─âu era mai rutinat dec├«t cuv├«ntul, dar nu era ma╚Öinizat, ├«ncadrat ├«n tehnologii, ci doar disciplinat ├«n tehnici. Unele de maxim─â utilitate ╚Öi azi, c├«nd vine ursul carpatin ╚Öi-╚Ťi cere ceva de m├«ncare sau te cere de-a dreptul pe tine. Falxul ╚Öi cu sica ╚Ťin departe frica. Totu╚Öi, am ad─âuga azi, nu ╚Ťin departe oratorii ╚Öi limbu╚Ťii. Sau doar c├«nd nu se mai poate. Rutinele celui din vechime nu se n─â╚Öteau din abstractizarea total─â, denumit─â ├«n limbaj comun matematic─â, ci dintr-una ├«nc─â mirosind a empiricul vie╚Ťii cotidiene, a╚Öa cum o aveau atunci, tot f─âr─â autostr─âzi, tot f─âr─â spitale. Corpul are rutinele sale, exersate pentru lupt─â sau fug─â. M├«na e cea dibace ╚Öi f─âr─â ea mai nimic nu se putea face.

Poate c─â acum vrei s─â dai pagina sau s─â schimbi pagina de web, dar nu o face ├«nc─â. Doar ca s─â-mi ar─â╚Ťi c─â rutinele manuale s├«nt tot la mare trecere? C─â tot din gesturile asamblajului carpiene-metacarpiene-falange, bine exersat ├«n practica zilelor, se construie╚Öte rela╚Ťia cu tehnologiile cognitive ale omului contemporan, rafinat ╚Öi civilizat, ╚Öi astfel plin de angoase cu iz hegeliano-marxian? Barbarul unei Dacii fantasmatice nu e, p├«n─â la urm─â, dec├«t o versiune ne├«mbun─ât─â╚Ťit─â a m├«nuitorului de azi, me╚Öter mare al atingerii, derul─ârii ╚Öi glis─ârii pe ecrane. Barbarul acesta nu ╚Ötie nimic despre principiul subiectiv al lumii moderne. Dar noi ╚Ötim, a╚Öa c─â nu putem reduce ce ni se ├«nt├«mpl─â azi la ÔÇ×schimbi instrumentul, schimbi rutinaÔÇŁ ╚Öi cam at├«t. Dac─â vom privi doar spre degete vom rata s─â vedem spre ce arat─â ele.

Spre sutele de notific─âri din tot felul de direc╚Ťii. Spre zeci de mesaje scrise, audio ╚Öi video. Spre butoane care trebuie atinse, ├«ntr-o ordine proprie. Spre o succesiune continu─â de semne, visul oric─ârui grafoman. Spre persoane ╚Öi obiecte care se cer admirate ╚Öi cump─ârate. Spre cifre care nu arat─â bine. ╚śi tot a╚Öa. Tremurul falangelor e temerea erorii. Dac─â vei atinge aiurea ce nu ar trebui atins? Dac─â ├«╚Ťi fuge degetul? Dac─â scapi pe jos via╚Ťa ta ├«nf─â╚Öurat─â-n pixeli, vorba poetului? Aceast─â fric─â este despre o ├«mp─âr╚Ťire la zero, chiar dac─â codul spune c-ar fi ╚Öi unu pe-acolo. Rutinele vie╚Ťii digitale s├«nt ascunse ╚Öi, ├«ncet-├«ncet, trauma r─âbufne╚Öte ├«n noi, obosi╚Ťi de a mai face cam acela╚Öi lucru zi de zi, an de an, de a media aproape totul digital, de a fi mai des cu telefonul dec├«t cu noi ├«n╚Öine ╚Öi cu ceilal╚Ťi, crez├«nd c─â s├«ntem numai ochi ╚Öi urechi (╚Öi falange tast├«nd). G├«ndirea cap─ât─â rutine pe care nu le vreau ╚Öi sensibilitatea se robotizeaz─â. Fa╚Ť─â de imaginarul barbar al pove╚Ötii noastre, falangele noastre s├«nt mai lungi, ca ╚Öi speran╚Ťa de via╚Ť─â, dar ├«nc─â incapabile s─â m├«nuiasc─â sica electronic─â f─âr─â s─â se taie.

Constantin Vică este lector universitar la Facultatea de Filozofie și cercetător la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată, Universitatea din București.

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.