Este PR-ul o mod─â?

Dumitru BORŢUN
Publicat în Dilema Veche nr. 532 din 24-30 aprilie 2014
Este PR ul o mod─â? jpeg

ÔÇ×Lucrez ├«n PR. Ol├ę!ÔÇť Partea a doua nu se aude, dar de cele mai multe ori se sub├«n┼úelege. Dup─â felul ├«n care o spune cel sau cea care se prezint─â drept PR-ist sau PR-ist─â, rezult─â c─â a lucra ├«n PR este cool, este c├«t se poate de bine, este un privilegiu; iar PR-istul ar fi un om creativ, responsabil, bine pl─âtit, care se ocup─â de lucruri complexe ┼či cunoa┼čte oameni interesan┼úi ÔÇô pe scurt, ar fi un om de succes.

Cei mai mul┼úi oameni, c├«nd aud sintagma ÔÇ×Rela┼úii PubliceÔÇť se g├«ndesc la rela┼úiile cu publicul. Al┼úii, mai aviza┼úi, ┼čtiu c─â este vorba de ceva ÔÇ×legat de comunicareÔÇť, dar cine nu ┼čtie s─â comunice? ÔÇ×Ce, acas─â nu comunic─âm?ÔÇť A┼ča s-a ajuns ca, ├«n multe institu┼úii, s─â fie angaja┼úi oameni f─âr─â nici o preg─âtire de specialitate, pe care nu ┼čtii cum s─â-i folose┼čti, dar nu vrei s─â-i dai afar─â (de┼či facult─â┼úile noastre preg─âtesc speciali┼čti de dou─â decenii); oamenii politici angajeaz─â pe posturi de PR ziari┼čti (ÔÇ×au condei, deci ┼čtiu s─â comuniceÔÇť); managerii din multe firme apeleaz─â la agen┼úii de publicitate, de┼či nu au nevoie de reclam─â, ci de campanie de imagine. Ignoran┼úa legat─â de lumea profesiilor se ├«mplete┼čte at├«t de armonios cu ÔÇ×capitalismul de cumetrieÔÇť, ├«nc├«t nu mai ┼čtiu ce s─â cred: ignoran┼úa favorizeaz─â cumetria, sau cumetria alimenteaz─â ignoran┼úa?

├Än cele ce urmeaz─â sper s─â-i conving pe cititori de un lucru: comunicarea public─â seam─ân─â prea pu┼úin cu comunicarea domestic─â, pe care o ┼čtim de-acas─â, din sufragerie. Iar Rela┼úiile Publice, ca variant─â inginereasc─â a acesteia, cu at├«t mai pu┼úin!

ÔÇ×PRÔÇť este abrevierea expresiei engleze┼čti Public Relations, care se traduce prin ÔÇ×Rela┼úii PubliceÔÇť (├«n nici un caz prin ÔÇ×rela┼úii cu publiculÔÇť). Defini┼úia cea mai r─âsp├«ndit─â a Rela┼úiilor Publice este cea a Asocia┼úiei Interna┼úionale de Rela┼úii Publice (International Public Relations Association ÔÇô IPRA): ÔÇ×O func┼úie principal─â a conducerii, bazat─â pe o activitate continu─â ┼či sistematic─â, prin care institu┼úiile caut─â s─â ob┼úin─â ├«n┼úelegerea, simpatia ┼či sprijinul celor cu care au rela┼úii ├«n prezent sau vor avea ├«n viitor.ÔÇť A┼čadar, o activitate pus─â ├«n slujba managementului unei organiza┼úii. Oare s─â fie doar at├«t? Este adev─ârat c─â ea s-a n─âscut ├«n organiza┼úii ÔÇô mai precis, ├«n firmele americane, preocupate s─â contracareze deciziile guvernamentale care le afectau interesele ┼či s─â se fereasc─â de curiozitatea prea mare a presei, care le scotocea prin rufele murdare. Accep┼úiunea asta, care mi se pare meschin─â ┼či reduc┼úionist─â, a supravie┼úuit p├«n─â ├«n anii ÔÇÖ70 ai secolului trecut, c├«nd unul dintre clasicii Rela┼úiilor Publice americane scria: ÔÇ×Activitatea de Rela┼úii Publice reprezint─â o func┼úie de-sine-st─ât─âtoare a conducerii; un mijloc de realizare a ├«n┼úelegerii, accept─ârii ┼či cooper─ârii; o cale de gestionare a problemelor ┼či controverselor; o form─â de stimulare a responsabilit─â┼úii conducerii de a sluji interesul public; un sistem de avertizare timpurie; o activitate obiectiv─â ┼či onest─â.ÔÇť (Rex Harlow, Building a Public Relations Definition, 1976) Cei care mai promoveaz─â ┼či ast─âzi aceast─â accep┼úiune a termenului s├«nt ori dep─â┼či┼úi, ori ipocri┼úi: o fac pentru a eluda cele mai importante func┼úii ale Rela┼úiilor Publice, care se exercit─â la nivel societal ÔÇô vezi Rela┼úiile Publice guvernamentale (governmental public relations).

├Än viziunea mea, Rela┼úiile Publice au p─âr─âsit de mult ÔÇ×cuibul natalÔÇť, devenind o tehnic─â aplicabil─â ├«n orice organiza┼úie, apoi o adev─ârat─â inginerie social─â, ca s─â ajung─â, ├«n zilele noastre, aproape o politic─â (atunci c├«nd ele nu ├«nlocuiesc, pur ┼či simplu, politica). ├Äntr-o lucrare pe care am publicat-o pentru prima dat─â ├«n 2005 la Editura Tritonic (Rela┼úiile Publice ┼či noua societate, reedidat─â de aceea┼či editur─â ├«n 2012), degajam trei sensuri ale termenului ÔÇ×Rela┼úii PubliceÔÇť: 1) tehnic─â de legitimare, 2) inginerie a consensului ┼či 3) management al reprezent─ârilor sociale.

├Än ┼úara noastr─â, Rela┼úiile Publice au p─âtruns imediat dup─â Revolu┼úia din 1989, cu peste un secol de la na┼čterea lor ├«n SUA ┼či cu patru decenii ┼či jum─âtate mai t├«rziu dec├«t ├«n Europa Occidental─â. ÔÇ×V├«rful de lanceÔÇť l-au reprezentat universit─â┼úile: SNSPA, cu Departamentul de ┼×tiin┼úe ale Comunic─ârii (1991), care va deveni Facultatea de Comunicare ┼či Rela┼úii Publice (1988), Facultatea de Jurnalism ┼či ┼×tiin┼úele Comunic─ârii a Universit─â┼úii din Bucure┼čti (1993) ┼či Sec┼úia Comunicare ┼či Rela┼úii Publice de la Facultatea de Litere a aceleia┼či universit─â┼úi (1994). ├Än acest caz avem o situa┼úie atipic─â pentru ┼úara noastr─â: ├«nv─â┼ú─âm├«ntul a fost mai ÔÇ×pe faz─âÔÇť dec├«t alte domenii (de obicei, el este cel r─âmas ├«n urm─â). Se poate spune c─â ├«nv─â┼ú─âm├«ntul rom├ónesc ofer─â o preg─âtire a speciali┼čtilor competitiv─â ├«n plan interna┼úional. Celebrul autor american, Dennis Wilcox, profesor emerit la Universitatea de Stat din San Jose, care ├«n septembrie 2009 s-a ├«nt├«lnit cu studen┼úi de la toate cele trei facult─â┼úi, a afirmat c─â nivelul lor de preg─âtire este similar cu cel din SUA. Celor de la SNSPA le-a spus textual: ÔÇ×Dac─â a┼č putea, v-a┼č lua cu mine ├«n America, s─â fi┼úi studen┼úii mei!ÔÇť A┼čadar, la ├«nceputul anilor ÔÇÖ90, universit─â┼úile au fost ÔÇ×locomotivele progresuluiÔÇť, devans├«nd practica.

Urm─âtorul domeniu care a intrat pe orbit─â a fost sectorul institu┼úional, dar nu tot (exist─â ┼či acum institu┼úii r─âmase ├«n urm─â). Un bun exemplu a fost Ministerul Ap─âr─ârii Na┼úionale, care era angajat ├«n procesul de preg─âtire pentru admiterea Rom├óniei ├«n NATO. Un alt exemplu de bune practici l-a reprezentat, p├«n─â ├«n 2007, Delega┼úia Comisiei Europene ├«n Rom├ónia (directoarea de comunicare de atunci, Angela Filote, era chiar ┼×efa Reprezentan┼úei Comisiei Europene de ast─âzi). ├Än prezent, sistemul Administra┼úiei Publice cuprinde aproximativ 15.000 de func┼úionari cu atribu┼úii de comunicatori. ├Än 2004, Agen┼úia pentru Strategii Guvernamentale raporta existen┼úa ├«n Rom├ónia a unui num─âr de 12.930 de comunicatori numai ├«n sistemul administra┼úiei publice.

Au urmat agen┼úiile de PR, care au explodat dup─â 1995. La ora actual─â, se dezvolt─â tot mai multe departamente de Rela┼úii Publice ├«n interiorul companiilor ÔÇô m─â refer la firmele str─âine, dar ┼či la cele rom├óne┼čti. Dac─â un Work Book editat de The Business Review ├«n 2001 inventaria doar 20 de agen┼úii care operau pe pia┼úa de Rela┼úii Publice din Rom├ónia, edi┼úia rom├óneasc─â a revistei Campaign din iunie 2005 ├«nregistra 29 de astfel de operatori, care aveau, ├«mpreun─â, 358 de angaja┼úi ÔÇô ceea ce ├«nseamn─â, ├«n medie, aproximativ 12 angaja┼úi (conform IPRA, ├«n plan mondial aproape 80% din companiile de PR s├«nt firme mici, cu c├«te 10-15 angaja┼úi). Dar lista nu este complet─â; ├«n realitate exist─â un num─âr aproape dublu de agen┼úii, la care trebuie s─â ad─âug─âm departamentele de Rela┼úii Publice din marile corpora┼úii prezente pe pia┼úa rom├óneasc─â. Mai r─âm├«n consultan┼úii independen┼úi, care s├«nt greu de inventariat, deoarece foarte pu┼úini pot fi g─âsi┼úi ├«n Registrul Comer┼úului, iar cei ├«nregistra┼úi se prezint─â sub diferite denumiri care nu trimit ├«ntotdeauna la Rela┼úii Publice. Nici ├«n firme ┼či institu┼úii nu vom g─âsi peste tot sintagma ÔÇ×Rela┼úii PubliceÔÇť; multe departamente se numesc ÔÇ×Corporate AffairsÔÇť sau ÔÇ×Public AffairsÔÇť sau, pur ┼či simplu, ÔÇ×ComunicareÔÇť; ├«n multe firme, Rela┼úiile Publice s├«nt integrate ├«n departamentul de Marketing.

La o mas─â at├«t de mare de lucr─âtori care au nevoie de cuno┼čtin┼úe ┼či abilit─â┼úi ├«ntr-un domeniu nou pentru lumea profesiilor din Rom├ónia ÔÇô comunicarea strategic─â ÔÇô, era necesar─â o organiza┼úie profesional─â. Nu se poate vorbi de profesionalizarea ocupa┼úiilor dintr-un domeniu, f─âr─â existen┼úa unei autorit─â┼úi la nivel na┼úional care s─â promoveze principiile, valorile ┼či standardele specifice profesiei. Din 1995 fiin┼úeaz─â Asocia┼úia Rom├ón─â de Rela┼úii Publice (ARRP), care reune┼čte principalii actori ai industriei de profil din ┼úara noastr─â. Asocia┼úia nu cuprinde agen┼úii de Rela┼úii Publice, dar reune┼čte reprezentan┼úi ai acestora. Ea num─âr─â peste 100 de membri, persoane fizice, speciali┼čti ├«n Rela┼úii Publice din sectorul privat, din institu┼úiile publice ┼či din ├«nv─â┼ú─âm├«ntul superior.

Asocia┼úia Rom├ón─â a Profesioni┼čtilor ├«n Rela┼úii Publice este membru al Confedera┼úiei Europene de Rela┼úii Publice (CERP) ┼či membru fondator al celei mai mari organiza┼úii de profil din lume ÔÇô Global Alliance for Public Relations and Communication Management ÔÇô pe scurt, Global Alliance (GA). Principala realizare a Asocia┼úiei este recunoa┼čterea oficial─â, ├«n 1997, a profesiei de specialist ├«n rela┼úii publice, a┼ča cum este definit─â ├«n Clasificarea Ocupa┼úiilor din Rom├ónia.

A┼čadar, activitatea de Rela┼úii Publice este mult mai mult dec├«t o mod─â. Ca orice lucru nou, ea a suscitat multe reflexe de prestigiu, a trezit mult snobism ┼či a ajuns s─â aib─â o mare for┼ú─â de atrac┼úie pentru t├«n─âra genera┼úie. Este un lucru comun tuturor industriilor creative: IT, Mass-media, Advertising, Arhitectur─â, Art─â urban─â etc. Dar dincolo de acest aspect, Rela┼úiile Publice reprezint─â un domeniu vital pentru societ─â┼úile postmoderne. Pur ┼či simplu, ele preiau func┼úia de legitimare a ÔÇ×marilor pove┼čtiÔÇť, cum le-a numit Jean-Fran├žois Lyotard, ocup├«nd locul gol r─âmas dup─â ie┼čirea cre┼čtinismului din spa┼úiul public ┼či dup─â epuizarea for┼úei de legitimare a marilor ideologii: na┼úionalismul, liberalismul, socialismul sau comunismul. ├Än zilele noastre, ├«nlocuirea legitim─ârii ÔÇ×de sus ├«n josÔÇť cu legitimarea ÔÇ×de jos ├«n susÔÇť s-a generalizat: persoane, organiza┼úii ┼či state se legitimeaz─â prin intermediul gestion─ârii propriei imagini. S-a dezvoltat un ├«ntreg sistem de inginerie social─â, cu toat─â tehnologia aferent─â: Rela┼úii Publice. Ast─âzi, legitimitatea se construie┼čte ┼či se vinde: ÔÇ×tr─âim ├«n epoca marketingului valorilor ┼či a legitimit─â┼úilor promo┼úionale, stadiu ultim al seculariz─ârii postmoraliste.ÔÇť (Gilles Lipovetsky, Amurgul datoriei, Editura Babel, 1996, p. 292) A┼čadar, marketizarea este complet─â: ea vizeaz─â valorile ┼či credin┼úele noastre!

├Än Omul recent, H.-R. Patapievici lega acest lucru de dispari┼úia datoriei cre┼čtine: ÔÇ×Ideea de datorie cre┼čtin─â a murit. (...) Ceea ce ne lipse┼čte este sentimentul ├«mplinirii personale, iar acesta nu se poate ob┼úine dec├«t f─âc├«ndu-┼úi datoria. (...) Faptul c─â azi totul pare a nu fi dec├«t ┬źconstruit┬╗, doar ┬źimaginat┬╗ (...), se explic─â prin absurda lips─â de legitimitate la care ne-a condus eliminarea lui Dumnezeu din orice referin┼ú─â rezonabil─â a vie┼úii pe care o ├«mp─ârt─â┼čim cu semenii no┼čtri.ÔÇť (H.-R. Patapievici, Omul recent. O critic─â a modernit─â┼úii din perspectiva ├«ntreb─ârii ÔÇ×Ce se pierde atunci c├«nd ceva se c├«┼čtig─â?ÔÇť, Humanitas, 2001, p. 91)

V─âduvite de boltele simbolice pe care le asigurau religia ┼či marile ideologii, societ─â┼úile postmoderne s-ar destr─âma ├«n absen┼úa unei inginerii a comunic─ârii strategice. Comunicarea eficient─â a devenit liantul social pe care ├«l propune o lume secularizat─â a doua oar─â. Ceea ce spun aici se poate vedea cu ochiul liber: eficien┼úa comunic─ârii este invers propor┼úional─â cu violen┼úa. Iar acest lucru este valabil ┼či ├«n via┼úa cotidian─â (├«n cuplu, ├«n familie, ├«n grupul de munc─â), ┼či ├«n via┼úa politic─â (├«n rela┼úia dintre partide, dintre institu┼úiile statului sau dintre guvernan┼úi ┼či guverna┼úi), ┼či ├«n via┼úa interna┼úional─â: c├«t─â lips─â de comunicare, at├«ta violen┼ú─â!

Dumitru Bor┼úun este conf. univ. dr. la Facultatea de Comunicare ┼či Rela┼úii Publice ÔÇô SNSPA, din Bucure┼čti, ┼či pre┼čedintele juriului de onoare al Asocia┼úiei Rom├óne de Rela┼úii Publice.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.