Etica unui altfel de interval

Raluca BÂRA
Publicat în Dilema Veche nr. 318 din 18-24 martie 2010
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

M-a fascinat ├«ntotdeauna libertatea pe care o poate oferi intervalul: c├«te nuan┼úe ├«ntre bine ┼či r─âu, ├«ntre alb ┼či negru! ├Äns─â c├«nd zona gri se contureaz─â pe t─âr├«mul generos al fiscalit─â┼úii, ├«ntre lege ┼či f─âr─âdelege, nuan┼úele se ├«mbrac─â ├«n cifre care m─â revolt─â (├«ntr-o prim─â etap─â), m─â frustreaz─â (de ce ┼čmecherii au aproape mereu c├«┼čtig de cauz─â?!) ┼či m─â nimicesc (da, nimic mai adev─ârat: totul se petrece ├«n voie, la umbra ocrotitoare a legilor!).

Economia subteran─â, ÔÇ×hr─ânit─âÔÇť de evaziunea fiscal─â ├«n acest interval, c├«nt─âre┼čte peste 40 de miliarde de euro. Mult, pu┼úin? Aproximativ o treime din Produsul Intern Brut, de aproape cinci ori mai mult dec├«t banii intra┼úi ├«n Rom├ónia ├«n 2009 din partea Fondului Monetar Interna┼úional ┼či a Comisiei Europene la un loc, de 1,4 ori mai mare comparativ cu rezervele valutare ale B─âncii Centrale ┼či de dou─â ori capitalizarea Bursei de la Bucure┼čti.

 Practic, din trei lei c├«┼čtiga┼úi legal, unul ia calea economiei subterane ┼či, fie c─â ne d─âm seama sau nu, toler─âm ┼či chiar ne facem uneori vinova┼úi de aceast─â stare de fapt. De c├«te ori n-am ie┼čit din buticul din col┼ú f─âr─â bonul fiscal? De c├«te ori n-am ie┼čit din restaurante sau saloane de frumuse┼úe f─âr─â s─â sesiz─âm m─âcar c─â nu avem nici o chitan┼ú─â ├«n buzunar? Totu┼či, agen┼úii economici s├«nt obliga┼úi prin lege (Legea nr. 64/2002 pentru aprobarea OUG nr. 28/1999) s─â utilizeze aparate electronice de marcat, s─â emit─â bon fiscal pentru toate serviciile prestate sau pentru bunurile livrate ┼či s─â-l predea clientului. Iat─â, deci, c─â etica acestui alt interval care include toate abaterile ┼či elud─ârile legilor fiscale poate ├«ncepe chiar din scara blocului, iar respectarea legii ar putea rupe lan┼úul trofic dintre comercian┼úii f─âr─â autoriza┼úii sau eviden┼ú─â contabil─â, pie┼úele agroalimentare ┼či en-gros-i┼čti. Trebuie doar s─â ne exprim─âm ┼či noi drepturile, ├«n calitate de consumatori.

Cine pl─âte┼čte contribu┼úiile sociale?

Tot ├«n Rom├ónia muncesc la negru aproximativ 1,7 milioane de oameni, iar cei mai mul┼úi dintre ei ├«┼či c├«┼čtig─â banii necesari traiului exclusiv ├«n ilegalitate. Cu alte cuvinte, 7% din popula┼úia ocupat─â din mediul urban munce┼čte la negru, iar ├«n mediul rural, 19% din oamenii cu ocupa┼úie muncesc f─âr─â forme legale. ┼óine┼úi cont c─â num─ârul salaria┼úilor se ├«nv├«rte ├«n jurul pragului de 5 milioane, iar ├«n condi┼úiile muncii la negru, contribu┼úiile sociale nu s├«nt pl─âtite (cum altfel?) nici de c─âtre angajat, nici de c─âtre angajator. O alt─â ÔÇ×gaur─â neagr─âÔÇť este alimentat─â de o p─âtur─â relativ omogen─â ├«n ceea ce prive┼čte necesarul de bani: studen┼úii, ┼čomerii ┼či cei care lucreaz─â pe cont propriu se mul┼úumesc cu pu┼úin (statisticile arat─â c─â 58% dintre ace┼čtia nu c├«┼čtig─â nici m─âcar salariul minim lunar). O bun─â parte s├«nt trecu┼úi ├«n contul crizei financiare, dar ┼či al restric┼úiilor de pe pia┼úa muncii din Occident pentru for┼úa de munc─â din Estul Europei. ┼×i aici, legea ├«ncearc─â s─â intervin─â. Firmele care fac angaj─âri f─âr─â s─â ├«ncheie contracte individuale de munc─â pl─âtesc amenzi cuprinse ├«ntre 715 ┼či 950 de euro pentru fiecare persoan─â care lucreaz─â la negru (Legea nr. 331 din 2009 privind modificarea lit. e) a alin. (1) al art. 276 din Codul Muncii). Dintr-un foc, amenzile pe care angajatorii le-ar pl─âti pentru cei care lucreaz─â la negru ar ├«nsuma, acum, cel pu┼úin 1,2 miliarde de euro! Surprinz─âtor, o anchet─â efectuat─â de Comisia European─â semnaleaz─â faptul c─â persoanele cu un nivel de educa┼úie peste medie (sic!) s├«nt cele mai susceptibile s─â angajeze o femeie de serviciu f─âr─â forme legale sau s─â-┼či repare locuin┼úa f─âr─â s─â declare aceste cheltuieli. S─â fim sinceri: c├«┼úi dintre noi nu cunosc astfel de cazuri?

Boala pension─ârii pe caz de boal─â

├Än Rom├ónia, una din patru ┼úigarete v├«ndute anul trecut a provenit din contraband─â. Actele de comer┼ú f─âr─â autoriza┼úie, inclusiv comercializarea bunurilor din contraband─â sau micul trafic din zonele de frontier─â s├«nt la ordinea zilei, iar tutunul ┼či alcoolul ┼úin capul de afi┼č de ani buni. Fenomenul este cu at├«t mai grav cu c├«t genereaz─â criminalitate, sp─âlare de bani, infrac┼úiune organizat─â. Principalii juc─âtori ai pie┼úei rom├óne┼čti a tutunului se a┼čteapt─â ca nivelul contrabandei s─â ajung─â la un miliard de euro ├«n acest an, sub presiunea major─ârii accizelor, ┼či acuz─â, la unison, c─â legisla┼úia (Legea nr. 12/1990 privind protejarea popula┼úiei ├«mpotriva unor activit─â┼úi comerciale ilicite) este prea bl├«nd─â, ┼či amenzile ÔÇô prea mici. Comer┼úul de tip duty-free (n.r. m─ârfurile provenite din import care se v├«nd ├«n valut─â, ├«n acest regim, s├«nt scutite de la plata taxelor vamale) a fost ┼či el luat din nou ├«n vizor de la ├«nceputul acestui an. Pentru a limita contrabanda, Guvernul urm─âre┼čte s─â introduc─â limite cantitative la produsele de tutun ┼či alcool care pot fi v├«ndute unei singure persoane. Legisla┼úia ├«n vigoare stabile┼čte c─â m─ârfurile duty-free s├«nt comercializate ├«n ÔÇ×cantit─â┼úi uzualeÔÇť comer┼úului cu am─ânuntul, destinate consumului individual sau familial, f─âr─â s─â fie clar limitate.

Alt─â problem─â: cheltuielile totale pentru pensii ├«n 2009 au fost de aproximativ 9,2 miliarde de euro ┼či au reprezentat cea mai mare categorie de cheltuieli bugetare. Tot ├«n ┼úara noastr─â, auzeam, mai zilele trecute, c─â o pensionare ÔÇ×la cerereÔÇť cost─â (la negru, fire┼čte!) 3000 de lei. S─â fi devenit pensionarea pe caz de boal─âÔÇŽ o boal─â printre cona┼úionali? ├Än sistemul de asigur─âri sociale, aproape o cincime din totalul pensionarilor au ie┼čit din c├«mpul muncii pe baza unei decizii parafate de un medic. ├Än timp ce tu munce┼čti ┼či ai grij─â s─â fii la zi cu plata taxelor ┼či a impozitelor, este foarte posibil ca un sfert din pensiona┼úii pe caz de boal─â (suspiciunea autorit─â┼úilor s-a limitat la aceast─â estimare) s─â stea acas─â pur ┼či simplu. Iat─â cum concediile medicale sau pension─ârile pe baza documentelor false sau nereale trimit ├«n zona neagr─â o parte din sumele colectate de c─âtre stat. Guvernul promite s─â intervin─â ┼či aici, ┼či propune ├«nlocuirea documentelor medicale completate de medicul specialist cu raportul medical de evaluare completat de medicul asigur─ârilor sociale. ├Än plus, ni se promite ┼či o analiz─â a sistemului de acordare a concediilor medicale, ├«n vederea restr├«ngerii termenelor ce pot fi prescrise de medici (aproape 6% din finan┼úarea serviciilor medicale ├«n Rom├ónia a ├«nsemnat, ├«n 2009, plata concediilor medicale). Mica infrac┼úionalitate este stimulat─â ┼či de marea debandad─â care domne┼čte ├«n ÔÇ×bibliaÔÇť rom├ónului pl─âtitor de taxe ┼či impozite. Din 23 decembrie 2003, c├«nd Codul Fiscal (Legea nr. 571/2003) a fost publicat ├«n Monitorul Oficial, ┼či p├«n─â acum, documentul a fost modificat ┼či completat de peste 40 de ori. Guvernan┼úii au f─âcut un obicei din a schimba regulile ├«n timpul jocului prin ordonan┼úe de urgen┼ú─â (ultima, care a f─âcut ravagii printre firme, a pus ├«n drepturi, ├«n prim─âvara anului trecut, impozitul forfetar).

Acestea s├«nt doar c├«teva dintre ÔÇ×supapeleÔÇť prin care sistemul fiscal este fentat chiar sub ochii no┼čtri. Manifest─âri ale unui egoism fiscal ce vine din prea mult─â s─âr─âcie. O atitudine cumva just─â, de┼či nu moral─â, ├«n fa┼úa unor institu┼úii care nu par s─â ┼čtie cum s─â gestioneze banul public. Dincolo de legile mai mult sau mai pu┼úin adecvate, dincolo de lejeritatea aplic─ârii sporadice a pedepselor, tind s─â dau dreptate celor care sus┼úin c─â principala problem─â r─âm├«ne, totu┼či, una de ordin moral: oamenii s├«nt con┼čtien┼úi c─â orice ÔÇ×┼čmecherieÔÇť de tip evazionist, chiar ┼či cele mai banale, se reflect─â ├«n ultim─â instan┼ú─â ├«n nivelul de trai al tuturor. S─â ne g├«ndim: c├«te nu s-ar putea face, ├«n aceea┼či Rom├ónie a comer┼úului f─âr─â autoriza┼úii, a muncii la negru, a contrabandei, a pension─ârilor la cerere, cu 40 de miliarde de euro ├«n plus? Nu contest puterea legilor. Totu┼či, ├«n acest interval ├«n care nuan┼úele s├«nt ferm conturate de promisiunea banului, cred c─â s─ân─âtatea fiscal─â a ┼ú─ârii ├«n care tr─âim poate fi restabilit─â (┼či) altfel.

Raluca Bâra e jurnalistă la Forbes România.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.