Emoțiile omului care pleacă în vacanță

Publicat în Dilema Veche nr. 1011 din 24 august – 30 august 2023
image

Vă spun sincer: vacanța nu mă stresează deloc. Într-o vreme, însă, deveniseră din ce în ce mai stresante perioadele de dinainte și de după vacanță. Așa că am încercat să iau măsuri. Și le-am luat sistematic.

Ce mă stresa înainte de concediu? Așteptarea. Nerăbdarea. Cu mai bine de o săptămînă înainte, nu mai puteam. Nici la serviciu, nici acasă. Mă enerva totul, mă obosea totul. Ultimele, dar, mai ales, ultima zi la serviciu era un chin. Ieșeam din stare spunînd cu năduf, de fiecare dată: de-abia aștept să plec în concediu! Plecam, dar gata stresată. Și mi-am zis că nu e deloc în regulă. 

Nu știu cum, dar mi-am impus să nu mai iau concediul ca pe un deadline, ca pe un scop în sine, sau ca pe acea perioadă din an cînd doar atunci poți să te bucuri, să trăiești diferit, să te relaxezi. Așa că mi-am propus să trăiesc zi după zi, după zi, după zi. Pînă la concediu, desigur.

Dar, în zilele de care vorbesc, încerc să fac lucruri pe care le fac și în vacanță, ca să nu fie așteptarea așa de grea. Fug un week-end sau o zi, ba chiar cîteva ore... oriunde! Chiar și la o oră depărtare de București, unde știu o piscină sau o terasă, un muzeu, o stradă sau o priveliște altfel.

Într-o zi m-am dus pînă la Sinaia doar ca să beau un ceai la Cafeneaua Regală, La Tunuri, cu Peleșul în față (e drept, nu era week-end, așa că n-am stat în trafic). Am văzut o vulpe în parcare, am respirat alt aer, m-am plimbat un pic pe străzi, am trecut în revistă ce s-a mai construit, ce s-a mai dărîmat și a fost suficient ca să mă simt un pic în vacanță.

Și mai fac ceva în săptămîna de dinainte de concediu: încerc să nu număr zilele care au mai rămas. Să nu fac AMR-ul. Ba chiar să mă duc și în ultima zi la serviciu cu gîndul că o să mă duc și-n ziua care va urma. Dar e numai un gînd. Odată ce am închis ușa în urma mea, mă preocupă doar ce mai am de pus în bagaj.

Nerăbdarea de care aminteam îmi făcea și nopți albe înainte de plecare. Era o emoție acolo. Sau mai multe. Emoțiile omului care pleacă în vacanță. Prefer să le spun emoții, decît stres. Și cred că pot fi comparate cu nerăbdarea și curiozitatea copilului care așteaptă un cadou în seara de Crăciun. Iar grijile de genul „Sper să nu aibă avionul întîrziere”, „Sper să fie OK la hotel, să nu plouă, să nu mă cert cu X sau să-mi ajungă banii” să se transforme în emoțiile acelea bune pe care ți le dă o aventură, întîlnirea cu necunoscutul sau descoperirea unui secret.

M-am aventurat, acum cîțiva ani, într-o vacanță mai lungă: în Marea Britanie, unde am fost în cîteva localități, apoi am trecut cu feribotul în Franța, unde, iarăși, am luat la pas cîteva orașe. În mare parte, am călătorit singură. Ici-colo, m-am întîlnit cu niște prieteni. Dar vacanța aceea a fost una dintre cele mai frumoase și pentru că, înainte de plecare, o prietenă m-a încurajat să nu-mi fac griji deloc în legătură cu banii, spunîndu-mi că, dacă nu-mi ajung, mă va împrumuta fără probleme și că pot să-i dau înapoi cînd pot. Nu a fost nevoie să mă împrumute, m-am descurcat, dar simplul fapt că aveam o soluție la îndemînă, în caz de nevoie, a făcut vacanța aceea memorabilă, fără stresuri inutile.

Vacanța în sine, cînd vine, o savurez, mă bucur, mă agit, uneori, să fac cît mai multe, să bifez cît mai multe, mă enervez că partenerul de călătorie stă prea mult la baie în loc să fi început deja să ne rătăcim prin orașul nou, care așteaptă să ne cucerească. Sau poate noi să-l cucerim pe el.

Sîntem stresați pentru că vrem ca totul să fie perfect. E concediul la care ne gîndim un an întreg, așa că avem așteptări, ne dorim atît de mult să fie „de vis”, „de neuitat”. Așa se face că, uneori, așteptările duc la stres. Și la dezamăgiri.

Ar trebui să învățăm ca în concediu să luăm lucrurile așa cum vin. Și să facem compromisuri. La fel și în viață.

Liliana Nicolae este jurnalistă.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

banane png
Desertul din banane congelate care face furori vara. Rețeta simplă pe care mulți părinți au început să o prepare acasă
Tot mai multe persoane caută variante rapide și mai ușoare pentru deserturile de vară, iar banana whip a devenit una dintre rețetele care circulă intens în mediul online.
aioani jpg
S-a terminat play-off-ul în Superligă. Rapid a primit campioana în Giulești
Rapid și Universitatea Craiova au remizat, scor 0-0.
Ilie Bolojan. FOTO Mediafax Foto / Alexandru Dobre
Lovitură pentru Bolojan din interior: soțul consilierei sale, judecătorul Alin Bodnar, contestă legea salarizării: „Proiectul este inacceptabil”
Judecătorul Alin Bodnar, magistrat la Tribunalul București și soțul Biancăi-Teodora Firezar, consilieră a premierului interimar Ilie Bolojan, critică în termeni duri proiectul noii legi a salarizării, susținând că acesta afectează independența financiară a magistraților.
horoscop, foto shutterstock jpg
Horoscop marți, 26 mai. Vin bani și oportunități pentru 2 nativi norocoși
Lorina, astrologul Click!, vine cu predicțiile complete pentru toate semnele zodiacale pentru ziua de marți, 26 mai.
Francis Ford Coppola, foto Shutterstock jpg
A douăsprezecea noapte la Festival de Cannes 2026
Una plină de adrenalină, pentru al doilea Palme d'Or al lui Cristian Mungiu, intrat în clubul celor 10, cu Fjord.
carabinieri foto shutterstock
Tânăr care susținea Statul Islamic, arestat înaintea unui posibil atac terorist. Un alt simpatizant îl antrena și finanța
Un tânăr italian de 22 de ani, de origine marocană, a fost arestat sub suspiciunea de tentativă de recrutare în scop terorist, inclusiv pentru terorism internațional, potrivit unor surse judiciare.
image png
Laura Cosoi și soțul ei, Cosmin Curticăpean, împlinesc 14 ani de relație. Actrița a transmis un mesaj emoționant
Laura Cosoi și soțul ei, Cosmin Curticăpean, celebrează 14 ani de iubire și împlinire. Cei doi formează o familie frumoasă alături de cele patru fetițe ale lor și de viitoarea mezină, care urmează să vină pe lume.
abuz png
Sentință dură pentru pompierul care a vrut să își ardă soția de vie. Gestul extrem făcut după proces
Un pompier din București a fost condamnat de Tribunalul Militar la doi ani și două luni de închisoare cu suspendare, după un caz de violență în familie care a șocat inclusiv anchetatorii.
Vladmir Putin FOTO Shutterstock jpg
Putin își extinde puterile: liderul de la Kremlin semnează legea care îi permite să invadeze orice țară
Președintele rus Vladimir Putin a semnat luni, 25 mai, o lege care îi oferă posibilitatea de a desfășura trupe ruse în afara granițelor țării sub pretextul „protejării cetățenilor ruși” aflați în străinătate.