Europa vs refugiaţi

Luiza VASILIU şi Laurenţiu COLINTINEANU
Publicat în Dilema Veche nr. 615 din 26 noiembrie - 2 decembrie 2015
Europa vs refugiaţi jpeg

Vara aceasta, Europa a tre­c­ut de la compasiune și empatie cu refugiații a­junși pe țărmurile ei la eforturi dis­perate de a stopa fluxul migra­toriu. Transformarea a durat doar cîteva săptămîni. Motivele sînt deopotrivă de înțeles și de condamnat.

Europenii sînt afectați de soarta crudă a acestor oameni, dar se tem de consecințele sosirii lor în nu­măr atît de mare. Semnalele date în ideea unui răspuns umanitar generos au fost interpretate (și acum nu ne mai surprinde) drept o invitație fără număr de locuri disponibile. „Din punct de ve­dere moral a fost un gest curajos, dar nu tocmai înțelept“, scria The Guardian într-un editorial vara a­ceasta.

A fost o perioadă în care euro­pe­nii au trecut de la „cultura will­k­ommen“ la reinstituirea con­troalelor la frontieră și la construirea unor garduri de sîrmă ghimpată. Unii spun că Europa și-a încălcat propriile valori, alții spun că Europa trebuie închisă ca să nu își piardă identitatea.

Cert e că Europa a arătat, mai clar ca oricînd, că nu este (încă) o Uniune în adevăratul sens al cuvîntului. Interesele state­lor membre sînt divergente, s-a a­juns chiar la o premieră în is­toria UE: votul majoritar într-o chestiune spre deosebire de cu­tu­ma luării unei decizii prin con­sens. De cealaltă parte se si­tuează dorințele și speranțele re­fugiaților. Ele sînt legitime, chiar dacă noi, europenii, nu le în­țelegem în totalitate.

Statele occidentale, precum Ger­­mania, după o suită naivă de gre­șeli, cer împărțirea poverii. Așa ar fi spiritul european, dar ță­rile estice se opun cu ar­doa­re. Ro­mânia, prin vocea pre­șe­din­te­lui Klaus Iohannis, are și accen­te filozofice în discurs, găsind so­lu­ția salvatoare: pacea în Siria. Da­­că ar și face ceva – România și întreaga UE –, mai că ar fi o sp­e­­ranță.

Apropierea iernii și scăderea nu­mărului de refugiați sosiți în Europa promitea o pauză de res­piro înșelătoare. Atentatele te­ro­riste de la Paris au readus în prim plan problema refugiaților în context de securitate. Și atunci cînd și această dezbatere se va fi liniștit, primăvara va aduce un nou val de migrație.

Situația e la fel de haotică precum acest început de argument. Do­sarul despre refugiați, realizat de Dilema veche în colaborare cu EurActiv.ro, nu își propune să găsească soluția universală la acest fenomen, ci vrea să pună lucrurile în context. Cine sînt oa­menii aceștia care își riscă via­ța pentru a ajunge în Europa? De ce o fac? Prin ce trec și ce îi aș­teaptă? Cum le-ar fi viața în Ro­mânia? Și ce ne spune istoria de­spre astfel de oameni? (Luiza Vasiliu și Laurențiu Colintineanu)

Ilustraţie de Ion BARBU

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Cât de mult ne influențează emoțiile destinul. Psiholog: „Cine le stăpânește, își controlează cu adevărat viața”
Nu punem mare preț pe forța emoțiilor, considerând că, de fapt, gândurile și programele mentale sunt cele care ne controlează destinul. Acest lucru este adevărat doar într-o anumită măsură, pentru că stările pe care le experimentăm zilnic au un rol determinant în viața personală și profesională.
image
Cel mai mare inamic al speciei umane. Are numai 6 mm, dar ucide anual aproape un milion de oameni
Cel mai mare inamic al umanității este de fapt o insectă banală, pe care o întâlnim inclusiv în România. Țânțarul este responsabil de moartea a 830.000 de oameni anual, iar specialiștii consideră că această insectă prin efectele produse a schimbat efectiv istoria umanității.
image
Tânăra care a făcut un scop în viață din a-i ajuta pe alții. Bistro-ul ei social, loc de întâlnire al celor ce vor să ajute
Când dorința de a face bine întâlnește inteligența umană, iese un bistro social. O tânără din Baia Mare a pus bazele unei astfel de afaceri tocmai din dorința de a face bine. Despre inteligența ei ne-a convins în momentul în care a început să vorbească despre această afacere, făcută pentru a ajuta

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.