Epidemia unui eșec

Stela GIURGEANU
Publicat în Dilema Veche nr. 840 din 26 martie - 1 aprilie 2020
Epidemia unui eșec jpeg

Dac─â ar exista un personaj literar care s─â ├«ntruchipeze toat─â avalan╚Öa de e╚Öecuri care a precedat pandemia de COVID-19, dar ╚Öi consecin╚Ťele pe care aceasta le va avea dup─â ce va fi trecut, cred c─â cel mai potrivit ar fi Willy Loman, personajul lui Arthur Miller. Un comis-voiajor care c─âl─âtore╚Öte prin via╚Ť─â purt├«nd masca neg─ârii. Ignor├«nd realitatea, minimaliz├«nd consecin╚Ťele unor ac╚Ťiuni, min╚Ťind inten╚Ťionat pentru a-╚Öi ascunde lacunele caracterului slab, tem─âtor c─â ar putea fi p─âr─âsit sau desconsiderat dac─â spune adev─ârul, Willy Loman ╚Ťese ├«n permanen╚Ť─â ├«n jurul s─âu plase efemere de p─âianjen, ├«n care reu╚Öe╚Öte s─â-i prind─â pe cei din jur, d├«nd impresia c─â e, ├«n permanen╚Ť─â, st─âp├«n pe situa╚Ťie ÔÇô masc├«nd, ├«n fapt, inevitabila pr─âbu╚Öire ├«nl─âuntrul s─âu. O pr─âbu╚Öire ├«n care i-a atras ╚Öi pe ceilal╚Ťi.

Nu este oare aceast─â pandemie un lan╚Ť de cauze ale masc─ârii, neg─ârii obstinate a realit─â╚Ťii ╚Öi minimaliz─ârii consecin╚Ťelor unei probleme?

C├«nd primele cazuri au izbucnit ├«n China, autorit─â╚Ťile au ├«ncercat s─â treac─â totul sub t─âcere. De altfel, primul care a atras aten╚Ťia asupra noilor cazuri de boal─â, avertizorul Li Wenliang, a fost arestat, acuzat c─â a r─âsp├«ndit minciuni ╚Öi c─â a ÔÇ×tulburat lini╚Ötea public─âÔÇť. Oftalmologul nu f─âcuse dec├«t s─â atrag─â aten╚Ťia unor colegi asupra unui posibil focar de infec╚Ťie cu o boal─â care p─ârea un sindrom respirator acut sever.

Dup─â o s─âpt─âm├«n─â, doctorul s-a ├«mboln─âvit, contract├«nd virusul ÔÇô ├«n ultimul interviu pe care l-a acordat unei reviste chineze a declarat c─â el nu a r─âsp├«ndit un neadev─âr. ÔÇ×Voiam s─â-i aten╚Ťionez pe colegii mei medici, nu s─â provoc panic─â.ÔÇť Li Wenliang a murit la 34 de ani. ├Än China, p├«n─â pe 17 martie, s-au ├«nregistrat peste 80.000 de cazuri de ├«mboln─âviri ╚Öi peste 3.000 de mor╚Ťi.

Un alt caz de mascare a realit─â╚Ťii prin minciun─â este Iranul. Fiind acuzat c─â ascunde adev─ârata dimensiune a epidemiei, p├«n─â pe 17 martie, ├«n Iran, oficial, erau anun╚Ťate peste 16.000 de cazuri de ├«mboln─âvire ╚Öi aproape o mie de mor╚Ťi. ├Än acest context, potrivit BBC, 24 de iranieni au fost aresta╚Ťi, pe motiv c─â r─âsp├«ndesc zvonuri, iar 118 oameni au fost amenin╚Ťa╚Ťi. (La r├«ndul s─âu, Teheranul a acuzat BBC-ul c─â r─âsp├«nde╚Öte minciuni.)

├Än societ─â╚Ťile democratice, nu minciuna, ci ignoran╚Ťa a fost cea care a provocat scenarii cutremur─âtoare ÔÇô cum este cazul Italiei. Fiind avertiza╚Ťi ├«n repetate r├«nduri s─â respecte avertismentele autorit─â╚Ťilor, italienii ╚Öi-au continuat stilul de via╚Ť─â ├«n virtutea faptului c─â ÔÇ×nu e at├«t de gravÔÇť. ├Än prezent, Italia este cea mai afectat─â ╚Ťar─â, dup─â China.

Un articol din Newsweek Rom├ónia, semnat de Octavia Constantinescu, ├«l citeaz─â pe Roberto Burioni, cercet─âtorul italian care a fost printre primii care au tras semnalele de alarm─â ├«n ceea ce prive╚Öte epidemia de COVID-19 din Italia. ÔÇ×La ├«nceputul acestei luni, cercet─âtorul a publicat pe Twitter un mesaj ├«n care ┼či-a exprimat revolta fa┼ú─â de compatrio┼úii s─âi care ├«nc─â se ├«mbr─â┼úi┼čau ├«n pie┼úe, pe plaje ┼či chiar pe p├«rtiile de schi, ignoran┼úi la riscul de contagiune cu COVID-19: ┬źAm senza┼úia acum c─â italienii s-au trezit ├«n sf├«r┼čit ├«n mizeria ├«n care s├«ntem┬╗ÔÇť. Cercet─âtorul a avertizat: ÔÇ×Nu subestima┼úi pericolul. Italia a f─âcut-o timp de o s─âpt─âm├«n─â, unii oameni au zis c─â este doar o grip─â, iar un medic a spus chiar, ├«ntr-un mod total necorespunz─âtor, c─â o s─â treac─â peste c├«teva s─âpt─âm├«niÔÇť, ad─âug├«nd c─â, fiind vorba despre un virus nou, pentru care nu exist─â imunitate, ÔÇ×a vorbi despre imunitatea de grup, c├«nd nu exist─â vaccin ┼či nu ┼čtim dac─â cei infecta┼úi ┼či care se vindec─â ob┼úin astfel imunitate, este ceva de ne├«n┼úelesÔÇť.

R├«nd pe r├«nd, ca ├«ntr-un joc de domino, au urmat ╚Ť─ârile europene. Spania, Fran╚Ťa, Germania ÔÇô recent, cancelarul Angela Merkel a declarat, ├«ntr-o conferin╚Ť─â de pres─â, c─â se a╚Öteapt─â o contaminare a popula╚Ťiei germane ├«n procent de 70%.

De╚Öi, ini╚Ťial, premierul Marii Britanii, Boris Johnson, a invocat o strategie a imunit─â╚Ťii de grup, crez├«nd c─â, relax├«nd restric╚Ťiile de socializare, lucrurile nu o vor lua razna, recent a schimbat ╚Öi el tactica, ├«ndemn├«nd oamenii s─â evite contactele ╚Öi deplas─ârile care nu s├«nt urgente.

Pre╚Öedintele SUA, Donald Trump, unul dintre cei mai mari sceptici ai acestei pandemii, a abordat, ╚Öi el, ├«n prim─â instan╚Ť─â, tactica minimaliz─ârii. Pe 22 ianuarie, c├«nd deja epidemia intrase ├«n Europa, Trump declara: ÔÇ×Nu am nici un fel de grij─â, totul este sub controlÔÇť.

ÔÇ×├Än s─âpt─âm├«nile care au urmat, Trump a avut o gr─âmad─â de posibilit─â╚Ťi la ├«ndem├«n─â. Ar fi putut lua m─âsuri agresive pentru a ├«ncetini epidemia. Ar fi putut urgenta eforturile de a produce kit-uri de teste. Ar fi putut insista asupra riscurilor acestui virus ╚Öi ar fi putut s─â ├«ndemne americanii s─â fie precau╚Ťi ╚Öi s─â ia m─âsuri dac─â ar fi avut vreo suspiciune c─â s├«nt infecta╚Ťi. Ar fi putut s─â-╚Öi foloseasc─â puterile preziden╚Ťiale pentru a reduce num─ârul de cazuri care aveau s─â apar─â. Nu a f─âcut nimic din toate acesteaÔÇť ÔÇô comenteaz─â David Leonhardt, pentru The New York Times, ad─âug├«nd c─â, timp de dou─â luni, s─ân─âtatea public─â nu a fost o prioritate pentru pre╚Öedintele american. ÔÇ×Priorit─â╚Ťile lui Trump erau altele: s─â diminueze pericolul virusului, f─âc├«ndu-l s─â par─â o bagatel─â, s─â blameze str─âinii ╚Öi, anacronic, administra╚Ťia Obama. S─â sus╚Ťin─â, ├«n mod eronat, c─â situa╚Ťia se ├«mbun─ât─â╚Ťe╚Öte. S─â ├«ncerce s─â ├«ncurajeze investitorii de pe burs─â.ÔÇť

Pe 13 martie, Donald Trump a declarat totu╚Öi stare de urgen╚Ť─â pe teritoriul SUA. Pe 17 martie, aveau depistate peste 5.000 de cazuri de ├«mboln─âviri.

├Än Rom├ónia, cu toate m─âsurile prompte luate de autorit─â╚Ťi, ├«n timp util, cu toate c─â oamenii, ├«n mare, au ├«n╚Ťeles avertismentele ╚Öi au respectat restric╚Ťiile, incon╚Ötien╚Ťa inevitabil─â a unora a dus la propagarea epidemiei. P├«n─â pe 17 martie erau ├«nregistrate 246 de cazuri de ├«mboln─âvire.

În lume, la aceeași dată, erau raportate peste 200.000 de cazuri, și peste 8.000 de decese.

Bine├«n╚Ťeles, pun├«nd aceste cifre ├«n balan╚Ť─â cu cifrele cazurilor de grip─â sezonier─â, rata ├«mboln─âvirilor ╚Öi a deceselor provocate de COVID-19 este, p├«n─â acum, sc─âzut─â. Dar oare nu tocmai invocarea obsedant─â a acestei balan╚Ťe a fost prima gre╚Öeal─â? Minimaliz├«nd riscul expunerii la acest nou tip de virus, s-a ignorat principalul s─âu pericol: faptul c─â este un ÔÇ×nouÔÇť tip de virus. Adic─â necunoscut.

Fiind considerat─â a fi, de fapt, o ÔÇ×r─âceal─âÔÇť din care nu se moare dec├«t dac─â faci complica╚Ťii (iar complica╚Ťiile le fac, ├«n mare parte, cei v├«rstnici, cu condi╚Ťii medicale preexistente, cei care au deja un sistem imunitar sc─âzut), infec╚Ťia cu noul coronavirus nu a fost luat─â ├«n serios din primele momente. ╚śi tocmai ceea ce s-a ignorat, din dorin╚Ťa de a nu crea panic─â, a creat panica din prezent: diferen╚Ťa major─â dintre gripa sezonier─â ╚Öi COVID-19 fiind inexisten╚Ťa unui tratament. Nu s├«nt cunoscu╚Ťi ├«ndeajuns de mult parametrii noului virus. Nu exist─â vaccin, nu exist─â nici o alt─â posibilitate de a lupta contra r─âsp├«ndirii. ├Än prezent, nu exist─â nici o solu╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â de a opri pandemia.

Iar c├«nd o problem─â de acest gen nu are o solu╚Ťie, apare panica. Unde va duce panica este un scenariu la care va trebui s─â facem fa╚Ť─â, at├«t ├«n prezent, c├«t ╚Öi ├«n viitorul de dup─â pandemie. Un viitor amenin╚Ťat ├«nc─â de pe acum de perspectiva unui crash economic de amploare ÔÇô ╚Öi se ╚Ötie, din istorie, ce provoac─â s─âr─âcia ╚Öi ╚Öomajul ├«ntr-o societate.

Bine├«n╚Ťeles, tratamentul va fi descoperit. Virusul va fi neutralizat. Dar consecin╚Ťele grave pe care le-ar putea l─âsa ├«n urm─â aceast─â pandemie vor fi greu de atenuat. La nivel economic, social ╚Öi politic ar putea avea loc schimb─âri majore de paradigm─â. 

Urmeaz─â s─â vedem dac─â omenirea va ├«nv─â╚Ťa totu╚Öi ceva ├«n urma acestei majore rat─âri de a nu fi evaluat la justa dimensiune pericolul real al virusului. Urmeaz─â s─â vedem dac─â vom avea puterea ╚Öi resursele necesare ca ├«n viitor s─â nu mai ignor─âm impactul pe care problemele f─âr─â solu╚Ťii ├«l pot avea. Chiar dac─â aceste probleme par a fi, ├«n prim─â instan╚Ť─â, ni╚Öte bagatele.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.