Europa vs refugiaţi

Luiza VASILIU şi Laurenţiu COLINTINEANU
Publicat în Dilema Veche nr. 615 din 26 noiembrie - 2 decembrie 2015
Europa vs refugiaţi jpeg

Vara aceasta, Europa a tre­c­ut de la compasiune și empatie cu refugiații a­junși pe țărmurile ei la eforturi dis­perate de a stopa fluxul migra­toriu. Transformarea a durat doar cîteva săptămîni. Motivele sînt deopotrivă de înțeles și de condamnat.

Europenii sînt afectați de soarta crudă a acestor oameni, dar se tem de consecințele sosirii lor în nu­măr atît de mare. Semnalele date în ideea unui răspuns umanitar generos au fost interpretate (și acum nu ne mai surprinde) drept o invitație fără număr de locuri disponibile. „Din punct de ve­dere moral a fost un gest curajos, dar nu tocmai înțelept“, scria The Guardian într-un editorial vara a­ceasta.

A fost o perioadă în care euro­pe­nii au trecut de la „cultura will­k­ommen“ la reinstituirea con­troalelor la frontieră și la construirea unor garduri de sîrmă ghimpată. Unii spun că Europa și-a încălcat propriile valori, alții spun că Europa trebuie închisă ca să nu își piardă identitatea.

Cert e că Europa a arătat, mai clar ca oricînd, că nu este (încă) o Uniune în adevăratul sens al cuvîntului. Interesele state­lor membre sînt divergente, s-a a­juns chiar la o premieră în is­toria UE: votul majoritar într-o chestiune spre deosebire de cu­tu­ma luării unei decizii prin con­sens. De cealaltă parte se si­tuează dorințele și speranțele re­fugiaților. Ele sînt legitime, chiar dacă noi, europenii, nu le în­țelegem în totalitate.

Statele occidentale, precum Ger­­mania, după o suită naivă de gre­șeli, cer împărțirea poverii. Așa ar fi spiritul european, dar ță­rile estice se opun cu ar­doa­re. Ro­mânia, prin vocea pre­șe­din­te­lui Klaus Iohannis, are și accen­te filozofice în discurs, găsind so­lu­ția salvatoare: pacea în Siria. Da­­că ar și face ceva – România și întreaga UE –, mai că ar fi o sp­e­­ranță.

Apropierea iernii și scăderea nu­mărului de refugiați sosiți în Europa promitea o pauză de res­piro înșelătoare. Atentatele te­ro­riste de la Paris au readus în prim plan problema refugiaților în context de securitate. Și atunci cînd și această dezbatere se va fi liniștit, primăvara va aduce un nou val de migrație.

Situația e la fel de haotică precum acest început de argument. Do­sarul despre refugiați, realizat de Dilema veche în colaborare cu EurActiv.ro, nu își propune să găsească soluția universală la acest fenomen, ci vrea să pună lucrurile în context. Cine sînt oa­menii aceștia care își riscă via­ța pentru a ajunge în Europa? De ce o fac? Prin ce trec și ce îi aș­teaptă? Cum le-ar fi viața în Ro­mânia? Și ce ne spune istoria de­spre astfel de oameni? (Luiza Vasiliu și Laurențiu Colintineanu)

Ilustraţie de Ion BARBU

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Joseph Kent FOTO X/@TheBeaconScoop
Șeful Centrului Național Antiterorism din SUA, apropiat al mișcării „America First”, a demisionat în semn de protest față de războiul cu Iranul
Directorul Centrului Național de Combatere a Terorismului (NCTC), Joseph Kent, a demisionat din funcție în semn de protest față de războiul dintre Statele Unite ale Americii şi Iran, acuzând Israel că ar fi făcut presiuni pentru declanșarea conflictului.
Ali Larijani X jfif
De ce moartea șefului securității din Iran are mai multă greutate decât cea a fostului lider suprem
Chiar înainte de asasinarea fostului lider suprem, în primele ore ale războiului împotriva Iranului, un oficial iranian a oferit o privire rară asupra mecanismelor puterii de la Teheran.
Vizita de lucru a lui Nicolae Ceauşescu în unităţile agricole ale județului Constanţa, la 1 iulie 1972 (© „Fototeca online a comunismului românesc”, cota: 73/1972)
O „minune” a zootehniei comuniste: porcul de o tonă
În România anilor '80, mitul „grânarului Europei” se ciocnea brutal de o realitate a cifrelor măsluite și a penuriei alimentare.
Mori si Obama FOTO FB The Log Book Project jpg
A murit istoricul Shigeaki Mori, supraviețuitor al bombei atomice, devenit celebru după îmbrățișarea sa emoționantă cu Barack Obama
Istoricul japonez Shigeaki Mori, supravieţuitor al bombei atomice care l-a întâlnit pe Barack Obama în 2016 în timpul vizitei preşedintelui american de atunci la Hiroshima, a murit sâmbătă, 14 martie, la un spital din oraşul japonez, a anunţat familia sa marţi, informează Kyodo.
Alexandru Rogobete  FOTO gov.ro
Bugetul Ministerului Sănătăţii, aprobat în comisiile parlamentare de buget-finanţe. Rogobete: „Este o creştere de 2,5 miliarde faţă de bugetul executat în 2025”
Bugetul propus pentru Ministerul Sănătăţii este de 31.102.739.000 lei credite de angajament, mai mare cu 32,53% faţă de anul trecut şi 22.782.762.000 lei credite bugetare, mai mic cu 12,87% faţă de 2025.
BeFunky collage   2026 03 17T171044 282 jpg
Satul din România unde a fost descoperit un cimitir roman cu aproape 30 de morminte. Arheologii sunt uimiți
Descoperire arheologică semnificativă în județul Mureș, unde cercetările preventive desfășurate la Cristești au scos la iveală circa 30 de morminte datând din secolele II–III d.Hr. Specialiștii spun că acestea aparțin unei comunități civile care trăia în apropierea unei unități militare romane preze
„Cercetarea medicală românească: succese, eșecuri, incertitudini (1969–1989)”, o nouă conferință din seria „Colocviile CNSAS”
„Cercetarea medicală românească: succese, eșecuri, incertitudini (1969–1989)”, o nouă conferință din seria „Colocviile CNSAS”
Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității organizează al șaselea eveniment din seria conferințelor „Colocviile CNSAS”, prima întâlnire din acest an.
roman expulzat din spania foto policia nacional jpg
Un român „obscen și agresiv”, expulzat din Spania după ce a terorizat o localitate
Un bărbat român recidivist, care a creat teamă și nemulțumire în rândul locuitorilor din Torre del Mar, Spania, a fost arestat și expulzat în România.
Emil Dumitru   Comisie agricultura FOTO Fb Emil Dumitru jpg
Bugetul Ministerului Agriculturii pe anul 2026, aprobat în comisiile reunite de buget-finanțe. Niciun amendament nu a fost susţinut și nici aprobat
Comisiile reunite de buget-finanţe din Parlament, au aprobat marți, 17 martie, proiectul de buget al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) pentru anul 2026. Au fost 34 de voturi pentru şi 13 împotrivă.