Eliberarea din vitez─â

Publicat în Dilema Veche nr. 289 din 27 Aug 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Viteza este distan┼ú─â supra timp, ┼čtim din manualul de fizic─â de clasa a VII-a. Cu alte cuvinte, viteza e un raport ├«ntre spa┼úiu ┼či timp, iar cei care critic─â "secolul vitezei" sau "cultura vitezei" ar trebui s─â se g├«ndeasc─â de dou─â ori ├«nainte ce critic─â de fapt: existen┼úa acestui raport, faptul c─â timpul consumat ├«n atingerea unui punct scade sau posibilitatea de a dep─â┼či distan┼úele? Acum o sut─â de ani, majoritatea oamenilor primeau ┼či procesau mult mai pu┼úin─â informa┼úie dec├«t acum ┼či tr─âiau captivi ├«n cultura local─â. ┼×tirile ajungeau mai greu, ma┼činile erau rare ┼či mergeau foarte ├«ncet, avionul nu zburase ├«nc─â ┼či televiziunea nu deranja ordinea prestabilit─â a lumii. Putem afirma c─â, ├«n compara┼úie cu noi, acei oameni tr─âiau ├«ntr-un ritm mai pu┼úin alert. Dar dac─â ei i-ar fi privit pe cei de acum 100 de ani, ar fi avut aceea┼či p─ârere: cei de la 1800 erau mai pu┼úin aler┼úi. Viteza face parte din ritmul modern de via┼ú─â, acest raport spa┼úiu/timp e ├«n modul de via┼ú─â occidental. Exist─â dou─â perioade de accelerare brusc─â a timpului social ├«n modernitate sub impactul tehnologiilor: prima perioad─â ├«ncepe la mijlocul secolului al XIX-lea ┼či se termin─â odat─â cu Primul R─âzboi Mondial " este perioada ma┼činilor automate care impun ritmul de produc┼úie, invers├«nd raportul dintre muncitori ┼či ma┼čini ("modernitatea grea" " cum o nume┼čte Zygmunt Bauman). Un efect al acestui ┼čoc cultural a fost critica capitalismului ┼či apari┼úia unei prime ideologii a eliber─ârii, comunismul. A doua perioad─â ├«ncepe dup─â Al Doilea R─âzboi Mondial, odat─â cu extinderea utiliz─ârii computerului, a tehnologiilor informa┼úiei ┼či a globaliz─ârii capitalismului financiar ("modernitatea light"). Acum se atinge ┼či viteza-limit─â: informa┼úia poate fi accesat─â instant ┼či simultan. Efectul a fost o ideologie "new age" a eliber─ârii: trans-umanismul sau promisiunea unei vie┼úi mentale ve┼čnice. Fa┼ú─â de acum o sut─â de ani, avem o percep┼úie alterat─â a spa┼úiului ┼či a timpului " spun criticii vitezei. Eu cred c─â e posibil─â compara┼úia cu individul ┼či lumea sa social─â de la ├«nceputul secolului al XX-lea, dar nefolositoare. ├Än tot acest timp, indivizii ┼či modelele lor sociale s-au modificat odat─â cu noul ritm de via┼ú─â. Acum tr─âim ├«n oceane informa┼úionale, dar avem ┼či instrumentele (de interfa┼ú─â sau chiar interne) care s─â ne permit─â navigarea. Mintea uman─â se adapteaz─â rapid schimb─ârii continue, reu┼čind de fiecare dat─â s─â proceseze ┼či s─â aleag─â variantele corecte de ac┼úiune. Specia uman─â se afl─â ├«n evolu┼úie, iar mediul o va constr├«nge ├«ntotdeauna. Problema care sperie e c─â acum mai mult ca niciodat─â mediul evolu┼úiei este creat tot de om. Natura a fost un bun antrenor c├«t─â vreme lupta pentru spa┼úiu a fost motorul evolu┼úiei. Secolul al XX-lea a fost cel al luptei cu timpul, spa┼úiul era deja cunoscut ├«n totalitate ┼či finit (de aceea a ├«nceput explorarea spa┼úiului galactic). Timpul, ├«n schimb, a c─âp─âtat o valoare din ce ├«n ce mai mare: buna sa instrumentare duce la multiple prezen┼úe ├«n spa┼úii diferite. Unii futurologi consider─â c─â timpul singularit─â┼úii a sosit: tehnologiile au un ritm de dezvoltare a┼ča de accelerat ├«nc├«t vor sc─âpa controlului uman. O specie artificial─â ia locul speciei umane. Scenariul e radical. Dar s─â privim realist (iar criza financiar─â declan┼čat─â anul trecut ne ajut─â): problema noastr─â e deocamdat─â viteza de circula┼úie a capitalului ┼či imposibilitatea de a-l plasa ├«n acord cu nevoile fiec─ârui spa┼úiu de pe aceast─â planet─â. De altfel, acolo unde nu exist─â capital financiar, nu exist─â nici timp al modernit─â┼úii ┼či nici problema accelera┼úiei. S├«nt zone ├«ntregi pe planet─â ├«n care vedem coexisten┼úa mai multor timpuri istorice, de la cel statornic la cel al autodep─â┼čirii ┼či exploziei, timpul revolu┼úiilor (probabil America de Sud e cel mai bun exemplu, dar ┼či Rom├ónia rural─â ├«n raport cu cea urban─â). David Harvey scria despre compresia spa┼úiu-timp ca fiind caracteristic─â lumii noastre. Calitatea celor dou─â categorii fundamentale ale posibilit─â┼úilor cunoa┼čterii se modific─â ├«n mod obiectiv. Atunci cum mai putem vorbi de o alterare negativ─â a lor? Paul Virilio traduce aceast─â compresie numind-o "spa┼úiul-vitez─â" ├«n care tr─âim "dezorienta┼úi". Unul dintre cele mai r─âsp├«ndite droguri este amfetamina, al c─ârei nume popular este speed ("vitez─â"). Vrem s─â avem cea mai rapid─â conexiune la internet, folosim telefoanele mobile care instant ne pot conecta cu ceilal┼úi. Trenurile de mare vitez─â cuceresc lumea ├«nc─â din anii ÔÇÖ80. Toate acestea exist─â pentru c─â mintea uman─â e capabil─â s─â le genereze ┼či s─â se adapteze lor. Nu s├«ntem condamna┼úi s─â tr─âim dezorienta┼úi, a┼ča cum credea Virilio. Accelerarea lumii moderne are ca efecte negative mai degrab─â "fractura" cultural─â ├«ntre diferitele timpuri sociale din diferite spa┼úii ┼či apari┼úia zonelor de "vid socio-politic" " momente ├«n care politicile publice sau morala public─â nu ┼úin ritmul inova┼úiei tehnologice. Dar acesta nu e un motiv s─â alegem "calea lent─â", a ie┼čirii din modernitate. Desigur, e vremea s─â p─âr─âsim mitul progresului prin tehnologie ca element central al modernit─â┼úii ┼či s─â extindem posibilit─â┼úile unei culturi a vitezei ┼či c─âtre cei exclu┼či. A renun┼úa la o component─â a culturii ├«n care tr─âim (prefer "slow food" ├«n loc de "fast food", prefer s─â fiu "zen" ┼či nu "hipster", prefer s─â scriu scrisori, nu e-mails etc.), dar p─âstr├«nd celelalte avantaje ale culturii vitezei e ipocrit. ┼×i alienant. Nu viteza cu care se petrece lumea noastr─â ne alieneaz─â, ci vechiul raport pe care ├«l avem cu proprietatea. Dac─â am face asumat pasul de a intra ├«n fluxul unei modernit─â┼úi u┼čoare, informa┼úionale, aproape imateriale, atunci ar trebui s─â ne redefinim raportul de proprietate cu corpul nostru, lucrurile din jur, ideile ┼či prezen┼úa celorlal┼úi. O consider o variant─â mai bun─â dec├«t c─âutarea unei eliber─âri reac┼úionare ├«ntr-o lume f─âr─â limite de timp ┼či spa┼úiu.

Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambi╚Ťia pare s─â fie una dintre cele mai dilematice ╚Öi contrariante tr─âs─âturi de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri ┼či poturi ale ambi┼úiei
Ambi┼úia devine o poft─â de m─ârire ┼či faim─â pe care nimic nu ar putea-o vreodat─â ostoi.
Silk route jpg
Amb├«╚Ť strategic Made in China
Suprema╚Ťia Chinei este pe c├«t de ÔÇ×inevitabil─âÔÇť, pe at├«t de ÔÇ×natural─âÔÇť.
p 12 jpg
De-a dreapta ╚Öi de-a st├«nga ambi╚Ťiei: a pl─âcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adev─âratul cre╚Ötin este un str─âin pentru aceast─â lume, adev─ârata lui ╚Ťint─â fiind via╚Ťa cereasc─â.
p 10 jos jpg
Scurte considera╚Ťii psihologice despre ambi╚Ťia la rom├óni
Ambi╚Ťia nu este pozitiv─â (bun─â/func╚Ťional─â) sau negativ─â (rea/disfunc╚Ťional─â).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
ÔÇ×Dac─â eu n-am putut, m─âcar tu s─â po┼úi. R─âzbun─â-m─â, copile, ┼či o s─â fiu fericit. O s─â pot ├«nchide ochii cu inima ├«mp─âcat─â.ÔÇŁ
p 14 WC jpg
Ie╚Öirea din ÔÇ×Machu KitschuÔÇŁ / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucure┼čti, realizat─â ├«n 1951, de┼či se aseam─ân─â izbitor ca planimetrie ┼či tipologie a decora┼úiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joas─â dec├«t acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Profesiunea: ÔÇ×dealerÔÇŁ de idei la m├«na a doua
Idealul intelectualiz─ârii vie╚Ťii politice r─âm├«ne controversat.
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
V─âd ├«n Ion D. S├«rbu un fel de ÔÇ×ambasadorÔÇŁ necesar acelora dintre noi care au obosit s─â tot empatizeze cu colaboratorii Securit─â╚Ťii.
p 11 J  Habermas WC jpg
Între think-tank și Denk-Panzer: intelectualul german
Sincronizarea limbajului educa╚Ťional cu ├«mbog─â╚Ťirea limbajului specializat este imposibil─â.
p 12 sus WC jpg
Turma min╚Ťilor independente
Multe se iartă în America. Mai multe decît în Europa.
p 23 jos jpg
Rusia ╚Öi cultura ei (neo)imperial─â sau despre cum se auto├«ndeplinesc profe╚Ťiile politice
├Än realitate, nimeni nu-i pune la col╚Ť pe clasicii ru╚Öi, fie ei scriitori, compozitori sau poe╚Ťi.
p 22 jos jpg
Ecou (nu prea) îndepărtat. Intelectualii și puterea la 1996
Ar fi util cititorului dilematic de azi s─â vad─â cum g├«ndeau acest subiect, acum aproape 30 de ani, st├«rni╚Ťi de revista noastr─â, trei intelectuali rom├óni majori: ╚śtefan Augustin Doina╚Ö, Livius Cioc├órlie ╚Öi Ion Vianu.
E cool să postești jpeg
Un examen de con╚Ötiin╚Ť─â
MeToo poate ├«nsemna mai mult dec├«t mediatizare, scandal, procese: poate fi un real examen de con╚Ötiin╚Ť─â.
p 10 sus Alyssa Milano WC jpg
MeToo, scurt istoric
Incriminarea h─âr╚Ťuirii sexuale nu a ├«nceput cu mi╚Öcarea MeToo, iar cazul Weinstein nu a fost primul.
p 11 jpg jpg
De ce st├«rne╚Öte abuzul sexual at├«tea reac╚Ťii contradictorii?
Reac╚Ťia la trauma sexual─â este una social─â, cu r─âd─âcini ╚Öi ramifica╚Ťii profunde.
p,12 jpg
#MeToo, din nou. Tot despre putere, recunoaștere, dar și hermeneutică
Încercările de delegitimare a mișcării #MeToo înseamnă și o lipsă de recunoaștere a victimelor abuzurilor sexuale și conferă putere abuzatorilor.

Adevarul.ro

image
Accesul turi┼čtilor, interzis ├«n Thassos. Pe ce plaje nu se mai poate ajunge
Mai multe restric┼úii sunt ├«n vigoare pentru turi┼čtii care ajung ├«n Grecia, ├«ncep├ónd cu data de luni, 8 august. Autorit─â┼úile au interzis accesul din cauza riscului de incendiu.
image
B─âtaie ├«n tren ├«ntre un controlor ┼či un c─âl─âtor f─âr─â bilet. Agresorul este c─âutat de oamenii legii VIDEO
Un controlor de bilete a fost lovit de un pasager fără bilet care a devenit nervos în momentul în care a fost depistat. Totul s-a petrecut într-un tren care circula pe ruta Mangalia - Sibiu.
image
Primele imagini cu muniţia românească  primită de soldaţii ucraineni VIDEO
Site-ul specializat Ukraine Weapons Tracker au prezentat imagini cu ceea ce par a fi obuze de calibrul 122 milimetri fabricate în România de Romarm în 2022.

HIstoria.ro

image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.
image
┼×iretlicurile lui Vlad ╚Üepe╚Ö: ├Änceputul r─âzboiului cu otomanii
├Än 1460, c├ó╚Ťiva dintre boierii nemul╚Ťumi╚Ťi de Vlad ╚Üepe╚Ö au sosit la Curtea lui Mahomed al II-lea ╚Öi i-au prezentat situa╚Ťia din Valahia ╚Öi probabil unele pove╚Öti exagerate de-ale lor. Chemat imediat la Edirne/Adrianopol pentru a duce tributul ╚Öi 500 de b─âie╚Ťi, Vlad a trimis vorb─â sultanului...
image
Dacia roman─â, o provincie puternic militarizat─â
Distribu┼úia armatei ├«n interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, ┼či anume de a separa ┼či supraveghea neamuri ÔÇ×barbareÔÇŁ care erau poten┼úial periculoase, ├«n special dac─â se aliau ├«ntre ele contra Romei, cum au fost ├«n special sarma┼úii iazigi.