Eu, în Franţa, am scăpat de asta!

Publicat în Dilema Veche nr. 458 din 22-28 noiembrie 2012
Eu, în Franţa, am scăpat de asta! jpeg

Exist─â numeroase stagn─âri ├«n medicina rom├óneasc─â legate de lipsa banilor, de politicile sanitare gre┼čite sau absente ┼či, ├«n al treilea r├«nd, de r─âm├«nerile ├«n urm─â ale corpului medical. M-am a┼čezat la masa de scris cu mintea plin─â de invective la adresa guvernan┼úilor din Rom├ónia ┼či de exemple tragice, ├«n care magistratul destinului unui om a fost s─âr─âcia din spitale. Da, lipsa mijloacelor de diagnostic, a medicamentelor, a cl─âdirilor ┼či proasta conducere a ministerelor, a direc┼úiilor ┼či a caselor de asigur─âri s├«nt principalele cauze ale ecartului dintre medicina rom├óneasc─â ┼či cea occidental─â. M-am r─âzg├«ndit, ├«ns─â, ┼či n-am s─â le a┼čez pe toate acestea pe h├«rtie, din dou─â motive: mai ├«nt├«i, dumneavoastr─â, cititori, jurnali┼čti, aleg─âtori din ┼úara aceasta, vede┼úi mai bine dec├«t mine neputin┼úele mini┼čtrilor ┼či felul cum se cheltuie banul public ┼či, ├«n al doilea r├«nd, ar fi necavaleresc ┼či nedemn s─â nu ├«ncep prin a observa paiul din ochiul meu, al medicului care s├«nt, al corpului medical. (Mi se pare, totu┼či, c─â politicienii scap─â prea u┼čor de condeiul meu ┼či v─â dau un singur exemplu de ├«nt├«rziere istoric─â. ├Än anul 1856, prima ┼čcoal─â medical─â din ┼óara Rom├óneasc─â este ├«nchis─â, dup─â c├«teva luni de func┼úionare, de c─âtre partida filorus─â, la putere ├«n Adunarea ob┼čteasc─â, pentru c─â ├«ntemeietorul ei, Carol Davila, era, natural, filofrancez. ├Än schimb, ├«n anul 1181, Guilhelm al VIII-lea, senior de Montpellier, hot─âr─â┼čte c─â Universitatea de Medicin─â din ora┼čul s─âu va fi deschis─â tuturor, indiferent de avere ┼či, aten┼úie!, confesiune. Altfel spus, un francez, ├«ntr-un secol ┼či un loc unde catolicismul era dreptatea ┼či autoritatea unic─â, ├«n┼úelege c─â medicina este dincolo de Biseric─â, ├«n schimb, rom├ónii d├«mbovi┼úeni, ┼čapte sute de ani mai t├«rziu, taie bugetul primei lor ┼čcoli medicale, pentru c─â directorul ei salut─â cu ÔÇ×BonjourÔÇť ┼či nu cu ÔÇ×Dobr├«i denÔÇť!)

Înainte de a semnala cîteva mentalităţi învechite ale unor medici români, se impun două precizări.

Mai ├«nt├«i, c├«t de ├«n urm─â s├«ntem? Greu de spus. Institutul Na┼úional de S─ân─âtate Public─â ├«┼či ├«ncheie Raportul st─ârii de s─ân─âtate din Rom├ónia, anul 2010, cu concluzia: ÔÇ×Din punct de vedere al st─ârii de s─ân─âtate, popula┼úia Rom├óniei prezint─â unii dintre cei mai defavorabili indicatori din ├«ntreaga Uniune European─âÔÇť. Ca s─â nu fiu acuzat de defetismul ultimului loc, am s─â remarc doar c─â la mortalitate infantil─â, speran┼ú─â de via┼ú─â, decese prin boli cardiovasculare sau cancer, num─âr de medici pe cap de locuitor, num─âr de tomografe pe cap de locuitor etc. etc., s├«ntem pe locurile 25-27 ├«ntre cele 27 de popoare ale Europei Unite. Desigur, compara┼úia cu alte ┼ú─âri, din regiuni mai pu┼úin civilizate ale lumii, ne este favorabil─â.

A doua precizare: medicii rom├óni s├«nt buni. Ei nu s├«nt ├«n urma confra┼úilor lor europeni sau americani, dac─â privim ├«nsufle┼úirea cu care ├«┼či fac meseria, str─âdania cu care ├«ncearc─â s─â ├«┼či ajute bolnavii sau vigoarea cu care se ┼úin ancora┼úi de progresul zilnic al ┼čtiin┼úei medicale.

Veacul XXI a ap─ârut ├«n medicin─â cu ambi┼úia de a schimba profilul medicului, expertiza ├«nalt─â, verificarea periodic─â a performan┼úei, rela┼úia direct─â, partenerial─â cu pacientul, rigoarea etic─â, spiritul de echip─â fiind tr─âs─âturile prioritare. Ne aliniem ┼či noi, medicii rom├óni, la modernitate, ├«nv─â┼ú├«nd de la confra┼úii no┼čtri din America, Anglia, Fran┼úa sau Germania. Mai s├«nt ├«ns─â, printre noi, unii cu mentalit─â┼úi ├«napoiate, feudale, iluministe, romantice, capitaliste ┼či, nici o surpriz─â, comuniste.

Medicul feudal este ├«nt├«lnit ├«n spitale mai mici, rar ┼či ├«n clinici universitare. Domeniul lui feudal este sec┼úia ├«ntreag─â, dac─â a ajuns ┼čef, sau, dac─â nu, cele c├«teva saloane ├«n care lucreaz─â. Autoritatea lui are un caracter personal. Pacien┼úii nu disting preg─âtirea sa profesional─â autentic─â, fiind cople┼či┼úi ┼či r─âpi┼úi de personalitatea lui. Rela┼úiile cu doctorii tineri, cu personalul medical auxiliar ┼či cel administrativ se bazeaz─â pe fidelitatea personal─â, ├«ntre┼úinut─â de cuvinte potrivit spuse ┼či favoruri m─ârunte. S├«nt promova┼úi slugarnicii necompetitivi. Consecin┼úele pot fi, uneori, funeste. Catastrofele medicale, inevitabile ├«ntr-un sistem f─âr─â un permanent autocontrol, s├«nt cel mult b├«rfite, camuflate, ÔÇ×s─â r─âm├«n─â ├«ntre noiÔÇť. Un ÔÇ×noiÔÇť al unor medici care uit─â c─â ├«ntr-o zi vom fi cu to┼úii pacien┼úi. Principalele ├«nsu┼čiri ale medicinei moderne, argumentare ┼čtiin┼úific─â a fiec─ârei decizii, individualizarea fiec─ârui act medical, recunoa┼čterea ┼či corectarea imediat─â a gre┼čelilor nu pot prospera, cel mai adesea, pe aceste ÔÇ×mo┼čiiÔÇť.

Medicul iluminist, dac─â pot s─â-i spun a┼ča, este un doctor care ├«ncearc─â s─â compenseze cu inteligen┼úa lui ridicat─â lipsa de informare permanent─â. Analizeaz─â bolnavii exclusiv prin intermediul ra┼úiunii lui, a c├«torva scheme logice ├«nv─â┼úate ├«n tinere┼úe. Pe termen scurt, deciziile lui par bune. Ra┼úiunea este indispensabil─â, dar insuficient─â ├«n practica medical─â. Informa┼úia este enorm─â ┼či se schimb─â permanent, odat─â cu progresul fiec─ârei ┼čtiin┼úe. Dintre datele medicale care se public─â anul acesta, jum─âtate se vor dovedi, ├«n cinci ani, inutile, iar un sfert ÔÇô de-a dreptul gre┼čite. Ca s─â fii la zi, trebuie s─â cite┼čti ├«n fiecare sear─â. ├Än Rom├ónia, cuno┼čtin┼úele medicilor nu s├«nt verificate periodic, cu seriozitate, a┼ča cum se ├«nt├«mpl─â ├«n Vest. Ne baz─âm pe conceptul, nu-i a┼ča, ├«napoiat, al responsabilit─â┼úii individuale.

Romanticul practic─â o medicin─â speculativ─â, empiric─â ┼či sentimental─â, trat├«nd ÔÇô cel mai adesea, spre norocul lor ÔÇô oameni s─ân─âto┼či, ├«n lungi ┼či calde conversa┼úii. S├«nt inutili ┼či inadapta┼úi ritmului medicinei moderne.

Medicul capitalist are multe fe┼úe ├«n Rom├ónia. Exist─â un capitalism s─âlbatic ┼či unul cu fa┼ú─â uman─â, dar, desigur, profitul este principiul fundamental al am├«ndorura. ├Än varianta cu fa┼ú─â uman─â, medicina r─âm├«ne, cu trecerea anilor, ├«napoia altor importante preocup─âri. Pe m─âsur─â ce casele au fost construite, rela┼úiile aventuroase dep─â┼čite ┼či concediile exotice povestite, motiva┼úia muncii scade. La spital este neatent, gr─âbit, superficial, cu g├«ndul la hobby-ul dup─â-amiezii. Cel de-al doilea, capitalistul s─âlbatic, este prezent ├«n pove┼čtile bie┼úilor bolnavi ┼či ÔÇô m─â am─âgesc s─â cred ÔÇô numai acolo. Medicul, angajat al comunit─â┼úii, care cere bani pentru a-┼či face datoria, tr─âdeaz─â o ├«napoiere moral─â de neiertat.

Medicul comunist este un naiv, care crede c─â toat─â lumea ├«┼či face serios treaba deasupra lui ┼či c─â lucrurile se vor ├«ndrepta de la sine, firesc, pentru c─â s─ân─âtatea este lucrul cel mai pre┼úios al na┼úiei. I se vor aduce cele mai noi aparate ┼či cele mai potente medicamente, va fi trimis la cursuri de specializare pe banii spitalului, iar saloanele vor fi zugr─âvite ├«n cur├«nd. Acest medic, ├«n┼úepenit ┼či utopic, a┼čteapt─â s─â i se valorizeze competen┼úele, ignor├«nd faptul c─â medicina, asemenea tuturor ├«ndeletnicirilor umane, ast─âzi, este competitiv─â, accesul la cele mai noi informa┼úii, la cele mai noi tehnologii de diagnostic ┼či de tratament se face liberal, adic─â prin eforturi ┼či sacrificii personale.

Toate aceste mentalit─â┼úi vechi se ├«nt├«lnesc din ce ├«n ce mai rar ├«n corpul medical. Medicina rom├óneasc─â are sufletul t├«n─âr. Ascult, ├«n fiecare an, la examene de specialitate, medici ┼čcoli┼úi ├«n Fran┼úa, ├«n Anglia, ├«n Germania, ├«n tot mai multe clinici universitare moderne rom├óne┼čti. ┼×tiu tot, au m├«ini experte, g├«ndesc limpede, mult mai bine dec├«t o f─âceam eu, la v├«rsta lor.

M─â opresc pe coridorul plin al spitalului cu o coleg─â de facultate, de zece ani doctori┼ú─â la Lyon, venit─â s─â m─â vad─â. Ne prindem ├«ntr-o disput─â medical─â. ├Äncet-├«ncet, umil─â ┼či complice, se apropie de mine o pacient─â care pleac─â spre cas─â, o femeie de la ┼úar─â, ┼či ├«mi ├«mpinge sub bra┼ú o pung─â ├«n care b─ânuiesc nemuritoarea g─âin─â. S├«nt st├«njenit de ├«mprejurare, de pacient─â, de colega mea. Iar ea, pun├«nd paie peste focul din obrajii mei, ├«mi zice: ÔÇ×Eu, ├«n Fran┼úa, am sc─âpat de asta!ÔÇť.

Nicolae Rednic este medic.

Foto: V. Dorolţi

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.