Exist─â un du┼čman al adev─ârului mai mare dec├«t minciuna?

Publicat în Dilema Veche nr. 121 din 18 Mai 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

O c─âr┼úulie mic─â ┼či elegant─â, cartonat─â, legat─â ├«n p├«nz─â de in de culoare vi┼činie, num─âr├«nd ├«n traducere german─â nu mai mult de 73 de pagini, d─â un r─âspuns c├«t se poate de exact ┼či de brutal, ├«n acela┼či timp, insidioasei ├«ntreb─âri. Da, un astfel de du┼čman "absolut" al adev─ârului exist─â "├«ntr-adev─âr"... ┼či el se nume┼čte... bullshit! Cine ├«┼či ├«nchipuie c─â doar r─âsfoind Oxford English Dictionary va afla motivele pentru care filozoful Harry G. Frankfurt ┼či-a intitulat astfel eseul despre "discursurile practic cel mai ├«ndep─ârtate de adev─âr" va fi dezam─âgit. Cum este posibil ca "balivernele", "vorbele goale", "tr─ânc─âneala", "palavrele", "bla-bla"-urile, "t├«mpeniile", "non-sensurile", "inep┼úiile", "bra┼čoavele", "gogo┼čile", "rahaturile", "ciorile vopsite", "mistific─ârile" (acestea fiind sinonimele par┼úiale ale vocabulei bullshit) s─â fie mai grave dec├«t minciuna? Incitanta nedumerire fundamenteaz─â eseul lui Harry G. Frankfurt, o scriere de filozofie a limbajului redactat─â ├«n urm─â cu dou─â decenii, reeditat─â recent ├«n volum ├«n Statele Unite ┼či ├«n Germania, ├«n traducere. Succesul nea┼čteptat la publicul larg ├«l face pe autor s─â-┼či ridice spr├«ncenele a mirare, de┼či el ┼čtie prea bine de ce voluma┼čul elegant, cu un titlu at├«t de vulgar, s-a v├«ndut din primele zile ├«n mii de exemplare. De vin─â este ├«n primul r├«nd un anumit "prezent" politic. Harry G. Frankfurt, n─âscut ├«n Germania, emigrat ├«n Statele Unite, profesor la celebre universit─â┼úi americane (Oxford, Yale, Princenton), sugera el ├«nsu┼či ├«ntr-un recent interviu aceast─â explica┼úie, complet├«nd-o cu o constatare "subversiv─â": publicul cititor, supraalimentat zilnic cu tot felul de "minciuni", are o "mare poft─â de adev─âr". Pentru a o potoli, filozoful ├«n v├«rst─â de 76 de ani, devenit peste noapte copilul r─âsf─â┼úat al mass-media, le pune contemporanilor la dispozi┼úie un minitratat logico-filozofic, desigur mult mai pu┼úin preten┼úios dec├«t cel al lui Wittgenstein, dar tributar acestui spiritu rector al filozofiei analitice a limbajului. Pun├«nd degetul pe ran─â deja de la prima pagin─â, Frankfurt observ─â c─â una din tr─âs─âturile dominante ale culturii noastre o reprezint─â "abunden┼úa" bullshit-ului la care fiecare dintre noi ├«┼či aduce obolul, ├«n pofida convingerii c─â poate identifica f─âr─â a gre┼či toate "jum─ât─â┼úile de adev─âr", "mistific─ârile", "neadev─ârurile" ┼či c─â se poate feri de ele. Or, tocmai larga r─âsp├«ndire a bullshit-ului, un fenomen amorf, retractil la ├«ntreb─ârile clare, incompatibil cu r─âspunsurile univoce pare a fi cea care a z─âd─ârnicit elaborarea unei teorii. Dar este oare posibil─â o "teorie a bullshit-ului"? ┼×i la ce ar sluji ea? ├Än c─âutarea unei schel─ârii care s─â faciliteze edificarea teoriei, autorul apeleaz─â mai ├«nt├«i, f─âr─â prea mult folos, la celebrul dic┼úionar al limbii engleze deja pomenit, apoi la scrierea lui Max Black The Prevalence of Humbug. Din aproape ├«n aproape se contureaz─â, deduse din tr─âs─âturile fundamentale ale Humbug-ului (non-sens, prostie, co┼úc─ârie, excrocherie, impostur─â, fabula┼úie) ┼či portretul, deocamdat─â robot, al bullshit-ului: "reprezentare la limita minciunii a unor g├«nduri, sentimente sau atitudini, prin cuvinte ┼či gesturi exagerate, ├«n┼čel─âtoare, mistificatoare". Fundamental─â este ├«n ansamblul demonstra┼úiei, pe care Frankfurt o face situarea la limita minciunii a ceea ce este sau ar putea fi bullshit. Sfera politicii pare a favoriza proliferarea acestuia - crede filozoful american ├«ntr-un interviu acordat publica┼úiei Welt am Sonntag, explic├«nd concomitent ┼či de ce Bush l-a ├«nvins pe Kerry: fiindc─â a fost un bullshitter mai talentat dec├«t rivalul s─âu democrat. Oprindu-se asupra discursurilor oficiale, de felul tradi┼úionalei alocu┼úiuni preziden┼úiale cu ocazia Zilei Na┼úionale a Americii, de pild─â, text ├«n care abund─â cuvinte ca "glorie", "onoare", "patrie" (termeni care se reg─âsesc curent ├«n discursurile propagandistice), filozoful face o observa┼úie foarte interesant─â referitoare la "modul de produc┼úie al bullshit-ului": pentru orator este mai important ce cred oamenii despre el dec├«t despre adev─ârul (veracitatea ┼či veridicitatea) spuselor sale. ├Än c─âutarea unei defini┼úii ┼či mai exacte a obiectului s─âu de studiu, autorul ├«┼či aminte┼čte c─â Wittgenstein ar fi m─ârturisit c─â un vers din Longfellow (ale c─ârui poeme t├«rzii nu s├«nt lipsite de un anumit suflu patriotic) ar putea s─â-i slujeasc─â drept deviz─â: "├«n vechime, me┼čterii elaborau cu cea mai mare grij─â p├«n─â ┼či detaliile infime, aproape invizibile ale operei, c─âci zeii erau pretutindeni". (Interesant este - ceea ce autorul nu observ─â - c─â potrivit unei zicale germane, diavolul este cel care s-ar ascunde ├«n detalii...) Wittgenstein aprecia a┼čadar la vechii me┼čteri con┼čtiin┼úa lucrului bine f─âcut care avea pentru ei prioritate absolut─â, condi┼úionat─â de obiectivitate ┼či disciplin─â. Rezult─â c─â lucr─ârile f─âcute de m├«ntuial─â, ├«n care detaliile s├«nt neglijate fiindc─â ┼či a┼ča nu se prea z─âresc, de┼či obiectul trebuie s─â "ne ia ochii", s├«nt de fapt nimic altceva dec├«t reziduuri, gunoaie, de┼čeuri. Frankfurt le compar─â chiar cu excremente (shit). Revenind pe terenul limbajului - de ast─â dat─â publicitar - se constat─â c─â ├«n pofida tehnicilor savant elaborate de punere "├«n scen─â" a mesajelor transmise consumatorilor, exist─â o component─â ascuns─â, ocult─â a acestui tip de discurs, ce-i submineaz─â credibilitatea. ├Än demonstra┼úie reapare Wittgenstein care, ca nimeni altul, ┼či-a investit energia filozofic─â ├«n combaterea non-sensurilor, a neglijen┼úelor ┼či absurdit─â┼úilor din limbaj. Vizit├«ndu-┼či o prieten─â c─âreia i-au fost extirpate amgidalele ┼či care se pl├«ngea de durere, afirm├«nd c─â se simte "ca un c├«ine c─âlcat de o ma┼čin─â", Wittgenstein, f─âr─â a manifesta nici cea mai mic─â f─âr├«m─â de compasiune, ├«┼či ├«ntreab─â consternat amica suferind─â de unde poate ea s─â ┼čtie cum se simte un c├«ine c─âlcat de o ma┼čin─â... Maestrul fusese complet indignat de indiferen┼úa fa┼ú─â de adev─âr a bunei sale prietene care a recurs la o compara┼úie neverificabil─â pentru a da expresie unei st─âri de disconfort. ├Än aceast─â indiferen┼ú─â fa┼ú─â de adev─âr ├«ntrevede Frankfurt ├«nc─â una din caracteristicile bullshit-ului, dar ulterior, ┼či motivul pentru care el este mai grav dec├«t minciuna. Ceea ce din nou se cere demonstrat. ├Äi vine ├«n ajutor filozofului american, ├«ntre al┼úii, un erou al romanului Dirty Story de Eric Ambler, care, copil fiind, primise de la tat─âl s─âu urm─âtorul sfat: "nu min┼úi niciodat─â dac─â po┼úi s─â o scalzi". A o sc─âlda ├«nseamn─â a nu lua prea ├«n serios adev─ârul, a ie┼či din ├«ncurc─âtur─â f─âr─â propriu-zis a min┼úi. ├Än eventualitatea unei "deconspir─âri", oprobriul ce cade asupra "impostorului", a "├«n┼čel─âtorului", a bullshiter-ului este mai pu┼úin grav dec├«t cel ab─âtut asupra mincinosului, fiindc─â mincinosul nu este indiferent fa┼ú─â de adev─âr, ci ├«l cunoa┼čte, ├«l fixeaz─â, pentru a-l putea nega sau camufla. Frankfurt ├«l cheam─â ├«n ajutor ┼či pe Sf├«ntul Augustin, care, cu a sa tipologie a minciunii, ├«i furnizeaz─â argumentul final al demonstra┼úiei. Indiferen┼úa fa┼ú─â de adev─âr (specific─â bullshit-ului) este un p─âcat mai mare, ├«n plan cognitiv, dec├«t negarea adev─ârului (prin minciun─â). Din punct de vedere etic, situa┼úia este u┼čor diferit─â. ├Än planul literaturii de fic┼úiune, premisele rela┼úiei dintre adev─âr ┼či minciun─â s├«nt cu totul altele, de┼či nici beletristica nu este pe deplin ferit─â de bullshit. Dac─â se produce "contaminarea", produsul ajunge ├«n halda subculturii. Cei care se dedau prea intens bullshiting-ului (viza┼úi s├«nt politicienii, ├«n primul r├«nd) sufer─â de pierderea sim┼úului realit─â┼úii f─âr─â a fi neap─ârat mitomani sau mincino┼či. Perspectiva lor asupra realit─â┼úii este panoramic─â, ei dispun de un spa┼úiu larg de improviza┼úie, de fantezie, dar ├«n sens analitic s├«nt mai pu┼úin creatori. Bullshit-ul constituie o amenin┼úare mult mai mare la adresa fundamentelor culturii dec├«t minciuna, chiar dac─â aceasta din urm─â poate avea efecte catastrofale - avertizeaz─â Harry G. Frankfurt. C├«nd ne ┼čtim min┼úi┼úi, s├«ntem cuprin┼či de furie, ne sim┼úim r─âni┼úi, vexa┼úi. Un politician prins cu ocaua mic─â poate sf├«r┼či dup─â gratii. ├Än cel mai bun caz ├«┼či pierde func┼úia ┼či ├«ncrederea aleg─âtorilor. Dar un politician care roste┼čte bullshit - ┼či politicienii fac asta ├«n permanen┼ú─â - nu risc─â acelea┼či pedepse. Este aproape firesc ca politicienii s─â nu produc─â altceva dec├«t bullshit - afirma filozoful american ├«ntr-un interviu ap─ârut ├«n Stuttgarter Zeitung. Bullshit-ul ├«┼či datoreaz─â ├«n cele din urm─â existen┼úa spa┼úiului comunic─ârii ┼či, ├«n acela┼či timp, incapacit─â┼úii noastre reale de a accede totdeauna la adev─âr, chiar dac─â azi suma informa┼úiilor, de care dispunem, este infinit mai mare dec├«t ieri sau alalt─âieri. Neput├«ndu-le verifica fiabilitatea ┼či nici ajunge la sursele lor primare, aceste informa┼úii contribuie, la r├«ndul lor, la proliferarea bullshit-ului. Fiecare se simte ├«ndrept─â┼úit s─â-┼či emit─â propria p─ârere despre ceva, f─âr─â s─â mai fie interesat de func┼úia de adev─âr a enun┼úului s─âu. Corectitudinea, ├«n sensul de adecvare la obiect ┼či respect fa┼ú─â de realitate ┼či adev─âr, ar putea fi un antidot la excesul de bullshit - dac─â nu ar exista un ├«ndrept─â┼úit scepticism postmodern, alimentat de imposibilitatea de a mai accede totdeauna direct la realitatea obiectiv─â. S-ar putea deduce de aici c─â lumea este aidoma unui text pe care s├«ntem liberi s─â-l interpret─âm cum credem de cuviin┼ú─â. Dac─â bullshit-ul se simte la el acas─â ├«n spa┼úiul public al comunic─ârii, ├«n politic─â ┼či publicitate, ├«n conversa┼úiile de cafenea ┼či - cum se putea altfel - ├«n pres─â, lucrurile nu stau cu mult mai bine c├«nd trebuie s─â afl─âm adev─ârul despre noi ├«n┼čine. Afirma┼úiile bazate pe cunoa┼čterea de sine nu s├«nt foarte solide ┼či nici nu rezist─â la ac┼úiunea coroziv─â a scepticismului, crede Harry G. Frankfurt la finele provocatoarei sale c─âr┼úulii, ├«ncredin┼ú├«ndu-ne consolator ┼či descurajator, ├«n acela┼či timp, c─â, dat─â fiind instabilitatea propriei noastre naturi, p├«n─â ┼či aspira┼úia la idealul sincerit─â┼úii absolute, al corectitudinii ar fi... bullshit.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.