Electoratul are memoria scurtă

Sidonia BOGDAN
Publicat în Dilema Veche nr. 587 din 14-20 mai 2015
Electoratul are memoria scurtă jpeg

La trei ani de la căderea Guvernului Ungureanu, premierul Victor Ponta a vrut să puncteze electoral momentul, reamintind românilor acea perioadă grea din viaţa lor, cînd li s-au tăiat salariile şi pensiile. Cel mai probabil, şi după cinci ani, şi după şapte ani, Ponta ar proceda la fel, ar încerca să reactiveze memoria recentă a alegătorilor, dintr-un calcul foarte simplu. Toate studiile sociologice făcute în Occident arată că memoria electoratului este scurtă, mintea cetăţeanului fiind mai degrabă setată să arunce la coşul de gunoi momentele şi conţinutul politicianist decît să le înregistreze. Cu o singură excepţie: votanţii nu uită acele măsuri care le-au afectat într-un mod fundamental viaţa, iar reducerea salariilor cu 25% se încadrează perfect în această categorie. Ca principiu, electoratul uită părţile bune, dacă există, ale unei guvernări sau ale unui politician, considerînd că acestea i se cuvin, dar va ţine însă minte pentru mult timp traumele colective. Deşi ar putea părea exagerată comparaţia, pentru unii alegători, în marea lor majoritate oameni cu venituri minime spre medii şi cu o familie de întreţinut, reducerea salariilor chiar a reprezentat o traumă. 

A cere votul cuiva prin evocarea unui moment dureros provocat de adversarul politic devine, astfel, cel mai facil mod de a cîştiga competiţia electorală. Nu mai are nici o relevanţă că guvernarea actuală are performanţă zero, cîtă vreme doliul politic este umflat artificial şi menţinut în mintea electoratului, voturile şi simpatia vor curge ca la cîştigarea marelui

Deşi nu ne place să recunoaştem, comportamentul şi opţiunile politice ale electoratului se construiesc în principal după criterii subiectiv-afective şi foarte puţin în funcţie de pilonii logicii sau după un calcul pragmatic. Memoria afectivă, simpatiile şi antipatiile faţă de un candidat sînt cele care triază informaţia care ne face să luăm o decizie la vot. În rest, programele electorale, sutele de kilometri promişi pe hîrtie, reformele stagnate, incompetenţa unor lideri, scandalurile politice? Totul e uitare. În relaţia cu politicul, electoratul iartă şi uită multe. E ca-n dragoste. 

Dacă ar fi să alegem două momente fixe pe axa cărora se mişcă memoria colectivă a electoratului nostru, acestea ar putea fi, la o extremă, „gogonata, mîine-i gata“ a lui Oprescu referitoare la autostrada suspendată, iar la cealaltă – anunţul dur al Guvernului Boc privind tăierea salariilor. 

Deşi a fost o minciună sfruntată, un proiect utopic – bombastic, menit să stîrnească mai degrabă rîsul decît indignarea –, electoratul bucureştean n-a taxat la vot fantasmagoria primarului Sorin Oprescu, atunci cînd acesta le-a cerut bucureştenilor un al doilea mandat. Au uitat-o? Posibil că nu, însă minciuna respectivă a fost percepută drept un element ce-i compune charisma de politician, iar Oprescu joacă perfect rolul băiatului simpatic din cartier, pe care nu poţi să-l iei prea în serios, dar nici să te superi. Simpatia pentru personaj a fost cea care a triat informaţiile: cele rele să se ducă, cele bune să rămînă. Bucureştenii nu i-au uitat minciuna, dar l-au iertat. Şi i-au dat votul. 

Nu numai că electoratul uită zgomotul, bîrfele şi incompetenţa politică, dar sociologii susţin că au întîlnit alegători care, la cîteva luni după scrutin, uitaseră pînă şi numele candidatului pe care puseseră ştampila. Cîţi dintre români ştiu numele senatorului sau deputatului care îi reprezintă în Parlament? Foarte puţini. Ăsta-i şi motivul pentru care politicienii reuşesc „să se reinventeze“ – cît de cunoscută ne este expresia. Cadrul predefinit al momentului în care îşi poate resemnifica faptele, configurarea politică la momentul X, prezentul în desfăşurare sînt mult mai importante pentru un politician decît istoricul său recent. Din istoric se reţine notorietatea. Atît. 

Altfel, cu cît ne îndepărtăm mai mult de prezent şi vrem să analizăm memoria colectivă, cu atît elementul nostalgic este cel care va influenţa grila noastră de interpretare. Dovada? Nostalgia după comunism, care a reieşit în toate sondajele de opinie postdecembriste. Şi după 25 de ani de la Revoluţie, în ciuda ororilor, abuzurilor şi a sărăciei dezumanizante, comunismul a fost perceput de majoritatea populaţiei mai degrabă ca o idee bună, indiferent dacă bine sau prost aplicată, potrivit celor patru sondaje de opinie, publicate pe site-ul Institutului de Investigare şi Cercetare a Crimelor Comunismului şi Exilului Românesc (IICCMER). 

Această viziune pozitivă s-a regăsit atît în evaluarea în sine a intervalului istoric, cît mai ales comparativ cu perioada prezentă. Nicolae Ceauşescu este socotit a fi avut un impact mai degrabă pozitiv decît negativ. 

Cu ajutorul filtrelor care triază şi reţin numai imaginile plăcute, trecutul devine bun, în evocările românilor, prin comparaţie cu un prezent care ne crispează, ne complexează social şi nu ne satisface. În contextul acesta, rememorarea trecutului la români apare ca o stare, ca un sentiment pe care industria cinematografică l-a intuit perfect şi l-a exploatat pe măsură. 

Toţi românii uită în funcţie de modul în care sînt afectaţi personal de o decizie sau de modul în care sînt interesaţi de fenomenul politic. Unii uită greu tăierile salariilor sau ale pensiilor speciale, alţii vor ţine minte mult timp „lovitura de stat“ din vara anului 2012, atunci cînd preşedintele Traian Băsescu a fost suspendat de către opoziţie într-o singură zi, punînd în pericol fundamentele statului de drept. Pentru un anumit segment al electoratului, inconştienţa opoziţiei a fost un gest politic de neuitat. 

Timpul, însă, le rezolvă pe toate. Reacţia de respingere faţă de PNL-ul de atunci s-a diminuat în cei trei ani scurşi. Uitare? Întrucîtva da,

-ul este altul, grila de interpretare a faptelor politice este nouă. Vechiul PNL, cel care îl suspendase pe Traian Băsescu, este compus acum şi din vechiul PDL, cel care tăiase salariile bugetarilor. Un mic

, prin fuzionarea celor două partide, a făcut ca ambele segmente ale electoratului să-şi reconsidere comportamentul, opţiunile şi deschiderea politică. 

Altminteri, uitarea unor momente politice înseamnă igienă şi sănătate curată pentru confortul psihic al cetăţeanului. Să ne mai aducem aminte că, în urma alegerilor parlamentare, în anul 2012, partidul lui Dan Diaconescu, din cauza notorietăţii lui, a primit 68 de scaune în Parlament? Să ne mai amintim că vedeta OTV a cerut voturi promiţînd unei părţi a electoratului amnistie totală şi 20.000 de euro celor care se înscriu în partidul său? Mai bine nu. Masochismul electoral cu siguranţă nu face parte din această temă.

România liberă. 

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Dar dacă ești tînăr, sărac și bolnav?
Salvează tinerețea – vîrsta la care se spune că poți orice – chiar orice nenoroc sau chiar orice nefericire?
p 10 jpg
Povara tinereții
Copilăria se încheie, adesea, abrupt, după o vacanță de vară – tinerețea se consumă lent, se îngemănează cu bătrînețea firesc, insesizabil.
16781709398 92dac8f6bb c jpg
Primăvară în decembrie
„Femeile au devenit mai puțin interesate de machiaj și mai mult de frumusețea în ansamblu, cea care radiază din interior spre exterior, spre ideea de wellness.”
p 11 jpg
Note despre „încă”
De-ar fi să trebuiască să cred totuși în ceva și tot n-aș (putea) crede în Dumnezeu! Intuiție, vanitate, consolare – ține aceasta de vîrstă?
p 12 jpg
Tinerețea are coloană sonoră
Sînt părți de suflet în legătură cu care vom fi mereu subiectivi.
640px Pierre Auguste Renoir The Boating Party Lunch jpg
Simțire și nepăsare
Se spune că tinerețea, la fel ca și copilăria, nu e conștientă de ea însăși, că abia mai tîrziu ajungi să ți le amintești cu nostalgie și să le apreciezi adevărata valoare.
p 13 jpg
Oase ușoare ca ale păsărilor
Îi privesc atentă pe oamenii foarte tineri.
2722374996 d24e7fdf0e c jpg
Tinerii bătrîni și bătrînii tineri Cum mai măsurăm tinerețea?
Cred că merită să pledăm și, mai mult, e destul de limpede faptul că nu există o compartimentare netă a tinereții și a bătrîneții dată de vîrste și condiții, ci ele există simultan, în orice moment al vieții.
50294010101 132de799e7 c jpg
Anii ’90
Anii ’90 s-au încheiat pe 31 decembrie în Piaţa Revoluţiei, cînd deasupra noastră şi sub egida PRO TV-ului s-a înălţat un înger kitsch.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Învățături fără dezvăț
Trăim o vreme în care toți credem cu tărie că educația este esențială.
p 10 credit C  Hord jpg
p 11 credit C  Hord jpg
Pedagogia juridică între învăț și dezvăț
Avizele Consiliului Legislativ, în măsura în care ar fi urmate, sînt o bună premisă pentru creșterea calității legilor adoptate de Parlament.
p 13 credit C  Hord jpg
Seducția. Didactica nova?
Profesorul trebuie să fie el însuși seducător.
p 14 credit C  Hord jpg
Nu mai mîngîiați cercul!
Orice rol este făcut dintr-o continuă modelare a sensibilităţii interioare.
Mîntuirea biogeografică jpeg
Jurnal de glande și hormoni
Glandele endocrine și hormonii sînt o bună metaforă a importanței lucrurilor „mărunte”.
DS jpg
Minunatele isprăvi ale Adrenalinei (basm suprarenal)
Avea în ea atîta energie fata asta cît să transforme repausul într-un motor puternic.
640px Human mind, Human Universals png
p 11 sus jpg
Despre iubire, cu rigla si compasul. O încercare de endocrinologie euclidiană
Omul de știință stă drept, rezistă seducției misterioase și pune problema clar: în ce constă chimia acestei biologii?
p 12 sus jpg
Despre iubire și alte droguri
Iubirea romantică motivează o serie nesfîrșită de alegeri individuale și joacă un rol fundamental în elaborarea planurilor noastre de viață.
p 13 Hans Holbein, Henric al VIII lea WC jpg
Hormonii: „dirijorii” lichizi care ne schimbă corpul fizic și istoria
În epoca de formare a operei italiene, rolurile feminine erau interpretate de bărbați castrați, deveniți astfel eunuci.
640px Bloodletting 1 298x300 jpg
Profilul hormonal
Hormonii îți schimbă comportamentul sau comportamentul îți modifică profilul hormonal?
All Art is Erotic (Unsplash) jpg
Avem erotism în arta românească?
Cum rămîne totuși cu senzația că eroticul și erotismul au ocolit arta românească?
E cool să postești jpeg
Logica bunului-simț
De ce este logic să avem bun-simț chiar într-o societate care își pierde din ce în ce mai mult această noțiune?
p 10 jpg
Drumul în sus
E adevărat că bunul-simț nu poate fi construit fără simțul comun.

Adevarul.ro

8  SANDA MARIN jpg jpeg
Decalogul celebrei Sanda Marin în bucătărie. Reguli de aur pentru preparate senzaționale, cum păstrezi untul proaspăt
Sanda Marin, una dintre cele mai îndrăgite bucătărese din toate timpurile, a lăsat femeilor sfaturi prețioase. Lucrarea sa despre gătit inspiră de peste 70 de ani toate gospodinele să pregătească preparate delicioase.
rugaciune credinta lumina paste shutterstock 712661815 jpeg
De ce sunt credincioșii mai sănătoși, mai fericiți și trăiesc mai mult? Ce spun studiile despre psihic și organism
Baza de dovezi care leagă credința de o sănătate mai bună durează de zeci de ani și cuprinde acum mii de studii. O mare parte din aceste cercetări implică urmărirea stării de sănătate a unei populații de-a lungul anilor și chiar a deceniilor.
soldati marele razboi foto imagoromaniae jpg
Test de cultură generală: „Acum ori niciodată!“
Te crezi as în noţiuni de cultură generală? Vezi cât eşti de informat cu ajutorul acestor 27 de întrebări, clasificate pe mai multe domenii de interes.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor
Fără îndoială, una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor a fost scoaterea de sub cenușă a orașului roman Pompeii, redus la tăcere în vara lui 79 de erupția vulcanului Vezuviu.
image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.