Elita politică nu ar trebui să se joace cu iluzia integrării

Publicat în Dilema Veche nr. 109 din 23 Feb 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

interviu cu Wim VAN MEURS Conducerea de la Chişinău a făcut în ultima vreme o schimbare, declarîndu-şi intenţia de a adera la UE. Aveţi ceva experienţă în a observa evoluţia de acolo, cum vă explicaţi această schimbare? E foarte limpede că la început a fost doar o mişcare de politică internă a conducerii comuniste, pentru a surclasa opoziţia care pretindea că este mai pro-europeană, asta avînd în vedere popularitatea tot mai mare a UE pentru votanţii moldoveni. Dar, pînă la un anumit nivel, adoptarea unei agende europene a căpătat un suflu propriu în politica din Moldova şi a produs ceva schimbări în cultura politică şi în influenţa UE asupra regimului de la Chişinău. În studiul dvs. Moldova ante portas, scris în 2004, spuneţi că "Moldova este ataşată politicii simbolice a ŤEuropei», dar nu e dornică să joace după regulile europene". Este noua tendinţă pro-europeană doar o altă formă de propagandă? La început aşa a fost, dar, cu politici corecte din partea UE, ar putea fi începutul a mult mai mult, optimist vorbind. Preşedintele României a propus recent Comisiei Europene să abordeze o foaie de parcurs apropiată sau similară foii de parcurs pusă la dispoziţie statelor din Balcanii de Vest. Ce părere aveţi despre şansele unei asemenea propuneri? Cum am argumentat în lucrarea pe care aţi citat-o şi în una mai recentă - Qualifying (for) Sovereignity, Bertelsmann Stiftung - există omisiuni serioase în Politica de Vecinătate pentru Moldova şi în SAP (Procesul de stabilizare şi asociere - n.red.) pentru Balcanii de Vest. Dacă UE renunţă la condiţionări, doar pentru a arăta că are succes sau doar pentru a include şi Balcanii de Vest în extinderea estică sau pentru a aduce Moldova lîngă Balcanii de Vest, atunci semnalul este că schimbările reale nu contează. Iar schimbarea simulată nu este de ajuns. Pe de altă parte, sînt de acord că a gîndi strict în termeni de regiuni nu stimulează în nici un fel reformele. Însă această propunere poate deveni ceva de luat în seamă după ce Moldova va demonstra rezultate concrete şi voinţă politică pentru reforme, care sînt nepopulare. Cineva îmi sugera că Moldova ar trebui mai degrabă să rămînă legată de Ucraina, dată fiind imaginea pozitivă pe care o are Kievul oranj la Bruxelles. Ce părere aveţi? Asta sună a îmbătat cu apă rece. Pitirea după reputaţia oricum în scădere a revoluţiei oranj nu va aduce reforme în Moldova, cel mult o spoială de reformă care nu ar fi în avantajul nimănui. Acest argument este bazat pe o logică greşită care spune că, dacă UE nu are politica corectă (aducerea rapidă a Moldovei mai aproape de integrare, ca un actor separat) din motivul corect, ar putea fi atrasă spre această politică dintr-un motiv greşit. Este Europa pregătită să intre în ograda Rusiei? În nici un fel. Aşa cum a demonstrat recentul conflict energetic, în cel mai bun caz putem spune că UE este un actor de politică externă ezitant. Credeţi că România este pregătită pentru a avea o strategie atît de îndrăzneaţă, dată fiind propria situaţie fragilă pe finişul integrării? Din perspectivă românească, această opţiune este de înţeles, date fiind legăturile istorice strînse cu Moldova, mai ales că această alegere nu prea implică costuri mari şi nu există motive să credem că Republica Moldova ar suferi prejudicii, cîtă vreme îşi îndeplineşte propriile obligaţii, de pildă regimul Schengen. Totuşi ar putea aprinde scînteia unor aşteptări nerealiste în Moldova. Toată această nouă conjunctură schimbă ceva în conflictul din Transnistria? Spuneţi în lucrarea dvs. că "Republica Transnistreană a devenit un stat-ratat şi consolidat". Cum vine asta, consolidat-ratat? Fără o politică mult mai strictă de control la graniţă, Republica Transnistreană ar putea să supravieţuiască foarte simplu pe baza economiei sale negre. Misiunea de monitorizare a graniţei este un pas înainte, dar unul minimal şi ezitant pînă acum. Oricum, comparată cu strategiile depăşite şi neputincioase ale OSCE, orice iniţiativă a UE înseamnă o îmbunătăţire. Este rezolvarea conflictului din Transnistria o condiţie strictă pentru orice progres în relaţia cu Moldova? În acest moment, chestiunea transnistreană este în primul rînd o scuză pentru Moldova pentru a nu demara reforme serioase. Se pot face multe progrese în dreapta Nistrului chiar cu acest conflict nerezolvat. Este un mit faptul că Moldova ar merge bine în drumul spre Europa fără conflictul din Transnistria. Luînd în considerare nivelul de reformă din Moldova, implicaţiile geo-strategice şi starea de spirit din UE faţă de noi extinderi, puteţi pronostica o dată pentru integrarea Republicii Moldova în UE? Dacă ne gîndim că 10 ani este considerat un termen optimist pentru Balcanii de Vest, o elită politică serioasă în Moldova nu ar trebui să se joace cu iluzia integrării europene pentru propriul public, ci să pună în practică reformele-cheie care trebuie aplicate, cu sau fără perspectiva integrării. Toate documentele de politici emise la Chişinău, unele de două pagini, altele de 600, au arătat că deocamdată avem doar declaraţii de intenţie, nu planuri strategice serioase, care fixează priorităţi. Wim Van Meurs este cercetător la Center for Applied Policy Research, München; profesor de Istorie şi Politici Europene la Radboud University, Olanda. * Scopul acestei misiuni este acela de a construi capacitatea de management a graniţei pe toată lungimea frontierei Moldova - Ucraina. Comisia a asigurat în jur de 7 milioane de euro pentru Misiunea de Asistenţă pentru Frontieră, pentru primele 24 de luni. Vom desfăşura echipe mobile, cuprinzînd 50 de grăniceri din statele membre UE la cele mai importante locaţii de-a lungul graniţei, inclusiv segmentul transnistrean. Aceste echipe vor face vizite neanunţate la oricare locaţie de pe frontiera moldo-ucraineană. (din discursul doamneii Benita Ferrero-Waldner, comisar european pentru Relaţii Externe, ţinut la lansarea Misiunii de Asistenţă, punctul de frontieră Palanca, octombrie 2005 )

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Libertățile lui Niță
Dosarul de față marchează un secol de la acea Constituție și o privește cu luciditate.
constitutia din 1923 2 jpg
Triumful efemer al brătianismului – Constituția de la 1923
Constituția de la 1923 este, în termeni politici, juridici şi simbolici, apoteoza lui Ioan I.C.Brătianu
img jpg
De la formă la forță: starea de asediu
O altă Constituție urma să fie proclamată la sfîrșitul lui februarie 1938, instaurînd formal autoritarismul carlist.
p 11 Carol al II lea WC jpg
Între bovarism și realitate tradiții constituționale la centenar
Constituția din 1923 e mai mult un abandon al constituționalizării și, în felul ei, un pas precar spre maturizare.
p 12 Juliu Maniu WC jpg
p 13 Statuia lui Ion I C  Bratianu WC jpg
Cît de liberală putea fi Constituția din 29 martie 1923?
Din punct de vedere politic, adoptarea Constituției României Mari reprezintă un considerabil succes al PNL.
culisele promulgarii constitutiei din 1923 bataie ca in filme in jpg
A fost suficient să vi se prezinte chestiunea femeilor...
Dl. V. Pella: Ce legătură are igiena cu drepturile politice ale femeilor?
Mîntuirea biogeografică jpeg
Azi, cu gîndul la mîine
Preocuparea pentru sustenabilitate are, în tot cazul, o natură problematizantă, interogativă, deschisă, care nu poate decît să placă „omului cu dileme”.
Green office space jpg
Despre sustenabilitate, azi
Consumul sustenabil nu presupune, implicit, o renunțare la consum, ci presupune, mai degrabă, o schimbare a comportamentului consumatorilor
p 14 Uzina electrica Filaret WC jpg
Electrificarea Bucureștiului
Orașul București a fost iluminat succesiv cu: lumînări de seu, păcură, uleiuri grele, petrol și electricitate.
Construction workers raising power lines   DPLA   fd565d9aa7d12ccb81f4f2000982d48a jpg
Uzina de Lumină – o istorie de peste un secol
Drept urmare, Uzina de Lumină a continuat să funcționeze doar ocazional, în caz de avarii în sistem, pînă în 1973, cînd, după 74 ani, și-a încheiat definitiv funcționarea.
p 10 jpg
În numele generațiilor viitoare
Cum privim spre generațiile viitoare?
p 12 WC jpg
Monahismul. Sustenabilitatea perenă
Tensiunile legate de ceea ce numim acum sustenabilitate și reziliență au existat dintotdeauna, fără îndoială.
p 11 BW jpg
Sfîrșitul războiului cu natura
Tăiem păduri în timp ce aducem în țară și îngropăm sau ardem mii și mii de tone de deșeuri.
marius jpg
Ecranul vieții noastre
Era anul 1923 cînd un imigrant rus, pe nume Vladimir K. Zworykin (1888-1982), angajat al unui centru de cercetare american din Pittsburg, a patentat iconoscopul, prima cameră de televiziune electronică.
p 10 Truta WC jpg
Mica/marea istorie a TVR
Un tezaur fabulos, aș zice, o adevărată mină de aur pentru cineva care s-ar încumeta să scrie o istorie extinsă a televiziunii din România.
p 11 Preutu jpg
„Televiziunea nu trebuie concurată, trebuie folosită”
Cultul personalității liderului se resimțea și în cele două ore de program TV difuzate zilnic.
Family watching television 1958 cropped2 jpg
p 13 Negrici jpg
Ecranism și ecranoză
Din nou, patologia ecranozei. Se întrevede oare vreun leac pentru această psihoză de masă?
p 14 Ofrim jpg
Cutia cu spirite
La începuturile cinematografiei, spectatorii nu suportau să vadă prim-planuri cu fețe de oameni, cu mîini sau picioare.
p 15 Wikimedia Commons jpg
Artă cu telecomandă sau jocurile imaginii
Arta strînge în jurul ei, dar o face pe teritoriul ei, în condițiile ei. Pentru lucrarea de artă fundalul e muzeul, galeria, biserica, cerul liber; pentru televizor, e propria ta amprentă, intimă și unică.
E cool să postești jpeg
O oglindă, niște cioburi
Pe de altă parte, blamînd lipsa de valori și societatea pervertită, nu vorbim și despre o comoditate a pesimismului?
p 10 WC jpg
Pe vremea mea, valoarea n-avea număr!
Valoarea mea s-a redus deodată la impactul asupra „bateriei“ corpului unui om.
p 11 jpg
„Privatizarea” valorilor: o narațiune despre falșii campioni ai bunului-simț
Mulți cred că generația mea e anomică. Nu e adevărat, și pe noi ne ajută istoria, în felul nostru.

Adevarul.ro

image
Femeia fatală a anilor '70: „M-am săturat să mă culc în fiecare seară cu alt bărbat!“ VIDEO
Talentată și frumoasă, Vasilica Tastaman, femeia fatală a anilor '70, a atras cu mare ușurință spectatorii în sălile de spectacole și bărbații în viața ei. Este una dintre marile actrițe pe care le-a avut România. Astăzi se împlinesc 20 de ani de la decesul artistei.
image
Céline Dion la 55 de ani. Ce i-ar fi declanșat boala nemiloasă: „I-au dispărut cei doi stâlpi și s-a prăbușit“
Cântăreaţa de origine canadiană, Céline Dion, este una dintre cele mai de succes interprete din istoria muzicii pop. În cei peste 35 de ani de carieră a vândut peste 250 de milioane de albume. S-a căsătorit cu impresarul ei cu care are trei copii și alături de care a rămas până finalul vieții lui.
image
Alimentul care ar răspândi cancerul în tot corpul: „Are ceva în el care îl face un catalizator puternic“
Autorii studiului sunt de părere că acest lucru ar putea fi combătut prin medicamente sau diete speciale. Însă, pentru asta studiile clinice ar trebui să treacă la subiecți umani.

HIstoria.ro

image
Statul sovietic paralel în România. Rețeaua colonelului Zudov
Prin sintagma „stat sovietic paralel” înțelegem mecanismul clandestin prin care Uniunea Sovietică a instituit controlul total asupra suveranității statului român.
image
Povestea marilor cutremure ce au zguduit spațiul românesc
La mijlocul lunii februarie a acestui an, orașul Târgu Jiu și localitățile învecinate au fost afectate de o serie de cutremure care, deși nu au produs pierderi de vieți omenești sau pagube materiale majore, au stârnit panică în rândul populației.
image
Irina Bossy-Ghica: „Îmi consacru toate eforturile pentru a reconstrui ceea ce înaintașii mei au clădit”
Stră-strănepoata lui Ion Ghica și a lui Gheorghe Grigore Cantacuzino a plecat din România în liceu, în 1973, și s-a reîntors prima oară 17 ani mai târziu, după „Revoluția” pe care ține s-o scrie cu ghilimele.