Elefan╚Ťi verzi ╚Öi senza╚Ťie de infinit negru

Publicat în Dilema Veche nr. 843 din 4 - 10 iunie 2020
Elefan╚Ťi verzi ╚Öi senza╚Ťie de infinit negru jpeg

Amintirea mea cea mai veche e legat─â de plictiseal─â, de╚Öi pe atunci ├«nc─â nu cuno╚Öteam acest cuv├«nt. Eram la gr─âdini╚Ť─â ╚Öi ├«n fiecare dup─â-amiaz─â ├«nfruntam supliciul celor dou─â ore ├«n care to╚Ťi copiii erau obliga╚Ťi s─â doarm─â. Nu-mi era niciodat─â somn, ├«ns─â dup─â c├«teva minute trebuia s─â m─â prefac c─â am a╚Ťipit pentru a sc─âpa de mustr─ârile vigilentelor educatoare ce-╚Öi ridicau spr├«ncenele ╚Öi patrulau printre p─âtu╚Ťurile noastre cu grilaje albe. 

Retrăiesc și acum intensitatea surprizei cu care am înregistrat golul instalat în sufletul meu în prima zi cînd m-am pomenit dintr-odată prizonieră, culcată pe spate, cu ochii în tavanul înalt, fără jucării, cu nimic de făcut, cu nimic de auzit. Așternuturi albe, pat alb, tavan alb.

Dup─â c├«teva momente de derut─â, am ├«ncercat s─â dau de m├«ncare g├«ndurilor mele r─âmase cu gura c─âscat─â. Mintea mea brusc ├«nfometat─â a ├«nceput s─â ├«nghit─â hulpav toate observa╚Ťiile pe care le puteam face ├«n acel decor limitat. ├Änc─â rev─âd fotografic imprimeul de pe m├«necile pijamalei ╚Öi simt din nou nesa╚Ťul cu care devoram desenul micilor elefan╚Ťi verzi, pe care abia atunci i-am b─âgat ├«n seam─â. Linia sub╚Ťire a cozii, doar un punct ├«n dreptul ochilor, curba vesel─â a trompei ridicate, fiecare nou detaliu descoperit ├«mi umplea clipele ╚Öi d─âdea un con╚Ťinut c├«t de c├«t acceptabil acelui repaus for╚Ťat. Repede am fost ├«ns─â dezam─âgit─â s─â v─âd c─â to╚Ťi s├«nt la fel, a╚Öa c─â nu prea mai avea rost s─â ├«mi fac de lucru cu examinarea turmei de elef─ân╚Ťei verzi, identici ╚Öi v─âzu╚Ťi numai din profil. Oricum, deja fusesem somat─â de mai multe ori s─â ├«nchid ochii, a╚Öa c─â, nemaig─âsind nimic de f─âcut ╚Öi mai ales ca s─â scap de cic─âleal─â, m-am supus. Ehee, greul abia  ├«ncepea.

Ca s─â dau impresia c─â dorm, am ├«ncercat s─â stau absolut nemi╚Öcat─â. Se pare c─â mi-a ie╚Öit destul de bine pentru c─â dup─â un timp aproape disp─âruser─â toate senza╚Ťiile ╚Öi a╚Ö fi putut jura c─â nu mai am corp. A╚Ö fi zis c─â tot ce mai r─âm─âsese din mine era respira╚Ťia u╚Öoar─â ╚Öi g├«ndul c─â s├«nt treaz─â. Credeam c─â nu mai s├«nt dec├«t un suflu care p─âtrundea ╚Öi se pierdea ├«ntr-un  fel de ├«ntuneric dens ce m─â ├«nv─âluia deplin ╚Öi ├«mi ├«maginam c─â a╚Ö fi dob├«ndit puterea s─â m─â retrag cu totul ├«n spatele pleoapelor ├«nchise. Acolo, ├«n acel ciudat ├«n─âuntru, undeva ├«n spatele frun╚Ťii, parc─â a╚Ö fi plutit ├«ntr-un spa╚Ťiu str─âin, cu totul nou, cu totul altfel, f─âr─â margini, f─âr─â contur, f─âr─â consisten╚Ť─â, f─âr─â nici un fel de ├«nsu╚Öiri. ├Ämi p─ârea c─â pot s─â ├«naintez la nesf├«r╚Öit, ├«n orice direc╚Ťie, c─â a╚Ö putea s─â m─â dizolv sau doar s─â m─â scufund ├«n ad├«ncurile acelui negru cople╚Öitor.

├Än timp ce m─â sileam din r─âsputeri s─â ╚Ťin at├«ta amar de vreme pleoapele lipite, m-am pomenit ├«n centrul unui destul de dezam─âgitor Mare Nimic Negru. Desigur, atunci nu l-am numit a╚Öa, ├«n primul r├«nd pentru c─â nu cred c─â aveam reprezentarea nimicului. Dezam─âgirea era dat─â de lipsa de con╚Ťinut a t─âr├«mului ├«ntunecat, pe care ├«l explorasem f─âr─â vreun rezultat. ├Äncepuse s─â-mi fie clar c─â era absolut pustiu, de╚Öi p─ârea s─â fie infinit de ├«nc─âp─âtor.

Impresia c─â acolo era mai mult loc dec├«t a╚Ö fi putut vreodat─â s─â str─âbat cu g├«ndul ├«ncepea s─â se transforme ├«n nelini╚Öte. Cu toate c─â nu era nimic de g─âsit ├«n bezna atotcuprinz─âtoare, totu╚Öi descoperisem ceva. Mai ├«nt├«i descoperisem c─â nu voiam s─â m─â las ├«nsp─âim├«ntat─â de senza╚Ťia aceea de necuprindere. Mai apoi trebuia s─â g─âsesc un decupaj, un instrument, o arm─â cu care s─â m─â ap─âr de acel infinit negru, ame╚Ťitor ╚Öi nedeslu╚Öit amenin╚Ť─âtor.

Mi-am amintit linia zugr─âvelii care marca limita dintre tavanul foarte ├«nalt ╚Öi pere╚Ťii camerei ├«n care eram for╚Ťa╚Ťi s─â dormim. F─âr─â s─â deschid ochii, am ├«nceput s─â o urm─âresc din memorie de la st├«nga la dreapta, perete dup─â perete, col╚Ť dup─â col╚Ť, relu├«nd opera╚Ťiunea iar ╚Öi iar, cu aten╚Ťia, seriozitatea ╚Öi concentrarea pe care numai un copil le poate avea ├«n leg─âtur─â cu o activitate at├«t de lipsit─â de sens.

Cert e c─â solu╚Ťia mea ╚Öi-a dovedit imediat eficien╚Ťa. Reu╚Öisem s─â fac o sp─ârtur─â ├«n negrul acela compact, v├«scos ├«n care m─â afundam ca ├«ntr-o mla╚Ötin─â de neputin╚Ť─â ori de c├«te ori ├«nchideam ochii ╚Öi trebuia s─â pretind c─â dorm. Monopolul acelui infinit ├«ntuneric, aflat ├«ntr-o continu─â expansiune amorf─â, nu mai era des─âv├«r╚Öit ╚Öi nu m─â mai speria. C├«nd ├«nchideam ochii nu mai orbec─âiam, puteam ori de c├«te ori voiam s─â reconstitui perfect imaginea tavanului alb. Vedeam linia simpl─â desenat─â de zugrav ├«n chip de grani╚Ť─â ferm─â cu neantul negru. ├Ämi d─âdea ├«ncredere acel semn concret al victoriei. Era deocamdat─â un modest p─âtrat alb din care evacuasem ├«ntunericul, dar pentru mine reprezint─â arena  primei mele lupte c├«╚Ötigate cu spaima.

Cu timpul, acest cadru alb s-a l─ârgit, a devenit ecranul stabil pe care am ├«ncredere s─â proiectez filmul vie╚Ťii mele interioare. E o zon─â liber─â de frici, un fel insul─â ├«n care revin pentru un scurt r─âgaz ori de c├«te ori trebuie s─â o iau din nou de la cap─ât.

Nu numai c─â nu regret teribila plictiseal─â tr─âit─â ├«n dup─â-amiezele acelui prim an de gr─âdini╚Ť─â, ci s├«nt chiar recunosc─âtoare pentru supradoza de con╚Ötiin╚Ť─â de sine dob├«ndit─â atunci. ├Än cursul acelei prime confrunt─âri cu vidul am realizat faptul c─â exist. A╚Ö spune c─â via╚Ťa mea interioar─â este fiica plictiselii.

pv jos jpg jpeg

C├«nd vine vorba de plictiseal─â, fiecare e pe cont propriu. Am ├«n╚Ťeles repede c─â nu are rost s─â caut vindecarea ├«n exterior, nu trebuie s─â a╚Ötept de la al╚Ťii solu╚Ťii rapide de umplere a momentelor de gol prin distrac╚Ťie. Oricum, distrac╚Ťiile, dup─â cum le spune ╚Öi numele, distrag doar aten╚Ťia de la problema care te chinuie, promit s─â alunge sastiseala, dar, ├«n cel mai bun caz, nu fac dec├«t s─â ├«mpr─â╚Ötie pentru moment stolul triste╚Ťilor, asemeni unui copil care alearg─â printr-o pia╚Ť─â plin─â ochi cu porumbei f─âc├«ndu-i pe to╚Ťi s─â se ridice doar c├«teva clipe ├«n aer ├«nainte de a se rea╚Öeza ╚Öi mai ├«nghesui╚Ťi pe caldar├«mul plin de fulgi.

├Än acela╚Öi timp, nu cred c─â plictiseala are vreo leg─âtur─â cu depresia. Depresivul ├«╚Öi consum─â cu ruminarea g├«ndurilor ╚Öi sentimentelor de vinov─â╚Ťie p├«n─â ╚Öi ultima pic─âtur─â de vlag─â. El se ├«nv├«rte ├«n cercul infernal al consumului de sine, ├«╚Öi prinde mereu coada ├«n din╚Ťi, se autodevor─â obsesiv p├«n─â la os. De unde s─â mai aib─â rezerve vitale pentru a se plictisi? L├«ncezeala nu trebuie confundat─â cu plictiseala. L├«ncezeala e descompunere lent─â, care poate fi ireversibil─â, ├«n timp ce plictiseala e un lux energetic pe care depresivul nu ╚Öi-l poate permite. Nemul╚Ťumirea depresivului e golit─â de speran╚Ťa real─â ├«ntr-o schimbare, or plictiseala poate fi tocmai semnalul c─â trebuie s─â ├«ntorci foaia, impulsul c─â trebuie s─â ├«ncepi un alt capitol ├«n via╚Ťa ta, tres─ârirea c─â nu mai supor╚Ťi felul ├«n care decurg lucrurile. Uneori plictiseala are o virtute igienic─â, te ajut─â s─â te debarasezi de lucruri care nu ├«╚Ťi mai vorbesc, doar sufoc─â spa╚Ťiul, nu mai ├«ntre╚Ťin nici o rela╚Ťie cu tine sau cu celelalte obiecte din jurul lor. Plictiseala e cioclul discret al lucrurilor care au murit.

Cu oamenii e ╚Öi mai clar: te plictisesc cei care ├«╚Ťi consum─â timpul, dar nu s├«nt capabili s─â ├«╚Ťi ╚Ťin─â tov─âr─â╚Öie, s├«nt cei care te fac s─â te sim╚Ťi cu adev─ârat singur ├«n compania lor, de fapt nu doar singur, ci deposedat, ba chiar jefuit de timp ╚Öi de propria identitate, sec─âtuit de energie. Sf├«r╚Öeala pe care ne-o provoac─â un discurs plicticos este epuizant─â ╚Öi uneori resim╚Ťit─â la cote tragice ca ╚Öi cum ar fi o pregustare a mor╚Ťii. Dac─â despre somn se spune c─â ar fi un frate al mor╚Ťii, plictiseala poate trece drept sora ei mai mic─â. Expresiile ÔÇ×m-a plictisit de moarteÔÇŁ, ÔÇ×am murit de plictiseal─âÔÇŁ exprim─â cota insuportabilei intensit─â╚Ťi pe care o poate atinge aceast─â stare nepl─âcut─â, dar inevitabil─â ├«n cursul oric─ârei vie╚Ťi. Unul dintre secretele unei vie╚Ťi bune este s─â ╚Ötii ce s─â faci cu tine astfel ├«nc├«t s─â ajungi s─â te plictise╚Öti c├«t mai pu╚Ťin. Una e s─â te plictise╚Öti c├«nd circumstan╚Ťe temporare te ╚Ťin departe de tot ce e semnificativ pentru tine ╚Öi alta e s─â fii mereu plictisit ├«n condi╚Ťiile vie╚Ťii tale obi╚Önuite. Una e s─â te plictise╚Öti uneori ╚Öi alta e s─â fii un om plictisit mereu. Nu mai pomenim de tragedia de a fi un om plicticos...

Nu orice plictiseal─â trebuie eradicat─â. M─â ├«ntristeaz─â ├«ncercarea aproape reu╚Öit─â ast─âzi de a elimina total plictiseala din universul de via╚Ť─â al celor mici. Un copil care nu apuc─â s─â se plictiseasc─â nici m─âcar o clip─â, singur ├«n camera lui, un copil care nu e livrat nicic├«nd lui ├«nsu╚Öi nu va ├«nv─â╚Ťa niciodat─â s─â-╚Öi organizeze priorit─â╚Ťile, nu ├«╚Öi va da seama ce ├«i place cu adev─ârat ╚Öi ce ├«l las─â indiferent. Totul va fi c─âldicel pentru c─â dac─â experien╚Ťele s├«nt toate amuzante, toate antrenante, ajung s─â se egalizeze, neutraliz├«ndu-se reciproc. C├«t─â vreme s├«nt copii o mai scot cumva la cap─ât, ei se stric─â mai greu, dar odat─â ajun╚Öi adul╚Ťi vor fi victime sigure ale atacurilor unei plictiseli cr├«ncene, f─âr─â leac.

Există un timp pentru toate. Marea plictiseală trebuie trăită în copilărie.

Lucia Terzea-Ofrim este conferen╚Ťiar univ. dr., pred─â cursuri de antropologie cultural─â la Facultatea de Litere, Universitatea din Bucure╚Öti. ├Än prezent este lector de limba rom├ón─â la Universitatea din Tel Aviv. Cea mai recent─â carte ap─ârut─â ÔÇô Ferestre cu pove╚Öti / Window Stories, Editura Monitorul Oficial, 2019.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.