Evalu─âri ┼či solu┼úii

Adrian MURARU
Publicat în Dilema Veche nr. 333 din 1-7 iulie 2010
Evalu─âri ┼či solu┼úii jpeg

Despre situa┼úia studiilor clasice ├«n Rom├ónia s-a scris adesea. Poate mai rar dec├«t ar fi trebuit, ├«ns─â adesea. Mobilizator, nostalgic, cu m├«nie, ultimativ, patetic, interogativ, cu resemnare. S-au ├«ncercat toate registrele, toate c─âile, toate argumentele. ┼×i totu┼či, aproape nimic nu s-a f─âcut. Ba dimpotriv─â: s-au f─âcut cele de nef─âcut. Reduse la registrul gramatical ├«nc─â din anii ├«n care erau permise ca un soi de ÔÇ×aritmetic─âÔÇť, studiile clasice pierd an dup─â an. Pierd elevi: din Rom├ónia au disp─ârut liceele ÔÇ×clasiceÔÇť. Pierd studen┼úi: ├«n ultimii zece ani, seriile de filologie clasic─â s├«nt anemice, limbile clasice s├«nt izgonite din programele Universit─â┼úii (a┼ča ├«nc├«t se pot studia filozofie, istorie, teologie ┼či chiar filologie rom├óneasc─â f─âr─â a ┼čti latin─â ┼či greac─â). ├Ä┼či pierd chiar rostul: apari┼úiile editoriale din clasicii greco-latini s├«nt simbolice (iar editurile, ├«n lipsa traduc─âtorilor, recurg la solu┼úii exotice, oferind Platon sau Aristotel second-hand, prin intermediar francez sau englez). Desigur, dac─â toate acestea se ├«nt├«mpl─â, trebuie s─â existe (cel pu┼úin) o cauz─â. ┼×i m─âcar un remediu, de mai este vreme pentru el. ├Än continuare voi discuta despre acestea. 

Cum s─â ob┼úii un ÔÇ×om nouÔÇť? 

├Än urm─â cu 60 de ani, atunci c├«nd s-a decis c─â R─âs─âritul Europei trebuie comunizat, s-a procedat ├«n mod organizat, dup─â o bun─â planificare. ├Än ziua de 2 iunie 1947, NKVD a emis ÔÇ×Directivele de baz─â pentru ┼ú─ârile din orbita sovietic─âÔÇť. Se stabileau multe acolo: exproprieri, arest─âri ale oponen┼úilor politici, infiltrarea informatorilor ├«n fiecare institu┼úie, extinderea birocra┼úiei, cenzura cultural─â. Se reglementa p├«n─â ┼či dimensiunea locuin┼úelor ce vor fi construite ├«n ÔÇ×noua er─âÔÇť.  O grij─â aparte era acordat─â limbilor clasice, latina ┼či greaca veche. Acestea, ├«mpreun─â cu filozofia, logica ┼či genetica, erau excluse din programele de liceu. Dintre disciplinele enumerate, studiile clasice s├«nt ast─âzi ├«n cea mai critic─â situa┼úie: cu un contingent minim de studen┼úi, f─âr─â cercetare organizat─â, lipsite de prestigiu ├«n universitate ┼či ├«n afara ei, ele se sting. Cel din urm─â proiect de lege a educa┼úiei le semneaz─â, suveran, actul de deces: practic, orele de latin─â s├«nt excluse din programele liceale. ├Än lipsa oric─ârui alt debu┼čeu profesional (cercetare, traducere), legea e fatal─â pentru un ├«ntreg domeniu, cel al studiilor clasice. 

Regretabil, lipse┼čte comp─âtimirea. Chiar ┼či cercet─âtori experimenta┼úi ├«n domeniul ┼čtiin┼úelor exacte ┼či aplicate privesc cu indiferen┼ú─â studiile clasice. Nu prea exist─â contracte de cercetare ├«n aceast─â arie. ┼×i nici cu publica┼úii ISI nu ne putem m├«ndri. 

Eroarea fundamental─â ce sprijin─â aceste opinii este una de perspectiv─â: disciplinele umaniste se construiesc altfel dec├«t cele ale ÔÇ×exactit─â┼úiiÔÇť. Spre deosebire de ┼čtiin┼úele experimentale, spre exemplu, ├«n disciplinele umaniste este greu de distins, de multe ori, ├«ntre ÔÇ×instrumentulÔÇť utilizat ┼či ÔÇ×rezultatulÔÇť predat de el, ce valideaz─â o ÔÇ×ipotez─âÔÇť sau alta. ├Än contrast cu aceste ┼čtiin┼úe, studiile clasice se ├«nf─â┼úi┼čeaz─â adesea ca o ├«ngem─ânare a ÔÇ×instrumentuluiÔÇť, ÔÇ×rezultatuluiÔÇť ┼či ÔÇ×ipotezeiÔÇť (o edi┼úie critic─â, e.g., ce este instrument de lucru ├«n disciplinele umaniste, reflect─â implicit o ÔÇ×ipotez─âÔÇť de cercetare). A┼ča c─â o edi┼úie critic─â a unui text grec sau latin, ├«nso┼úit─â de traducere, este ├«ncununarea unui sus┼úinut efort de cercetare, cu totul onorabil din punct de vedere ┼čtiin┼úific. Mult superior redact─ârii unui studiu, fie el acceptat ├«ntr-o revist─â ISI ori nu. 

Apoi, din perspectiva disciplinelor umaniste, exist─â situa┼úii ├«n care ÔÇ×ipotezaÔÇť unui cercet─âtor ├«┼či poate avea ├«ntemeierea tocmai ├«n confruntarea cu o surs─â clasic─â: textele fundamentale pentru civiliza┼úia european─â devin astfel mijloace de prob─â. Or, ├«n cultura noastr─â lipsesc colec┼úiile fundamentale, de texte fondatoare antice ┼či medievale. O edi┼úie Aristotel (a┼ča cum nu avem, ┼či nici nu vom avea cur├«nd ├«n cultura rom├ón─â) valoreaz─â infinit mai mult dec├«t miile de studii, exegeze, medita┼úii produse autohton. C─âci valoarea lor va fi cea ┼čtiut─â: cercetarea umanist─â din Rom├ónia va avea dificult─â┼úi sporite ├«n a fi recunoscut─â acolo unde eseistica nu substituie studiul serios. Da, nu avem proiecte de cercetare, nu s├«ntem considera┼úi egalii colegilor no┼čtri din Occident: s├«ntem rodul unei decizii luate cu ┼čase decenii ├«n urm─â ┼či mirabil urmate ┼či ast─âzi. De c─âtre noi, cei forma┼úi ├«n ultimele ┼čase decenii. 

┼×i poate c─â t├«lcul cel mai important al prescrip┼úiei studiilor clasice nu este acesta: ┼úelul este doar ├«n secundar ob┼úinerea unor performan┼úe ├«n cercetare. C─âci aceste studii, admirabil urmate odinioar─â ├«n licee ┼či universit─â┼úi, nu te ├«nva┼ú─â s─â ai (putere, bani, informa┼úie), ci cum ar trebui s─â fii. Ele domesticesc ceea ce este s─âlbatic, aspru ├«n noi. Ele civilizeaz─â chiar ┼či atunci c├«nd s├«nt uitate. Ele ne ofer─â memoria, f─âr─â de care nu ┼čtim cine s├«ntem. Din acest motiv cei dinaintea noastr─â, din intersti┼úiul interbelic bun─âoar─â, aveau r─âgaz pentru ÔÇ×cele vechiÔÇť.

Ce se mai poate face? 

Ce se mai poate face, a┼čadar, dac─â miza studiilor clasice este at├«t de important─â? Putem privi la cei dinaintea noastr─â pentru a ├«n┼úelege cum se profesionalizeaz─â acest domeniu. ├Än 1920, Parlamentul Rom├óniei decidea ├«nfiin┼úarea ┼×colilor Rom├óne de la Roma ┼či de la Paris. Scopul acestora era promovarea studiilor clasice, ├«n sens generic, ┼či a artelor frumoase: istorici, filologi, arheologi, arti┼čti aveau posibilitatea de a se preg─âti ├«n centre prestigioase. Nicolae Iorga ┼či Vasile P├órvan, fondatorii lor, observaser─â c─â modelul ÔÇ×┼×colilorÔÇť str─âine localizate ├«n centre reputate de studii era util form─ârii de speciali┼čti, el fiind practicat ├«nc─â din prima jum─âtate a secolului al XIX-lea de mai multe state europene. 

Nimic nu ├«mpiedic─â statul rom├ón s─â urmeze ast─âzi modelul interbelic: fondarea ori refondarea de noi ÔÇ×┼×coliÔÇť rom├óne┼čti ├«n str─âin─âtate (├«n fapt centre de cercetare care s─â ad─âposteasc─â studio┼či, oferindu-le astfel ┼čansa de a se specializa) este posibil─â. Nu avem o ┼×coal─â rom├óneasc─â la Atena (unde exist─â un Institut georgian, ┼či un altul australian, spre exemplu). Nu avem o ┼×coal─â rom├óneasc─â la Ierusalim: nu doar filologia clasic─â ar avea de c├«┼čtigat ├«n urma ├«nfiin┼ú─ârii unei ┼×coli rom├óne┼čti acolo, ci ┼či studiile religioase autohtone. Astfel s-ar oferi spa┼úii de profesionalizare pentru cei pasiona┼úi, astfel comunitatea cercet─âtorilor de specialitate ar fi mai aproape de speciali┼čtii autohtoni. 

Altfel, se poate g├«ndi un proiect de recuperare a memoriei culturale, care s─â vizeze tocmai valorile cuprinse ├«n patrimoniul greco-latin, fondator al Europei moderne. C─âci, pentru a ├«n┼úelege Europa din care facem parte, trebuie s─â-i cunoa┼čtem metabolismul cultural, modul ├«n care homo Europaeus a fost posibil: colec┼úii academice ar trebui s─â ne ofere marile repere culturale, care s├«nt ast─âzi invizibile publicului. Un institut de recuperare a memoriei culturale europene este mai necesar ca oric├«nd, iar sarcina lui principal─â ar fi tocmai cea indicat─â de titlu: eviden┼úierea, prin traduceri ┼či exegeze, a ceea ce au oferit condi┼úiile unei Europe unite. 

├Än lipsa institu┼úiilor, cei pasiona┼úi, din ce ├«n ce mai pu┼úini ┼či mai pu┼úin motiva┼úi, se vor pierde. Vom ajunge s─â ne ├«n┼úelegem din ce ├«n ce mai pu┼úin, ceea ce ne va aduce negre┼čit aproape de idealul ÔÇ×omului nouÔÇť. Corpul cunoa┼čterii se va aplatiza, c─âci dimensiunea cunoa┼čterii umaniste ├«i va lipsi: oric├«te premii ├«n cercetarea ÔÇ×exact─âÔÇť vom str├«nge, oric├«te aprecieri vor primi ÔÇ×inginerii sufletului omenescÔÇť, deficien┼úa umanist─â ne va costa. Vom perpetua, ├«n aceast─â arie, cercetarea gra┼úioas─â a surselor secundare ┼či ter┼úiare, spre paguba tuturor. Desigur, vom simula interesul pentru sursele clasice ale culturii: accesul la textele grece┼čti ┼či latine se va face prin intermediar modern. ┼×i, oricum, cine va mai putea citi texte grece┼čti sau latine┼čti peste patru decenii, c├«nd faptele noastre condamn─â studiile clasice la moarte? 

Dar poate c─â nu e momentul... 

Desigur, dincolo de miza, intrinsec─â ┼či extrinsec─â, a unei discipline, exist─â circumstan┼úe. Negre┼čit, ├«n aceste vremuri de restri┼čte este greu s─â convingi de utilitatea unor proiecte institu┼úionale, evident utile cercet─ârii. ┼óara este greu ├«ncercat─â, a┼ča c─â nu e momentul potrivit pentru ini┼úiative umaniste. Deocamdat─â. S─â mai a┼čtept─âm pu┼úin... 

Se ├«nt├«mpla ├«n 1920 ca statul rom├ón s─â aib─â ini┼úiativa ├«nfiin┼ú─ârii ┼×colilor Rom├óne din Fran┼úa ┼či Italia. La doi ani de la finalul unui r─âzboi mondial ┼či la nici un an de la ├«ncheierea, pentru armata rom├ón─â, a ostilit─â┼úilor. Era ├«n vremea ├«n care statul rom├ón avea probleme legislative ┼či diplomatice semnificative, c├«nd administrarea ┼ú─ârii era foarte dificil─â, av├«nd ├«n vedere provinciile ce tocmai i se al─âturaser─â, dar ┼či pierderile de r─âzboi, c├«nd tratativele diplomatice erau cruciale ├«n recunoa┼čterea statutului Rom├óniei. ├Än aceste vremuri, ce numai lini┼čtite nu se pot numi, cercetarea clasic─â, umanist─â era prioritate a Parlamentului Rom├óniei. 

Dar, va spune poate cineva, criza economic─â este chiar mai dur─â dec├«t un r─âzboi. Desigur, argumentul poate fi folosit, chiar dac─â frizeaz─â naivitatea. Atunci un alt exemplu, despre modul ├«n care priorit─â┼úile unei ┼ú─âri s├«nt ├«n┼úelese de o guvernare responsabil─â, va fi de ajutor: monumentalul sediu al Accademia di Romania, ce supravie┼úuie┼čte ├«n condi┼úii precare ast─âzi, a fost inaugurat ├«n 1933. An ├«n care se ├«ncheia, ne spun manualele de istorie, o criz─â economic─â mondial─â. 

Negre┼čit, nimeni nu poate obliga un guvern s─â vad─â ├«n studiile clasice o prioritate institu┼úional─â. Preocup─ârile umaniste pot fi neglijate, ┼či nimic grav nu se va ├«nt├«mpla. Studiile clasice s├«nt deja condamnate, se pare. ├Äns─â dac─â a┼č crede aceste enun┼úuri, a┼č fi obligat s─â cred nu doar ├«n geniul r─âu, dar ┼či ├«n spiritul profetic al celui care, ├«n urm─â cu ┼čase decenii, a decretat: ÔÇ×La licee s─â se opreasc─â predarea limbilor latin─â ┼či greac─â veche...ÔÇť  

Adrian Muraru este lector la Facultatea de Filozofie, Universitatea ÔÇ×Al. I. CuzaÔÇť din Ia┼či. Coordoneaz─â, ├«n cadrul aceleia┼či universit─â┼úi, activitatea Centrului TRADITIO, dedicat edit─ârii ┼či traducerii de texte latine ┼či grece┼čti. Coordoneaz─â, la Editura Polirom, colec┼úia ÔÇ×Tradi┼úia cre┼čtin─âÔÇť. Ultimul volum ├«ngrijit: Grigorie de Nyssa, ├Ämpotriva lui Eunomie I (traduc─âtor Ovidiu Sferlea, studiu introductiv de Mihail Neam┼úu).

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Oradea ÔÇô mai ambi╚Ťio╚Öi ca de obicei
Marile drame prin care ne trece destinul, fie el personal sau colectiv, nu pot fi ├«n╚Ťelese ╚Öi nici respectate dac─â uit─âm c─â tragedia merge de bra╚Ť cu comedia prin lumea oamenilor.
Daniel David jpg
Oricine poate s─â aib─â umor
├Än ┼ú─ârile cu colectivism puternic ┼či concentrare a puterii, cum este ╚Ťara noastr─â, umorul bine reprezentat este cel legat de autoironie.
Adriana Babeti jpg
S─â r├«zi? S─â pl├«ngi? Despre r├«suÔÇÖ-pl├«nsuÔÇÖ lumii noastre
R├«sul poate fi socotit drept un fel de solu┼úie terapeutic─â pentru a ie┼či din marile ┼či micile nevroze ori din complexe (de inferioritate sau de superioritate).
Marcel Iures, Sever Voinescu, George Banu jpg
Caragiale cel lucid, Creang─â cel afectuos
Dup─â spectacole, pe scena frumosului Teatru ÔÇ×Regina MariaÔÇť din Oradea au urcat dnii George Banu ╚Öi Marcel Iure╚Ö pentru a discuta despre umorul celor doi clasici.
1024px David   The Death of SocratesFXD jpg
Socrate a fost o pisic─â
ÔÇ×Toate pisicile s├«nt muritoare. Socrate e muritor. Deci Socrate e pisic─âÔÇŁ.
p 1 jpg
Ce înseamnă rîsul?
Nu există comic în afara a ceea ce este cu adevărat omenesc.
Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?