Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 942 din 28 aprilie ÔÇô 4 mai 2022
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg

├Än ceea ce prive╚Öte sistemul nervos, poate ar fi bine s─â amintim mai des c─â purt─âm ├«n noi, tot timpul, istoria t─âcut─â, adormit─â, a milioane de genera╚Ťii de via╚Ť─â dinaintea noastr─â. Complexitatea ╚Öi paradoxurile creierului tocmai de-aici vin, din arhitectura lui diacronic─â, istoric─â. Creierul ÔÇô ╚Öi implicit sinele, de╚Öi am putea argumenta c─â creierul e mult mai mult dec├«t noi ├«n╚Öine ÔÇô nu e doar destina╚Ťia unui lung drum evolu╚Ťionar, ci harta lui vie, dinamic─â; creierul este drumul. ├Än acest caz, harta se identific─â cu teritoriul.

A durat mult p├«n─â s─â ├«n╚Ťelegem realitatea asta. A durat mult p├«n─â s─â ├«n╚Ťelegem importan╚Ťa sistemului nervos. De-abia la sf├«r╚Öitul secolului al XV-lea, Leonardo da Vinci captureaz─â ni╚Öte nevinovate broa╚Öte r├«ioase ╚Öi face pe ele vivisec╚Ťii, constat├«nd c─â supravie╚Ťuiesc c├«teva clipe indiferent ce organ sco╚Ťi din ele, cu excep╚Ťia m─âduvei spin─ârii: dac─â o ├«mpungi cu un ac, broasca e de ├«ndat─â imobil─â. Leonardo noteaz─â c─â acolo trebuie s─â fie sursa vie╚Ťii ╚Öi mi╚Öc─ârii, apoi, cople╚Öit de vinov─â╚Ťie pentru bietele broa╚Öte, devine vegetarian convins ╚Öi cump─âr─â p─âs─âri din pia╚Ť─â doar ca s─â le dea drumul. De disecat, disec─â de-acum doar cadavre, crede c─â descoper─â traseul sim╚Ťului comun, fluviul ├«n care toate celelalte sim╚Ťuri se vars─â, ╚Öi sediile anatomice al ra╚Ťiunii ╚Öi al memoriei, celelalte dou─â compartimente ale sufletului. Dac─â Leonardo ├«nc─â vede sufletul ca pe un produs umoral, curg─âtor, crez├«nd c─â el se adun─â  ├«n ceea ce ╚Ötim azi c─â s├«nt doar cisternele cu lichid cefalorahidian, m─âcar el recunoa╚Öte c─â ├«n creier se petrece totul, acolo e via╚Ťa noastr─â ╚Öi a majorit─â╚Ťii fiin╚Ťelor mi╚Öc─âtoare.

Au trecut ├«ns─â alte patru sute de ani ca s─â ├«ncepem s─â b─ânuim originile complicate ale min╚Ťii noastre, cauzele sale ultime. B─ânuiala a venit din Anglia victorian─â, odat─â cu teoriile lui Darwin, ÔÇ×universalizateÔÇŁ de Herbert Spencer, care preia no╚Ťiunile de evolu╚Ťie ╚Öi selec╚Ťie natural─â ╚Öi le aplic─â psihologiei (╚Ötiin╚Ť─â aflat─â ├«n pruncie pe atunci), sociologiei, moralei, politicii ╚Öi oric─ârui alt domeniu a putut. ├Än prima lui carte important─â, Principiile psihologiei (1855), el speculeaz─â c─â mintea este rezultatul unei ├«ndelungate ╚Ölefuiri, prin interac╚Ťiunea cu mediul ├«nconjur─âtor. Ast─âzi, ideea aceasta ni se pare simpl─â ╚Öi u╚Öor de intuit, dar pe atunci era revolu╚Ťionar─â ╚Öi revolt─âtoare. Dar dac─â Spencer a fost un ÔÇ×expansionistÔÇŁ al evolu╚Ťiei, privirea sa ├«n─âuntrul min╚Ťii r─âm├«ne una superficial─â ╚Öi speculativ─â. ├Äns─â cartea sa ├«i las─â o impresie puternic─â unui t├«n─âr medic care avea s─â fie unul dintre p─ârin╚Ťii neurologiei moderne, John Hughlings Jackson. Vorbim prea pu╚Ťin despre acest uimitor g├«nditor al medicinei ╚Öi, din p─âcate, nu avem timp ╚Öi loc nici aici s─â o facem cum se cuvine. Ajunge s─â spunem c─â Hughlings Jackson vede creierul ca pe o ma╚Öin─ârie ierarhic─â, evolu╚Ťionar─â ├«n ├«ns─â╚Öi structura ei. Astfel, o func╚Ťie cortical─â mai evoluat─â, mai nou─â, are ╚Öi rolul de a inhiba func╚Ťii mai vechi (situate anatomic sub etajul scoar╚Ťei cerebrale). Nu e specula╚Ťie, ci banal─â observa╚Ťie clinic─â: atunci c├«nd p─âr╚Ťi din creier s├«nt deteriorate, pacientul cap─ât─â ÔÇô sau reg─âse╚Öte ÔÇô reflexe primitive, pe care nu le mai avusese din prima copil─ârie ╚Öi care poate ar fi folosit str─âmo╚Öilor c─â╚Ť─âr─âtori, dar pentru el s├«nt vestigii. A╚Öadar, bolile neurologice au, dup─â Jackson, dou─â tipuri de simptome: negative, date de pierderea unei func╚Ťii, ╚Öi pozitive, date de manifestarea func╚Ťiilor mai vechi, care nu mai s├«nt inhibate. Cu alte cuvinte, orice boal─â neurologic─â este o re├«ntoarcere pe drumul evolu╚Ťionar al creierului, o regresiune.

Hughlings Jackson a fost un om de ╚Ötiin╚Ť─â ╚Öi un medic pragmatic. A dispre╚Ťuit metafizica ╚Öi a criticat obiceiul unor medici de a filosofa. De asemenea, nu a p─ârut interesat de psihologie ╚Öi de capitolul anomaliilor ei, psihopatologie. Pentru el, psihopatologia nu are nici o leg─âtur─â cu neurologia, iar mintea e un cu totul alt fenomen, pe care, din motive practice, e mai bine s─â ├«l separ─âm cu totul de creier ╚Öi de sistemul nervos. Pare ciudat, dar la urma urmelor aceast─â idee nu era dec├«t ultimul avatar al dualismului cartezian sau al ÔÇ×ceasurilor paraleleÔÇŁ ale lui Leibniz, av├«nd ca motiva╚Ťie nu specula╚Ťia asupra naturii sufletului, ci imposibilitatea, dup─â Jackson, de a trasa o leg─âtur─â direct─â ├«ntre func╚Ťiile senzoriale ╚Öi motorii ale creierului, ordonate ierarhic, ╚Öi g├«ndire, emo╚Ťii ╚Öi tulbur─ârile lor. P├«n─â ast─âzi, neurologia se delimiteaz─â astfel de surata ei de organ, psihiatria.

p12 jos jpg jpeg

Dar leg─âtura aceasta a fost totu╚Öi trasat─â, mai t├«rziu, de un psihiatru francez al secolului XX, Henri Ey. Nu mai vorbim ast─âzi prea mult nici despre Ey, dar lucrurile st─âteau altfel ├«n psihiatria rom├óneasc─â a genera╚Ťiilor anterioare. Am aflat de Henri Ey de la profesorul Aurel Romil─â, ├«n reziden╚Ťiat. Cea mai cunoscut─â carte a sa, La Conscience, a fost tradus─â ╚Öi ├«n rom├ón─â ╚Öi se mai g─âse╚Öte, cu mult noroc, prin anticariate. ├Än tinere╚Ťea mea psihiatric─â, am ob╚Ťinut, o vreme, un exemplar ÔÇ×xeroxatÔÇŁ dup─â monumentalul Trait├ę des Hallucinations (1973). Chiar ╚Öi unui psihiatru, Henri Ey, care fusese licen╚Ťiat ╚Öi ├«n filosofie, ├«i pare la prima lectur─â obscur, chiar ermetic, foarte dens ╚Öi serios. Dar la o a doua vedere, e una dintre cele mai luminoase scrieri despre boala mintal─â. Ne purt─âm adesea cu psihoza, de exemplu, precum cu o cutie neagr─â: de╚Öi ├«i c─âut─âm fervent cauzele, ne lipsesc instrumentele de a ├«n╚Ťelege exact cum ajunge un om s─â aud─â, pur ╚Öi simplu, nemetaforic, voci poruncitoare sau s─â cread─â orbe╚Öte ├«n cele mai bizare deliruri. Chiar ╚Öi clasificarea maladiilor psihice, DSM, se declar─â ateoretic─â: tulbur─ârile psihice s├«nt clasificate strict ├«n func╚Ťie de semne ╚Öi simptome, ╚Öi nu dup─â cauze (care s├«nt, ├«n mare, necunoscute). Ateoretismul nu e altceva dec├«t delimitarea originar─â a lui Jackson: atunci c├«nd vezi ╚Öi ╚Ötii cauza, e neurologie. C├«nd nu e╚Öti sigur, e psihiatrie. Ey nu este ├«ns─â un ateoretic, nici nu se teme de misterul halucina╚Ťiilor. El preia munca lui Hughlings Jackson ╚Öi vede psihicul ca pe o arhitectur─â dinamic─â, ├«n care, ├«n urma unei leziuni, etaje ├«ntregi s├«nt desfiin╚Ťate ╚Öi putem s─â le vedem pe cele ÔÇ×de dedesubtÔÇŁ. Dar edificiul nu este unul mort, inert, iar simptomele pozitive (jacksoniene) nu s├«nt fosile atavice, ci felul ├«n care mintea ├«ncearc─â s─â se reconstruiasc─â, s─â se reorganizeze la un nivel inferior.

Adesea privim halucina╚Ťia ca pe un fenomen nou, bizar, aproape extraterestru. Ei bine, dac─â Ey are dreptate (╚Öi neuro╚Ötiin╚Ťele reg─âsesc azi valoare ├«n teoria sa, pe care o nume╚Öte organodinamism), nu e nimic straniu la halucina╚Ťie pentru c─â ea exist─â deja ├«n noi to╚Ťi, ├«ntr-o form─â latent─â, virtual─â, inhibat─â de con╚Ötiin╚Ť─â. De altfel, c├«nd con╚Ötiin╚Ťa se destram─â ├«n mod normal, de exemplu c├«nd adormim, putem avea halucina╚Ťii ÔÇ×normaleÔÇŁ, hipnagogice, pe care de regul─â le uit─âm, dar care ne pot ar─âta din ce s├«ntem f─âcu╚Ťi sub stratul monarhiei con╚Ötiin╚Ťei. ╚śi ├«n privin╚Ťa min╚Ťii, nu doar a p─âr╚Ťii ÔÇ×neurologiceÔÇŁ, senzorimotorii, a creierului, purt─âm permanent cu noi ├«ntreaga noastr─â evolu╚Ťie ╚Öi o putem oric├«nd parcurge ├«n sens invers, dac─â mediul, bolile sau unele droguri ne for╚Ťeaz─â. Aceasta este prima lec╚Ťie cu care putem r─âm├«ne de la Ey chiar dac─â nu ne intereseaz─â prea tare psihiatria. A doua, la fel de important─â, este c─â, de╚Öi orice boal─â mintal─â este un regres, acel regres con╚Ťine deja un mugure de progres. Mintea bolnav─â nu e un castel sf├«rtecat de obuze, ci un mu╚Öuroi ├«n permanent─â construc╚Ťie. Exist─â rezilien╚Ť─â ╚Öi organizare dup─â orice distrugere care nu ne omoar─â.

De c├«nd l-am citit pe Henri Ey, am fost mereu tentat s─â devin un spencerian modern. S─â aplic no╚Ťiuni de organodinamism nu doar min╚Ťii, ci ╚Öi societ─â╚Ťii. Iar ├«n cadrul min╚Ťii, s─â v─âd nu doar regresul biologic sau psihic, ci ╚Öi pe cel istoric. Citind despre gnostici, mi s-a p─ârut c─â v─âd un organodinamism ├«n ├«ntreaga genealogie cereasc─â a arhon╚Ťilor. ╚śi, ├«n general, v─âd ├«n religii doar moduri de a descrie structura min╚Ťii omene╚Öti, p─âstr├«ndu-mi critica metaforic─â, desigur. C├«nd am lucrat prima dat─â ├«ntr-un spital de psihiatrie, ├«ntreaga institu╚Ťie mi s-a p─ârut una ├«ntoars─â ├«n Evul Mediu, ca structur─â social─â, ╚Öi nici m─âcar nu ├«l citisem pe Foucault. Mai aproape de zilele noastre, s├«ntem ╚Öoca╚Ťi de ce face pandemia din noi, de╚Öi nu e dec├«t tot un regres psihopatologic. G─âsesc, ├«n conspira╚Ťionismul devenit loc comun, stereotipiile delirurilor (care, misterios, seam─ân─â izbitor unele cu altele). Un studiu foarte recent, publicat de catedra de psihiatrie de la Harvard, asociaz─â simptomele depresive majore cu acceptarea ╚Ötirilor false despre COVID-19. Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â: filtrul negativ al depresiei nu e altceva dec├«t un mod mai simplu ╚Öi mai vechi de a ├«n╚Ťelege realitatea. ├Ämi imaginez c─â a╚Öa vedeam cu to╚Ťii lumea ├«nainte de presocratici.

Nu ne place ideea c─â am putea fi bolnavi psihic. Prefer─âm, printr-o alt─â regresie a ra╚Ťiunii, vremurile nebuniei, ├«n care aceasta era ├«ncuiat─â ├«n azile, balamucuri ╚Öi bedlam-uri, ╚Öi nu avea nimic de-a face cu noi. E ╚Öocant─â ideea c─â nebunia e deja ├«n noi, parte din noi, o variant─â mai veche a noastr─â. ╚śi e ╚Öi mai ╚Öocant s─â te g├«nde╚Öti c─â, chiar dac─â s├«ntem, ca indivizi, s─ân─âto╚Öi ╚Öi nebunia e bine ascuns─â ├«n ad├«nc, ea este ast─âzi, ├«n vremea re├«ntoars─â a molimelor ╚Öi r─âzboaielor, peste tot ├«n jurul nostru, ie╚Öit─â din noi ╚Öi devenit─â fenomen social. ╚śi vorbe╚Öte cu cea r─âmas─â ├«n─âuntru, care ╚Ťine minte de molime mai vechi, de r─âzboaie de demult, pe care le priveam, cu con╚Ötiin╚Ťa ╚Öi ra╚Ťiunea, ca pe forme de literatur─â, fic╚Ťiuni istorice.

Putem fi martori pasivi ai acestui dialog. Unii dintre noi nu au ├«ncotro. Sau putem s─â ne sprijinim pe mugurele de rezilien╚Ť─â ╚Öi reconstruc╚Ťie care ar trebui s─â fie ╚Öi el prezent, pe undeva pe afar─â, chiar ╚Öi acum, ca o prim─âvar─â invizibil─â.

Vlad Stroescu este psihiatru.

Vie╚Ťile netr─âite jpeg
C├«t de fic╚Ťionale s├«nt ╚Ť─ârile ╚Öi spa╚Ťiile ├«n care tr─âim?
Lini╚Ötea ╚Öi familiaritatea s├«nt suficiente sau devin prea pu╚Ťin c├«nd vine vorba de promisiunea unui altfel?
Drepnea
Jum─âtate mi╚Öcare, jum─âtate siguran╚Ť─â
Locurile s├«nt sinonime cu ni╚Öte st─âri psihice, s├«nt legate de ├«ntregi constela╚Ťii de lucruri tr─âite, sunete, imagini, intensit─â╚Ťi care au ├«nscris acel teritoriu pe harta mea emo╚Ťional─â.
Neuhausen (Erzgeb ), die Schlossgasse JPG
În satul Noulacasă
Acest sat se numește Neuhausen, iar mie, în română, îmi place să-i spui Noulacasă.
mare
Un lac ├«ntre mun╚Ťi
Am știut că atunci, acolo, sînt fericit și că e un loc în care o să mă întorc întotdeauna cînd o să mă pierd, cînd o să-mi fie foame, sete sau o să mă rătăcesc.
p 11 jos jpg
Aici, ├«ntre cei doi poli ai vie╚Ťii mele
Cred c─â pentru mine e esen╚Ťial s─â pot oscila ├«ntre dou─â st─âri sau dou─â locuri sau dou─â universuri suflete╚Öti.
p 12 Paris, Cartierul Latin WC jpg
Orașe uriașe
M─â v─âd ├«ntors ├«n Paris, tr─âind lini╚Ötit via╚Ťa altora, recunosc─âtor celor care se poart─â frumos cu mine, p├«n─â c├«nd al╚Ťii, nou-veni╚Ťi, ├«ncep s─â ├«mi fie recunosc─âtori c─â m─â port frumos cu ei.
25869202527 80595838cf c jpg
4 case x 4 mașini
Ma╚Öina pe care mi-a╚Ö fi luat-o putea func╚Ťiona drept criteriu de delimitare a unor intervale (micro)biografice.
p 13 jpg
Harta
A╚Ö vrea s─â tr─âiesc ├«n Rom├ónia pentru c─â, dup─â at├«tea mereu alte ╚Öi alte h─âr╚Ťi, ar fi mai u╚Öor s-o iau pe-a noastr─â la puricat, ╚Öi la propriu, ╚Öi la figurat.
p 1 jpg
Pe aripile gîștelor sălbatice
M-a╚Ö l─âsa purtat─â de g├«┼čtele s─âlbatice ale lui Nils Holgersson, d├«nd roat─â nu doar Suediei, ci ├«ntregului continent, plan├«nd f─âr─â nici o obliga┼úie ┼či nici un regret pe deasupra locurilor pe care le-am iubit c├«ndva.
1200x630 jpg
Pentru Constan╚Ťa, cu dragoste ╚Öi abjec╚Ťie
Mi-ar pl─âcea s─â tr─âiesc ├«ntr-o Constan╚Ťa ├«n care nostalgia ÔÇô neobturat─â de dezvolt─ârile imobiliare ÔÇô s─â deschid─â portaluri c─âtre trecut.
index png
Orașul Sud
Lună plină, Dunărea caldă și întunecată la Brăila, primitoare cînd intri cu picioarele în malul ușor nămolos.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Centrul și marginea
Tendin╚Ťa este acum cea a descentraliz─ârii ╚Öi nu doar din punct de vedere urbanistic.
p 10 sus WC jpg
Strada Tunari ├«n fic╚Ťiune ╚Öi ├«n realitate
Comoditatea locuirii ├«mpreun─â se vede c─â a primat fa╚Ť─â de disconfortul izvor├«t din diferen╚Ť─â, rasial─â, social─â.
Mahala jpg
Mahalale ┼či mahalagii
Oamenii se temeau de mahala ┼či de puterea cu care devora reputa╚Ťii ┼či destine.
Diana jpg
La Bragadiru
Lockdown-ul din martie 2020 ne-a prins ├«n cei 46 de metri p─âtra╚Ťi ai apartamentului de dou─â camere din Drumul Taberei. Atunci a fost momentul-cheie.
p 12 sus jpg
Periferia sferei moralit─â╚Ťii: o scurt─â istorie despre progres
Virtutea nu mai este ceva ce poate fi impus de la centru, ci descoperit și practicat de fiecare.
Irina jpg
O strad─â doar a lor
Blocurile noi, plombe inestetice inserate ├«n aceast─â alveol─â cu aspect periurban, la r├«ndul ei ├«nglobat─â ├«ntr-un mare cartier de blocuri, ar fi contribuit la ÔÇ×cur─â╚ŤireaÔÇŁ zonei.
1024px Bruxelles   Commission Europ├ęenne Berlaymont (23191436909) jpg
Rom├ónia, la periferia UE? Da, dar al╚Ťii dau buzna afar─â
Faptul c─â euroscepticismul e (deocamdat─â?...) o afacere politic─â f─âr─â urm─âri, ├«n Rom├ónia, e confirmat de ultimele formule de guvernare din ╚Ťar─â.
p 14 sus Piazza del Popolo WC jpg1 jpg
Marginea lumii
E o senza╚Ťie greu de g─âsit ├«n alt─â parte, aceea c─â nimeni, niciodat─â, n-are ochii a╚Ťinti╚Ťi spre tine, ceea ce ├«╚Ťi las─â loc s─â faci ce vrei ╚Öi s─â fii cum e╚Öti.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Arta ap─âr─ârii
Ne-am gîndit să abordăm chestiuni precum soarta, scopul și responsabilitatea artei în vreme de război.
p 10 C  Alba jpg
Art─â f─âr─â ad─âpost
Muzeele de art─â s-au obi╚Önuit cu dr├┤le de guerre care a ╚Öters din min╚Ťile tuturor iminen╚Ťa sau m─âcar posibilitatea unui r─âzboi real.
p 11 youtube jpg
Patru tablouri
Au fost furate peste 170.000 de mii piese de art─â f─âr─â ca trupele ÔÇ×eliberatoareÔÇť s─â intervin─â.
d15 Dan Perjovschi Anti War Drawings ┬ęNicolas Wefers 5 jpg
Make art, not war ÔÇô anchet─â
Dată fiind natura explicit grafică a unui conflict armat, am adresat trei întrebări cîtorva artiști care se ocupă cu imaginea: pictori, artiști vizuali, regizori de film, desenatori.
p 1 Carlos Alba jpg
Fragilitatea indestructibil─â a literei
Asta e proprietatea esen╚Ťial─â a c─âr╚Ťilor: opresc ├«n corpul lor corpurile mor╚Ťii.

HIstoria.ro

image
ÔÇ×Micile RomeÔÇŁ - A╚Öez─ârile coloni╚Ötilor romani ├«n Dacia
Dup─â cucerire, teritoriul unei noi provincii era ├«mp─âr╚Ťit administrativ ╚Öi guvernat dup─â principiile dreptului roman. Elementele principale ale romaniz─ârii au fost armata, administra╚Ťia, coloni╚Ötii, dreptul roman, veteranii ╚Öi ╚Öcolile create ├«n provincii. Armata avea leg─âturi permanente cu autohtonii, unii dintre ei ├«nrol├óndu-se ├«n trup─â imediat dup─â cucerire, ├«n provinciile lor sau fiind trimi╚Öi ├«n altele, chiar departe: trupe auxiliare formate din daci, imediat dup─â cucerire, au fost trimise u
image
B─ât─âlia de la Poltava, sau cum a devenit Rusia o Mare Putere
27 iunie 1709: în urma victoriei de la Poltava, Rusia se alătură grupului de Mari Puteri europene și, prin înfrângerea Suediei, câștigă definitiv poziția de cea mai mare putere a Europei Nord-Estice. Era primul pas al dezvoltării fulminante a Rusiei. Bătălia de la Poltava, una din cele mai mari bătălii ale Marelui Război Nordic (uitat, din păcate, de istoriografia modernă), a avut, așadar, consecin
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.