Epilog

Publicat în Dilema Veche nr. 773 din 13-19 decembrie 2018
Epilog jpeg

Cum de am ajuns oare amîndoi, venind din orizonturi esențial și contextual diferite, la ideea de ­Poveste? Cred că pe undeva, înainte de a o căuta, o aveam deja pe undeva în noi, că pur și simplu ne plăcea: este o prea clară jubilație în concluzia Marii Povești la care se pare că am ajuns pentru ca să nu se fi ascuns ceva din ea în premisele hedoniste pe care le împărtășim într-o nemărturisită măsură.

Ce-mi place în plus la această viziune a Poveștii, a literaturii/regiei subiacente, este că rezolvă (?) problema fatalității: dacă sîntem prinși în „urzeală și beteală“, dar aceastea sînt „organizate prin suveica dinamică a liberului nostru arbitru“, dacă „ne mișcăm pe un drum pre-scris, dar la țeserea căruia sîntem invitați să participăm“, dacă, pe scurt, „evoluăm între covor și poveste“, ce putem să ne dorim mai mult? Destinație, destinul nu mai poate fi pre-destinație, căci trebuie mai întîi povestit, regizat, ba chiar jucat (în sens de „performat“). Destinația este atunci drumul spre sens, necesar ca drum, dar nu și ca finalitate? Mie îmi place cum sună! Dar va rămîne tot timpul deschisă marea problemă: Cine este autorul Poveștii? Povestim sau sîntem povestiți? Deocamdată se pare că împărtășim convingerea (?) că Omul este cel puțin părtaș la Poveste – ceea ce pentru mine este suficient pentru a mă face fericit. Deocamdată…

Este de asemenea simptomatic faptul că amîndoi recurgem la metaforă – și o facem cu profundă venerație: pur și simplu, în acest caz, nu se poate altfel! Ce este absolut surprinzător (și încîntător) pentru mine este cum, pornind din spații profund diferite, s-ar zice chiar opuse, ale metaforicului, ajungem, pe măsură ce ne învîrtim tot mai aproape de Poveste, la un limbaj metaforic foarte apropiat. Conjunctural, eu am pornit, în spitalul meu, de la metafore corporale, iar prima mea mare metaforă a fost… constipația. „Etiologia“ acestei metafore a fost prima experiență „psiho-somatică“ de intrare în spațiul concentraționar al Spitalului: timp de trei săptămîni, corpul mea s-a închis în el și a amuțit. Cum nu sîntem obișnuiți să vorbim despre astfel de trivialități ale celui mai de jos nivel biologic al trebuințelor noastre, au trecut vreo două săptămîni pînă să aflu că și soția mea („aparținătoare“, cum se cheamă în limbaj spitalicesc) se afla în aceeași situație. Iar într-o zi, soția mea s-a întors cu poveștile despre constipație a două venerabile doamne. Concluzia acestora fusese următoarea: „Am încercat și cu ulei de parafină, să știi, dar nimic. Îți spun eu, asta nu e de la stomac, e de la spital!“ Și avea dreptate: o zi petrecută înapoi acasă, și nici eu, nici soția mea n-am mai avut nici o problemă. Întorși la spital, am luat-o instantaneu de la capăt. Revelația, elementară și ea, a constat în imposibilitatea de a plasa această constipație, de a o localiza: ea nu este nici în stomac, nu este nici în cap, nu este în nici un organ anume; înseamnă atunci că este în corp; dar asta mai înseamnă că este în noi, și deci că nu avem, ci sîntem un corp; și că, surpriză, corpul acesta care sîntem vorbește, ne povestește din noi, despre noi, iar noi nu înțelegem; pe cine nu înțelegem? Păi, pe noi… „Nu există cuvinte pentru anumite stări – constata Paul Valéry; atunci, niște organe care nu au deloc această funcție trebuie să preia aceste eforturi neputincioase de exprimare, de expulzare“. Simptomul este limbaj, conchide el, ca și mulți alți astmatici ai poeziei.

Ce metaforă, Andrei, Constipația! Important nu este ce vrea ea să însemne cu „adevărat“, ci faptul că deschide spre niște adevăruri de necuprins. Vom înțelege deci ceva cu adevărat fundamental despre Om în momentul în care vom reuși să deslușim măcar întrucîtva relația intimă, profundă și misterioasă dintre constipație și Dumnezeu!

Foto: Paul Chiorean, flickr

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

nou centru radioterapie ploiești jpeg
Se deschide un nou centru de Radioterapie la Spitalul Municipal Ploiești
Ministerul Sănătății, în parteneriat cu Banca Mondială, anunță deschiderea unui Centru de Radioterapie la Spitalul Municipal Ploiești. Acesta a fost dotat cu echipamente în valoare de 20 de milioane de lei (4 milioane de euro).
bahmuteanu prigoana oana roman jpg
Oana Roman, alături de Adriana Bahmuțeanu, după decesul lui Silviu Prigoană: „Îmi pare rău de ce i se întâmplă”
Adriana Bahmuțeanu trece prin clipe cumplite după moartea lui Silviu Prigoană, mai ales că afaceristul a fost înmormântat în secret, de către fiii lui, miercuri seară, și nu a primit nici măcar comunicatul pe care Honorius Prigoană l-a remis presei după înhumarea secretă a acestuia. Mai mult, nu și-
examen rezidentiat foto mediafax elvira gheorghita
Rezidențiat 2024. Calendarul examenului, reguli și mod de organizare
Examenul de Rezidențiat 2024 se va desfășura duminică, 17 noiembrie, începând cu ora 10:00. Proba durează 4 ore, iar candidații trebuie să răspundă la o grilă cu 200 de întrebări.
Cum să ne optimizăm viața și să îmbătrânim sănătos cu ajutorul tehnologiilor inovative mp4 thumbnail png
Cum să ne optimizăm viața și să îmbătrânim sănătos, detaliază dr Anca Mihalcea, Medic specialist Geriatrie-Gerontologie
La Adevărul Live vine Dr Anca Mihalcea, Medic specialist Geriatrie-Gerontologie vorbește despre utilizarea tehnologiilor inovative, în menținerea sănătății și optimizarea performanței în viața de zi cu zi.
influenceri
ANAF către influenceri: Puteți cere anularea unor obligații bugetare până pe 25 noiembrie
ANAF a transmis influencerilor și altor persoane care câștigă bani din urma postărilor pe internet că pot depune cererea de amnistie fiscală până pe data de 25 noiembrie.
WhatsApp Image 2024 11 15 at 09 56 32 jpeg
Fobia bizară a unui ministru din Suedia face zile grele staff-ului. Se teme de un fruct peste tot prezent
Ministrul egalității de gen din Suedia are o fobie cu totul ieșită din comun. Ea are o spaima incontrolabila pentru un fruct, despre care nutriționiștii spun că ar fi benefic pentru eliminarea stresului.
Donald Trump și Tulsi Gabbard/ FOTO: Getty Images
Cine este Tulsi Gabbard, care va coordona serviciile secrete ale SUA. Legăturile ei cu Rusia. „Este pusă acolo pentru a servi interesele lui Trump”
Nominalizarea lui Tulsi Gabbard în fruntea serviciilor secrete din SUA a contrariat lumea spionajului.
image png
Recunoști personajul din imagine? A fost părăsit de tată în autobuz, iar acum e un bărbat de succes
Bebelușul din imagine este în prezent unul dintre cei mai faimoși actori de comedie din țara noastră. Nu a avut o copilărie ușoară, ci una presărată de multe dificultăți. Imaginea devenită virală pe social media i-a uimit pe toți admiratorii săi, dar să vedem cât de reconoscibil este el și pentru ce
cercetare foto pexels.com
Nu doar celulele creierului pot forma amintiri, ci și cele din alte părți ale corpului
O echipă de cercetători a descoperit că nu doar celulele creierului stochează amintirile oamenilor, ci și alte celule din mai multe părți ale corpului pot forma și reține amintiri.