Erasmus. Despre devenire

Nicoleta POPA şi Miruna COVACI-ZĂVOI
Publicat în Dilema Veche nr. 582 din 9-15 aprilie 2015
Erasmus  Despre devenire jpeg

Bruxelles, 22 septembrie 2014. „Comisia [Europeană] estimează că, începînd din 1987, este posibil ca aproximativ un milion de copii să se fi născut din cupluri formate datorită programului Erasmus.“ Ştirile pornind de la acest comunicat al Comisiei au făcut înconjurul Europei. Bebeluşii Erasmus au fost faimoşi zile la rînd, iar dragostea apărea printre oportunităţile acestui program european prin care tinerii studiază sau fac practică în străinătate.

Această surprinzătoare estimare a Comisiei nu a făcut subiectul unei cercetări distincte, ci face parte dintr-un studiu mai amplu privind impactul pe care l-a avut Erasmus. Celelalte aspecte nu au atras atenţia, însă, chiar în aceeaşi măsură. Aşadar, poate că e momentul să li se facă puţină dreptate: studenţii Erasmus au şanse mai mari să îşi găsească un loc de muncă; rata şomajului la cinci ani după absolvire în rîndul foştilor studenţi este cu 23% mai mică; pe parcursul unui stagiu Erasmus studenţii dezvoltă abilităţile şi atitudinile cerute de angajatori: deschiderea, curiozitatea, capacitatea de a rezolva probleme, abilitatea de a lua decizii, încrederea, toleranţa faţă de alte valori şi comportamente. Aproape 1 din 10 studenţi care au făcut practică într-o altă ţară şi-au deschis propria afacere. 

Studiul detaliază multe laturi ale programului. Totuşi, s-a vorbit mai mult despre copii, despre dragostea găsită pe parcursul studiilor (27% din studenţi se pare că au avut această şansă), despre cupluri în care partenerii au naţionalităţi diferite (33% din foştii studenţi se regăsesc în această situaţie). De ce? Pentru mulţi tineri, experienţele trăite în cadrul programului au reprezentat momente-cheie din viaţa lor, atît din punct de vedere academic, cît şi personal. 

Povestea continuă. Din 1987 pînă în prezent, peste trei milioane de studenţi din Europa au beneficiat de mobilităţi de studiu sau practică într-o altă ţară, iar pînă în 2020 se estimează că acest număr va creşte cu două milioane. În prezent, oportunităţile de care beneficiază studenţii fac parte din noul program lansat de Comisia Europeană la 1 ianuarie 2014, programul Erasmus+. Acesta finanţează şi proiecte de educaţie şcolară, formare profesională, tineret, educaţia adulţilor. Dar învăţămîntul superior şi, mai ales, oportunităţile pentru studenţi reprezintă în continuare investiţia principală pe care o face Comisia Europeană. 

Erasmus+ oferă studenţilor şansa de a beneficia de mobilităţi de studiu şi practică într-o altă ţară. Un tînăr poate petrece de la minimum 3 luni pînă la maximum 12 luni pentru a studia într-o altă ţară. Grantul lunar pe care îl poate primi poate fi de 450 sau 500 de euro pe lună, iar pentru studenţii cu oportunităţi reduse granturile sînt suplimentate cu 200 de euro. Un stagiu de practică în cadrul Erasmus+ poate dura minimum 2 luni şi maximum 12 luni, iar grantul lunar poate fi de 650 sau 700 de euro pe lună. Nu în ultimul rînd, unul dintre aspectele noi este că experienţa programului nu mai este limitată la o singură dată în viaţă. Cei care doresc să înveţe în context internaţional o pot face pînă la maximum 12 luni pentru fiecare ciclu de studiu: licenţă, master şi doctorat. Mai mult, începînd cu anul universitar 2015/2016, unele universităţi oferă şi posibilitatea ca tinerii să beneficieze de mobilitate în ţări partenere ale programului din întreaga lume, dincolo de ţările care au statut de participante: statele membre UE, Islanda, Liechtenstein, FRI Macedonia, Norvegia şi Turcia. 

Trecutul Erasmus în România arată că tinerii se îndreaptă mai ales către ţări precum Franţa, Spania, Germania, Italia şi Ungaria, iar în universităţile din România vin mai ales studenţi din Franţa, Spania, Turcia, Italia şi Portugalia. De exemplu, în perioada 2010-2014, 4061 de tineri din România au studiat şi au făcut practică în Franţa, 2220 în Spania şi 1990 în Germania. În perioada 2010-2013, 1099 de tineri din Franţa, 923 din Spania şi 805 din Turcia au studiat şi au făcut practică în România. 

Cifrele, însă, relevante pentru statistici, nu reuşesc să surprindă poveştile din spatele lor. Tinerii simt dorinţa de a încerca o experienţă nouă, de a învăţa o limbă străină, de a trăi într-o altă ţară, de a-şi face prieteni de pretutindeni. Studiul în context internaţional îi ajută să se cunoască mai bine, să devină persoane independente, adaptabile, tolerante, competente profesional şi active civic. 

Nicoleta Popa este expert în proiecte de mobilitate pentru domeniul universitar, ANPCDEFP. 

Miruna Covaci-Zăvoi este responsabil comunicare, ANPCDEFP. 

Cumpărături la ușa ta, ajutor în lupta cu COVID 19, învățare online jpeg
Educația între două crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educație, un adevărat cataclism care a scos la iveală, fără cosmetizare, situația dramatică a educației.
E cool să postești jpeg
Starea firească a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat relațiile de încredere, ci, mai nou, și războiul din Ucraina, dezbinarea ideologică împărțind lumea în două tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesară, dar dificilă „înrădăcinare“ democratică
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democrației.
p 1 jpg
E normal să fim normali?
Tinerilor de azi trebuie să le spunem „Zîmbiți – mîine va fi mai rău!“.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomică
Viața socială nu înseamnă doar armonie perfectă, iar rolul solidarității nu este de a suprima competiția, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea să meargă la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educației
Închiderea școlilor și pandemia de COVID-19 au avut consecințe negative atît asupra progresului educațional al copiilor, cît și asupra sănătății emoționale a acestora și, mai mult, asupra siguranței lor online.
Bătălia cu giganții jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma să fie cea de A Treia Romă, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma să fie cea de-A Treia Romă, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acasă și în țările subjugate), dar încă și mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu Țarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin mărturiile familiei, am cunoscut prima fațetă a URSS-ului. A doua fațetă am descoperit-o prin cercetare și jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă tampon între (fosta) URSS și NATO jpeg
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă-tampon între (fosta) URSS și NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
„Comunismul pătrunde în societate precum cancerul într un corp“ – interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului – trei întrebări pentru Thierry WOLTON
„Pentru Putin, Marele Război pentru Apărarea Patriei a asigurat prestigiul URSS în secolul XX și, prin urmare, al Rusiei.”
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV jpeg
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV
„Pentru țări precum Polonia, România, Slovacia, războiul va continua să fie o știre pentru că se întîmplă chiar la granițele lor.“
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa arădeană
Frumosul municipiu de pe malul Mureșului a devenit în mod natural capitala conferințelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Există indiscutabil o relaţie între fenomenul ideologic şi fenomenul transformărilor sociale.
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană jpeg
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană
Prima observaţie pe care aş face-o este că nu trebuie să căutăm noutatea cu orice preţ.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
În secolul al XVII-lea, în următoarele ocurenţe ale formulei „Moscova, a treia Romă”, sesizăm o inversare a raportului dintre Biserică și imperiu.
Kundera după Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera după Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politică vs Europa geopolitică jpeg
Europa politică vs Europa geopolitică
Încercarea Europei Centrale de a-și găsi o identitate politică undeva între Germania şi Rusia a fost şi continuă să fie sortită eşecului.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cum e azi, cum era odată
Regresul nu poate exista decît în condițiile în care credem că există și progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Colosul cenuşiu. Ce ascunde muntele de zgură, una dintre cele mai mari halde din România VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un şofer a rămas fără permis şi a fost amendat după ce a sunat la 112 ca să anunţe că este şicanat în trafic
Un apel la 112 a luat o turnură neaşteptată pentru un bărbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgenţă ca să anunţe că un şofer îl şicanează în trafic, pe raza comunei brăilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro lângă un radar ce comunică direct cu baza Deveselu. „Nu s-a cerut avizul MApN”
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.