Eseul m─â-sii

┼×erban ANGHELESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 548 din 14-20 august 2014
Eseul m─â sii jpeg

M─â g├«ndesc, pentru prima oar─â, la oc─âri, ├«njur─âturi ┼či blesteme. P├«n─â ast─âzi le-am practicat cu m─âsur─â, ├«n limitele bunei-cre┼čteri, spontan, f─âr─â reflec┼úiunea steril─â, care seac─â izvoarele dulci ale sudalmei. Voi adopta o masc─â doct─â sub care doarme ignoran┼úa. ├Änjur─âtura atac─â falic religia matern─â a adversarului, ├«l anuleaz─â pe ├«njurat, ur├«ndu-i o regresiune f─âr─â ├«ntoarcere ├«n uterul matern. Ocara te face de r├«s, te ru┼čineaz─â, te umple de bube necamuflabile. ├Änjur─âtura e structural simpl─â. Str─âpunge ca o s─âgeat─â. Important ├«n ea e verbul acela r├«vnit ┼či ru┼činos, gonit din dic┼úionarele pudice. ÔÇ×A futeÔÇť, al─âturi de ÔÇ×a fiÔÇť, ÔÇ×a muriÔÇť, ÔÇ×a faceÔÇť, ÔÇ×a aveaÔÇť, toate de origine latin─â ÔÇô unde s├«nt dacii ├«nvin┼či sau liberi? ÔÇô, ÔÇ×a credeÔÇť, ÔÇ×a comunicaÔÇť ne definesc substan┼úa. Un popor care ├«┼či pierde vorbele fundamentale, dispare din istorie. S─â ne ├«ntoarcem la injuriile noastre.

Ocara, substantival─â ┼či adjectival─â, detest─â singur─âtatea. Acoper─â prin multitudine. Se n─âpuste┼čte asupra ta ├«n stoluri ┼či puhoaie. Goric─â Pirgu vars─â un ÔÇ×potop de sc├«rbe, trec├«nd de la ├«njur─âturile surugie┼čti la oc─ârile de precupea┼ú─â ┼či la blestemele de chivu┼ú─âÔÇť. Aici, toate clasele de injurii se mi┼čc─â ├«mpreun─â, ├«mp─âr┼úite profesional ┼či etnic. Matei Caragiale ÔÇô nu Mateiu ÔÇô, din calcul estetic, nu produce ┼čiruri lungi de injurii ale Penei Corcodu┼ča sau ale lui Pirgu. Vorbele ur├«tului ┼či r─âului apar ├«n ceea ce numim ┼čcol─âre┼čte caracterizarea personajelor, ┼či s├«nt cople┼čitoare dac─â le str├«ngi ├«ntr-o list─â. Corpul b─ârbatului, spre deosebire de suflet, e palid reprezentat. Sc├«rn─âvia masculin─â e produsul unei firi stricate, manifest ├«n desfr├«u, samsarl├«curi, pezevengl├«c, descreierare, vr─âjm─â┼čie, mai pu┼úin ├«n stigmate trupe┼čti. Spre bucuria feministelor, corpul feminin are un relief de neuitat. Femeile s├«nt ÔÇ×schiloade, ┼čtirbe, coco┼čate sau bor┼úoase, huidume, geamale, bald├«re, balc├«ze, l─ât─âre┼úe, l─âb─âr┼úate, lapo┼čeÔÇť.

├Än via┼úa de mirean, Antim Ivireanul, Mitropolit al Ungrovlahiei, trebuie s─â fi auzit prisos de ├«njur─âturi, oc─âri, cleveteli ┼či vorbe de hul─â. ├Äntr-un Cuv├«nt de ├«nv─â┼ú─âtur─â la Dumineca Vame┼čului, arhiereul ├«┼či mustr─â neamul, unic ├«ntre toate celelalte prin p├«ng─ârirea tainelor cre┼čtine: ÔÇ×C─â ce neam ├«njur─â ca noi de lege, de cruce, de cuminec─âtur─â, de mor┼úi, de com├«ndare, de lum├«n─âri, de suflet, de morm├«nt, de coliv─â, de prescuri, de ispovedanie, de botez, de cununie ┼či de toate tainele sfintei Biserici, ┼či ne oc─âr├«m ┼či ne batjocorim noi ├«n┼čine legea?!ÔÇť Cum se vede, omul de litere tr─âia pl─âcerea listei. Blasfemiile ├«nfrico┼čate nu decurg din necredin┼ú─â sau din ura de Dumnezeu. Dimpotriv─â, credin┼úa ├«n puterea celor sacre ├«ntemeiaz─â ├«njur─âtura, care atac─â, luat─â literal, umanitatea fundamental─â a adversarului, conferit─â de religie. Nimeni nu ├«njur─â de tat─â, de m─âtu┼či sau veri┼čoare. Originea imediat─â sau ├«ndep─ârtat─â, uterul matern, mama mamei, lan┼úul de mor┼úi ├«n linie matern─â s├«nt ┼úintele ├«njur─âturii. Nu ├«njur─âm niciodat─â propria inabilitate sau inadecvare. Ne proiect─âm fulger─âtor m├«nia asupra obiectelor, viet─â┼úilor sau circumstan┼úelor adverse, oric├«nd vinovate. Nimic din groz─âviile enun┼úate de ├«njur─âturi nu se ├«nt├«mpl─â, nu sparge sfera idealit─â┼úii.

Injuriile intr─â ├«n fondul sonor al fiec─ârei zile. ├Än limba rom├ón─â po┼úi compune, dup─â o regul─â simpl─â, un num─âr indefinit de ├«njur─âturi inofensive ┼či caraghioase. Po┼úi ├«njura de accize, de anacolut, de angoas─â, de toate cuvintele dic┼úionarului, dar ├«n practic─â num─ârul ├«njur─âturilor e mic ┼či nu ve┼úi auzi pe nimeni ├«njur├«nd de astragal sau de expansiunea universului. Literatura doar poate exploata o parte din c├«mpul infinit al ├«njur─âturii. Admira┼úia are ┼či expresii injurioase: dat ├«n m─â-sa, dat dracului, dat ├«n Pa┼čte. ├Änjur─âtura, ca orice bun─â alc─âtuire, e ambivalent─â. De ani de zile m─â ├«ntreb ├«n gol de ce nu ├«njur─âm de Cr─âciun.

Batjocura pronun┼úat─â ├«ntre patru pere┼úi ├«┼či pierde puterea. Strigat─â ├«n pia┼ú─â, sau tip─ârit─â, te face de r├«sul lumii. Ruxandra Cesereanu clasific─â violen┼úa lingvistic─â rom├óneasc─â ├«n nou─â registre, discutabile, dar foarte utile. Despre unul dintre ele, bestializarea, voi vorbi mai jos. V├«rfurile societ─â┼úii atrag ocara ca un paratr─âsnet. Nimeni nu poate sc─âpa de calomnie. Judec├«nd dup─â categoriile batjocurii, se ob┼úine, prin inversiune, un portret al ÔÇ×normalit─â┼úiiÔÇť. Omul ÔÇ×normalÔÇť nu are cusururi fizice ┼či mentale, are o familie armonioas─â, o slujb─â, este deci bine integrat social, heterosexual, cump─âtat ├«n pl─âceri, rom├ón-ortodox, ├«n cazul nostru ┼či, dac─â se poate, lipsit ├«n fizionomie ┼či ├«n purt─âri de orice tr─âs─âtur─â animalic─â.

Oc─ârile duhovnicilor ┼či ale proorocilor s├«nt instrumente ale vindec─ârii. Oc─ârile condamnabile s├«nt mincinoase ┼či ┼úintuiesc persoanele vizate cu bucuria umilirii, f─âr─â vreo inten┼úie moralizatoare. Exist─â ┼či oc─âri estetice, al c─âror efect nu este nici poc─âin┼úa religioas─â, nici ├«njosirea definitiv─â, ci jocul cu materii chiar monstruoase ┼či abjecte, incluse ├«ntr-o retoric─â frumoas─â. Andrei Ple┼ču, ├«n Zoologie, se preface a compune ÔÇ×o modest─â oper─â descriptiv─âÔÇť a animalit─â┼úii umane din Rom├ónia. Nici g├«nd de a┼ča ceva ├«n succesiunea aiuritoare de ┼ú├«ri ofensa┼úi, ┼úapi vizionari ┼či buhai tandri. ├Än pofida aparen┼úelor explicite, critica social─â, ofensa, chiar, se estompeaz─â, ├«nghi┼úite de fantastic. Desf─âtarea verbal─â ┼či pictural─â, ├«mperecherile insolite ale ├«nf─â┼úi┼č─ârilor animale, altoiuri implauzibile ┼či, lucrul cel mai interesant, descoperirea umanit─â┼úii ├«n animale, fac din textul zoo-antropologic ┼či antropo-zoologic un obiect estetic. Un fragment din Zoologie trimite prin similitudine spre ┼čamanismul kirghiz-t─âtar ┼či spre emisiunile sonore ale bolnavului de n─âjit ├«n desc├«ntece rom├óne┼čti. Juxtapun ┼či v─â las s─â judeca┼úi. Andrei Ple┼ču scrie: ÔÇ×Auzi la fiecare pas ┼či la orele cele mai nea┼čteptate ┼čuier─âturi, r─âgete, m├«r├«ieli, chiote, groh─âieli, beh─âituri, ciripeli, morm─âituri, cronc─âneli, sc├«ncete, l─âtr─âturi...ÔÇť O regresiune grotesc─â colectiv─â. Instaurarea haosului, f─âr─â promisiunea lumii noi. ┼×amanul Baq├ža, relateaz─â Mircea Eliade: ÔÇ×latr─â precum un c├«ine, zbiar─â ca boul, muge┼čte, strig─â, beh─âie ca un miel, groh─âie ca porcul, necheaz─â, uguie┼čte...ÔÇť N─âjitul, ÔÇ×inflama┼úiunea urechiiÔÇť, dup─â Laz─âr ┼×─âineanu, bubuie, zv├«cne┼čte, necheaz─â, gruhne┼čte ca porcii, latr─â, c├«rc─âie ca greierii, m─âc─âne ca ra┼úele, cotcod─âce┼čte... S├«nt zgomotele bolii din om, semne ale subumaniz─ârii vindecate prin desc├«ntec. Cel lecuit are o traiectorie ini┼úiatic─â. Descinde ├«n animalitate ┼či urc─â ├«ntr-un corp-univers, cu luceferi pe umeri, soare ├«n piept ┼či luna pe spate. ┼×amanul demonstreaz─â public capacitatea de a comunica cu animalele ├«n limba lor, o extensie a umanit─â┼úii, deci o progresiune.

Blestemul religios, savant, os├«nde┼čte la o moarte ├«ndoit─â: cu trupul aici, cu sufletul ├«n veacul viitor, r─âul maxim pentru un cre┼čtin. Trec peste rafinamentele unui blestem de sine preo┼úesc, garan┼úie a credin┼úei ortodoxe, despre care am aflat din cartea lui Dan Horia Mazilu, O istorie a blestemului. Odat─â p─âr─âsit─â ortodoxia pentru catolicism, prelatul ar fi m├«ncat de viermi de viu, p─âm├«ntul i-ar v─ârsa oasele ÔÇ×s─â fie hiarelor r─âpitoare spre roadereÔÇť. Este o condamnare la moarte ve┼čnic─â.

├Än ├«ncheiere, las s─â curg─â blesteme ┼ú─âr─âne┼čti, ur─âri lirice de r─âu ├«nregistrate ┼či indexate motivic ├«n Colec┼úia Na┼úional─â de Folclor: ÔÇ×M├«nce-i gr├«ul paserile ┼či ov─âsul pi┼úigu┼čii ┼či mintea din cap grelu┼čii; s─â n-aiv─â noroc de boi, nici de staulul de oi; trag─â-i corbii carnea-n fagi, oasele sub copaci; aib─â casa cucului ┼či odihna v├«ndului; s─â-l m─âm├«nce temni┼úa.ÔÇť Pe m├«ndra necredincioas─â au s-o bat─â ÔÇ×frunzuli┼úa de salat─â, r─âd─âcina de s─âcar─â, somnul meu de ast─â-var─â.ÔÇť ÔÇ×Turtele de gr├«u te bat─â ┼či horinca pip─ârat─â; arde-ar rochia pe tine, cum arde inima-n mine; ard─â-┼úi cizma pe picior, precum te a┼čtept cu dor; c├«nd vei merge la f├«nt├«n─â, cad─â-┼úi vasele din m├«n─â, c├«nd te-i pleca dup─â ele, rup─â-┼úi-se din m─ârgele, culeg├«nd m─ârgelele, rup─â-┼úi-se degetele.ÔÇť

├Än ultima var─â comunist─â, umbl├«nd prin pia┼úa Matache, am auzit diamantul blestemelor: ÔÇ×S─â dea Dumnezeu s─â mori c-o zi ├«naintea lui, s─â n-apuci s─â te bucuri!ÔÇť 

┼×erban Anghelescu este pensionar. 

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.