Erasmus. Despre devenire

Nicoleta POPA ┼či Miruna COVACI-Z─éVOI
Publicat în Dilema Veche nr. 582 din 9-15 aprilie 2015
Erasmus  Despre devenire jpeg

Bruxelles, 22 septembrie 2014. ÔÇ×Comisia [European─â] estimeaz─â c─â, ├«ncep├«nd din 1987, este posibil ca aproximativ un milion de copii s─â se fi n─âscut din cupluri formate datorit─â programului Erasmus.ÔÇť ┼×tirile pornind de la acest comunicat al Comisiei au f─âcut ├«nconjurul Europei. Bebelu┼čii Erasmus au fost faimo┼či zile la r├«nd, iar dragostea ap─ârea printre oportunit─â┼úile acestui program european prin care tinerii studiaz─â sau fac practic─â ├«n str─âin─âtate.

Aceast─â surprinz─âtoare estimare a Comisiei nu a f─âcut subiectul unei cercet─âri distincte, ci face parte dintr-un studiu mai amplu privind impactul pe care l-a avut Erasmus. Celelalte aspecte nu au atras aten┼úia, ├«ns─â, chiar ├«n aceea┼či m─âsur─â. A┼čadar, poate c─â e momentul s─â li se fac─â pu┼úin─â dreptate: studen┼úii Erasmus au ┼čanse mai mari s─â ├«┼či g─âseasc─â un loc de munc─â; rata ┼čomajului la cinci ani dup─â absolvire ├«n r├«ndul fo┼čtilor studen┼úi este cu 23% mai mic─â; pe parcursul unui stagiu Erasmus studen┼úii dezvolt─â abilit─â┼úile ┼či atitudinile cerute de angajatori: deschiderea, curiozitatea, capacitatea de a rezolva probleme, abilitatea de a lua decizii, ├«ncrederea, toleran┼úa fa┼ú─â de alte valori ┼či comportamente. Aproape 1 din 10 studen┼úi care au f─âcut practic─â ├«ntr-o alt─â ┼úar─â ┼či-au deschis propria afacere. 

Studiul detaliaz─â multe laturi ale programului. Totu┼či, s-a vorbit mai mult despre copii, despre dragostea g─âsit─â pe parcursul studiilor (27% din studen┼úi se pare c─â au avut aceast─â ┼čans─â), despre cupluri ├«n care partenerii au na┼úionalit─â┼úi diferite (33% din fo┼čtii studen┼úi se reg─âsesc ├«n aceast─â situa┼úie). De ce? Pentru mul┼úi tineri, experien┼úele tr─âite ├«n cadrul programului au reprezentat momente-cheie din via┼úa lor, at├«t din punct de vedere academic, c├«t ┼či personal. 

Povestea continu─â. Din 1987 p├«n─â ├«n prezent, peste trei milioane de studen┼úi din Europa au beneficiat de mobilit─â┼úi de studiu sau practic─â ├«ntr-o alt─â ┼úar─â, iar p├«n─â ├«n 2020 se estimeaz─â c─â acest num─âr va cre┼čte cu dou─â milioane. ├Än prezent, oportunit─â┼úile de care beneficiaz─â studen┼úii fac parte din noul program lansat de Comisia European─â la 1 ianuarie 2014, programul Erasmus+. Acesta finan┼úeaz─â ┼či proiecte de educa┼úie ┼čcolar─â, formare profesional─â, tineret, educa┼úia adul┼úilor. Dar ├«nv─â┼ú─âm├«ntul superior ┼či, mai ales, oportunit─â┼úile pentru studen┼úi reprezint─â ├«n continuare investi┼úia principal─â pe care o face Comisia European─â. 

Erasmus+ ofer─â studen┼úilor ┼čansa de a beneficia de mobilit─â┼úi de studiu ┼či practic─â ├«ntr-o alt─â ┼úar─â. Un t├«n─âr poate petrece de la minimum 3 luni p├«n─â la maximum 12 luni pentru a studia ├«ntr-o alt─â ┼úar─â. Grantul lunar pe care ├«l poate primi poate fi de 450 sau 500 de euro pe lun─â, iar pentru studen┼úii cu oportunit─â┼úi reduse granturile s├«nt suplimentate cu 200 de euro. Un stagiu de practic─â ├«n cadrul Erasmus+ poate dura minimum 2 luni ┼či maximum 12 luni, iar grantul lunar poate fi de 650 sau 700 de euro pe lun─â. Nu ├«n ultimul r├«nd, unul dintre aspectele noi este c─â experien┼úa programului nu mai este limitat─â la o singur─â dat─â ├«n via┼ú─â. Cei care doresc s─â ├«nve┼úe ├«n context interna┼úional o pot face p├«n─â la maximum 12 luni pentru fiecare ciclu de studiu: licen┼ú─â, master ┼či doctorat. Mai mult, ├«ncep├«nd cu anul universitar 2015/2016, unele universit─â┼úi ofer─â ┼či posibilitatea ca tinerii s─â beneficieze de mobilitate ├«n ┼ú─âri partenere ale programului din ├«ntreaga lume, dincolo de ┼ú─ârile care au statut de participante: statele membre UE, Islanda, Liechtenstein, FRI Macedonia, Norvegia ┼či Turcia. 

Trecutul Erasmus ├«n Rom├ónia arat─â c─â tinerii se ├«ndreapt─â mai ales c─âtre ┼ú─âri precum Fran┼úa, Spania, Germania, Italia ┼či Ungaria, iar ├«n universit─â┼úile din Rom├ónia vin mai ales studen┼úi din Fran┼úa, Spania, Turcia, Italia ┼či Portugalia. De exemplu, ├«n perioada 2010-2014, 4061 de tineri din Rom├ónia au studiat ┼či au f─âcut practic─â ├«n Fran┼úa, 2220 ├«n Spania ┼či 1990 ├«n Germania. ├Än perioada 2010-2013, 1099 de tineri din Fran┼úa, 923 din Spania ┼či 805 din Turcia au studiat ┼či au f─âcut practic─â ├«n Rom├ónia. 

Cifrele, ├«ns─â, relevante pentru statistici, nu reu┼česc s─â surprind─â pove┼čtile din spatele lor. Tinerii simt dorin┼úa de a ├«ncerca o experien┼ú─â nou─â, de a ├«nv─â┼úa o limb─â str─âin─â, de a tr─âi ├«ntr-o alt─â ┼úar─â, de a-┼či face prieteni de pretutindeni. Studiul ├«n context interna┼úional ├«i ajut─â s─â se cunoasc─â mai bine, s─â devin─â persoane independente, adaptabile, tolerante, competente profesional ┼či active civic. 

Nicoleta Popa este expert ├«n proiecte de mobilitate pentru domeniul universitar, ANPCDEFP. 

Miruna Covaci-Z─âvoi este responsabil comunicare, ANPCDEFP. 

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.