Et dona ferentes

Publicat în Dilema Veche nr. 977 din 29 decembrie 2022 – 11 ianuarie 2023
image

Ne bucurăm cînd primim cadouri? Dacă nu sîntem Laocoon, da. Povestea e străveche şi arhicunoscută. Ea se petrece pe vremea Războiului Troian, cînd aheii, numiţi poetic şi danai, recurg la stratagema uriaşului cal de lemn pe care-l dăruiesc troienilor şi îl lasă extra muros, pentru ca aceştia să-l introducă în cetate. Toată lumea pare mulţumită, în frunte cu regele Priam. Doar marele preot Laocoon intuieşte şiretlicul, fără să ştie că autorul lui e unul dintre cele mai stranii şi contradictorii personaje din mitologie, pe numele său Odiseu (sau, dacă preferaţi, Ulise). Laocoon îşi ia în serios rostul consultativ şi îşi avertizează regele să refuze cadoul şi să nu admită sub nici o formă ca el să ajungă între zidurile Troiei. Cuvintele lui, redate de Vergilius în Eneida, au astăzi sonoritate de slogan: Timeo danaos et dona ferentes („Mă tem de greci chiar şi atunci cînd fac daruri”). Priam e pe punctul să conchidă, cu o înţelepciune aproape carpatină, că, în fond, calul de dar nu se caută la dinţi, pe cînd zeii protectori ai aheilor lucrează de la distanţă (remote, în pandemie) şi se decid să închidă gura care vorbeşte cînd nu se cade. De aici, are cuvîntul Stephen Fry:

„Priam şi întreaga curte se uitau [la Laocoon – n.m.] împietriţi de groază. Mai bine zis, se uitau în spatele lui. Laocoon n-a înţeles. În spatele lui era doar marea. S-a întors să se uite, dar a fost prea tîrziu. Doi şerpi uriaşi ieşiseră cu repeziciune din valuri. Antiphantes şi Thymbraeus, fiii lui Laocoon aflaţi în stînga şi în dreapta lui, erau deja striviţi de patru tentacule colosale. Alte două s-au înfăşurat în jurul lui. Troienii au văzut muţi de groază cum şerpii au tras în mare cele trei victime care urlau şi se zbăteau. Bărbaţii au dispărut sub valuri, cu o învîrtejire disperată şi imploratoare de mîini şi picioare răşchirate. Cumplitul atac durase cîteva clipe cu totul.” (Stephen Fry – Troia, Editura Trei, 2021, pag. 324)

Fry insistă că şerpii din mitologie au tentacule – şi cine sîntem noi să-l contrazicem? Nu asta e important, ci felul în care, alegînd să nu caute calul de dar nici la dinţi, nici în burta lui de lemn, Priam a provocat incendierea şi distrugerea Troiei. Un cadou otrăvit? Fără doar şi poate. Iar el a urmat altuia, mai precis mărului pe care Paris (accent pe prima silabă, doamnelor şi domnilor crainici de ştiri) i-l făcuse cadou Afroditei şi pe care Eris, zeiţa discordiei, neinvitată la nunta lui Thetis cu Peleu, scrisese Kallistei („celei mai frumoase”). Un cadou interesat şi cu schepsis, vezi bine, cîtă vreme zeiţa îi promisese în schimb lui Paris mîna frumoasei Elena, fără să ţină cont de amănuntul stării ei civile, de soţie a regelui Menelau. Aici să se fi aflat oare germenii situaţionali ai proverbului „Dar din dar se face raiul”? Dar nu cumva dar din dar se face iadul, ţinînd cont că Troia a ars şi că, pe un alt palier al omenirii, un alt măr a trecut de la şarpe (mă rog, din tentaculele lui, ar spune Stephen Fry) la Eva şi apoi la Adam, pricinuindu-le izgonirea din paradis? În treacăt fie spus, ar merita să se încumete cineva la o explorare atentă şi la o analiză contrastivă a merelor, fie ele ale discordiei, ale celor din pomul cunoaşterii, ale lui Prîslea cel voinic sau ale Hesperidelor. 

Distrugerea Troiei rodeşte în două sculpturi făcute cadou omenirii în epoci diferite şi cazate la Roma, la cîţiva kilometri una de cealaltă. Prima este „Laocoon şi fiii”, o operă definitorie a barocului elenistic, pe care Pliniu cel Bătrîn o laudă entuziast şi o atribuie, fără certitudini absolute, unei triade de sculptori din Rodos: Agesandru, Atenodor şi Polidor. Refăcută şi recondiţionată, cu bucăţile lipsă puse la loc, sculptura poate fi admirată la Museo Pio-Clementino, care face parte din Muzeele Vaticanului. A doua sculptură, de o frumuseţe care, cum s-ar zice, te împietreşte, este a lui Gian Lorenzo Bernini şi stă în mijlocul uneia dintre sălile din Galleria Borghese. Este vorba de „Enea, Anchise şi Ascaniu”, care prinde în piatră acea scenă din Eneida în care eroul troian se îndepărtează de ruinele fumegînde ale cetăţii, purtîndu-şi tatăl în braţe şi avîndu-şi fiul imediat în urmă. Gian Lorenzo Bernini are doar douăzeci de ani cînd termină sculptura şi e de presupus că a primit o mînă de ajutor de la Pietro, tatăl lui. Nu asta contează, ci felul în care acest cadou sublim închide în el alte două. Primul: opera e de fapt o metaforă a celor trei vîrste ale omului. Al doilea: Bernini preia cu meşteşug cîteva elemente din alte sculpturi şi le topeşte aici: silueta lui Enea pare un ecou în piatră al celei a Mîntuitorului lui Michelangelo din biserica Santa Maria sopra Minerva, iar capul lui Enea aduce binişor cu cel al Sfîntului Ioan Botezătorul, opera dăltuită de Pietro Bernini şi aflată în Capella Barberini din biserica San’Andrea della Vale. În fine, unii specialişti identifică în sculptura tînărului Bernini cîteva motive din tabloul lui Rafael şi Giulio Romano, „Incendiul din Borgo”. 

În alte vremuri se spunea că, pentru a nu-şi lăsa ciuntită frumuseţea, un cadou trebuie să fie inutil. Să nu aibă strop de funcţionalitate sau de spirit practic. Astăzi un asemenea principiu e vetust şi, de la un punct încolo, rizibil. Şi poate că tocmai de aceea merită să ne bucurăm de cadourile pe care ni le fac tuturor geniile de ieri şi de alaltăieri ale artei.

Radu Paraschivescu este scriitor. Cea mai recentă carte publicată: Podul diavolului, Editura Humanitas, 2022.

Foro: wikimedia commons

Comunismul se aplică din nou jpeg
Începe vara
Tranziția pe care o aduce toamna poate fi de multe ori delicată, ca o dulce amînare.
11642099644 1a9d5559e6 o jpg
A treia fiică a anului
Toamna întind mîna după paharul de vin și fotografii vechi, mă duc la tîrgul de cărți, ascult teatru radiofonic.
Chisinau Center4 jpg
Toamna-Toamnelor
Pentru mine, Chişinăul devenise, încet, un oraș galben, despre care îmi plăcea să spun că găzduiește Toamna-Toamnelor.
p 11 sus Sonata de toamna jpg
Lasă-mi toamna
În „Sonata de toamnă” (1978), Ingmar Bergman dedică acest anotimp transpunerii unei întîlniri dintre o mamă și o fiică înstrăinate.
31524231041 19fca33e3b o jpg
Viața începe cînd cade prima frunză
Și-acum, la 33 de ani, îmi cumpăr haine noi odată cu fiecare început de toamnă, de parcă m-aș pregăti iar pentru școală.
p 12 sus WC jpg
Delta
Septembrie era pentru noi și luna marii traversări a lacului Razelm.
51604890122 85f6db3777 k jpg
Toamna vrajbei noastre
„Nu «Rarul umple carul», ci «Desul umple carul»!“
3035384225 17c8a2043e k jpg
Toamna între maşini paralele
Ne mai amintim cum arăta o toamnă în București în urmă cu 17 ani?
p 14 WC jpg
p 23 WC jpg
Make tea, not war
Ori de cîte ori englezii nu se simt în largul lor într-o situație (adică aproape tot timpul), pun de ceai.
image png
SF-ul din viețile noastre
Dosarul de acum e o revizitare a unor epoci dispărute.
p 10 la Babeti WC jpg
Cine te face voinic?
Iar azi – numai săpunuri bio, zero clăbuc, sau geluri antibacteriene, zero miros.
image png
Sînt atît de bătrîn, că
Sînt atît de bătrîn, că în copilăria mea dudele se mîncau de pe jos, din praf.
image png
În tranziţie
O zi şi o noapte a durat, cred, aşteptarea pe trotuarul primului McDonald’s, pentru un burger gratuit.
p 11 la Rugina jpg
Avem casete cu „Casablanca“
Fell in love with you watching Casablanca.
p 12 la Mihalache jpg
Unde ești?
„Și după aia pot să plec?” „În nici un caz!” „Nu mai înțeleg nimic!”, se bosumflă. Nu știu dacă e ceva de înțeles, m-am gîndit, dar nu i-am mai spus.
image png
Cu o bursă de studii la Berlin
Mă întreb cum s-ar mai putea realiza astăzi experiența unei călătorii în care totul nu e planificat dinainte pe Internet
p 13 foto Alex Galmeanu jpg
image png
Despre dinozauri şi mamifere conectate (şi tatuate)
De pe margine, cei care privesc melancolic şi neputincios sînt doar dinozaurii.
image png
30 de ani mai tîrziu
Mă atrag tîrgurile cu vechituri într-un fel de neînțeles.
WhatsApp Image 2023 11 22 at 10 28 30 jpeg
Ceea ce nu poate reda o fotografie
Și cît de greu ar fi azi să-ți imaginezi încarnarea unei legături printr-un tom de hîrtie?
image png
image png
Schiță pentru o etică a recunoștinței
Gratitudinea e o recunoaștere a felului misterios în care ni se întîmplă binele.
image png
Recunoștința, darul „învățăceilor”
Ceea ce primesc eu de la „învațăceii” mei este extrem de prețios.

Adevarul.ro

image
Iphone-ul care l-a băgat la închisoare pe Cherecheș. „Ți-ai vândut sufletul diavolului... Eu sunt ăla”
Una dintre probele principale ale acuzării în cazul lui Cătălin Cherecheș a fost seria de 47 de înregistrări audio realizate cu un Iphone S 5. Instanțele au analizat expertize și contra-expertize pentru a răspunde acuzațiilor primarului conform cărora înregistrările au fost trunchiate.
image
Dezvăluiri tulburătoare în cazul doctoriței de 31 de ani ucise în Franța. Cine este principalul suspect și ce spune logodnicul ei
Apar noi detalii în cazul Doinei Jurcă, tânăra doctoriță de 31 de ani din Galați, care a fost găsită înjunghiată într-un apartament din Franța. Logodnicul Doinei spune că principalul suspect este un francez, care ar fi fost reținut
image
Scenă de coșmar la Suceava. Un om de afaceri și-a ucis mama și apoi a început să strige cu o cruce în mână
O femeie în vârstă de 78 de ani, din comuna Dumbrăveni, județul Suceava, a fost găsită moartă, cu numeroase urme de agresiune pe corp, în locuința fiului ei. Anchetatorii au descoperit o scenă de groază la fața locului

HIstoria.ro

image
Cine este și de unde vine Moş Nicolae?
În noaptea de 5 spre 6 decembrie tradiţia spune că Moş Nicolae vine la geamuri şi vede copiii care sunt cuminţi, lăsându-le în cizmuliţe dulcuri şi alte daruri. Spre deosebire de Moş Crăciun, Moş Nicolae nu se arată niciodată iar copiii care au fost cuminţi vor găsi în ghetuţe diverse cadouri.
image
Importanța stației NKVD de la Londra în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
În 1941, stația NKVD de la Londra era cea mai productivă din lume, comunicând Moscovei 7.867 de documente diplomatice și politice, 715 documente pe probleme militare, 127 referitoare la aspecte economice și 51 legate de activități sau operațiuni ale serviciilor de informații.
image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.