Electoratul are memoria scurt─â

Sidonia BOGDAN
Publicat în Dilema Veche nr. 587 din 14-20 mai 2015
Electoratul are memoria scurt─â jpeg

La trei ani de la c─âderea Guvernului Ungureanu, premierul Victor Ponta a vrut s─â puncteze electoral momentul, reamintind rom├ónilor acea perioad─â grea din via┼úa lor, c├«nd li s-au t─âiat salariile ┼či pensiile. Cel mai probabil, ┼či dup─â cinci ani, ┼či dup─â ┼čapte ani, Ponta ar proceda la fel, ar ├«ncerca s─â reactiveze memoria recent─â a aleg─âtorilor, dintr-un calcul foarte simplu. Toate studiile sociologice f─âcute ├«n Occident arat─â c─â memoria electoratului este scurt─â, mintea cet─â┼úeanului fiind mai degrab─â setat─â s─â arunce la co┼čul de gunoi momentele ┼či con┼úinutul politicianist dec├«t s─â le ├«nregistreze. Cu o singur─â excep┼úie: votan┼úii nu uit─â acele m─âsuri care le-au afectat ├«ntr-un mod fundamental via┼úa, iar reducerea salariilor cu 25% se ├«ncadreaz─â perfect ├«n aceast─â categorie. Ca principiu, electoratul uit─â p─âr┼úile bune, dac─â exist─â, ale unei guvern─âri sau ale unui politician, consider├«nd c─â acestea i se cuvin, dar va ┼úine ├«ns─â minte pentru mult timp traumele colective. De┼či ar putea p─ârea exagerat─â compara┼úia, pentru unii aleg─âtori, ├«n marea lor majoritate oameni cu venituri minime spre medii ┼či cu o familie de ├«ntre┼úinut, reducerea salariilor chiar a reprezentat o traum─â. 

A cere votul cuiva prin evocarea unui moment dureros provocat de adversarul politic devine, astfel, cel mai facil mod de a c├«┼čtiga competi┼úia electoral─â. Nu mai are nici o relevan┼ú─â c─â guvernarea actual─â are performan┼ú─â zero, c├«t─â vreme doliul politic este umflat artificial ┼či men┼úinut ├«n mintea electoratului, voturile ┼či simpatia vor curge ca la c├«┼čtigarea marelui

De┼či nu ne place s─â recunoa┼čtem, comportamentul ┼či op┼úiunile politice ale electoratului se construiesc ├«n principal dup─â criterii subiectiv-afective ┼či foarte pu┼úin ├«n func┼úie de pilonii logicii sau dup─â un calcul pragmatic. Memoria afectiv─â, simpatiile ┼či antipatiile fa┼ú─â de un candidat s├«nt cele care triaz─â informa┼úia care ne face s─â lu─âm o decizie la vot. ├Än rest, programele electorale, sutele de kilometri promi┼či pe h├«rtie, reformele stagnate, incompeten┼úa unor lideri, scandalurile politice? Totul e uitare. ├Än rela┼úia cu politicul, electoratul iart─â ┼či uit─â multe. E ca-n dragoste. 

Dac─â ar fi s─â alegem dou─â momente fixe pe axa c─ârora se mi┼čc─â memoria colectiv─â a electoratului nostru, acestea ar putea fi, la o extrem─â, ÔÇ×gogonata, m├«ine-i gataÔÇť a lui Oprescu referitoare la autostrada suspendat─â, iar la cealalt─â ÔÇô anun┼úul dur al Guvernului Boc privind t─âierea salariilor. 

De┼či a fost o minciun─â sfruntat─â, un proiect utopic ÔÇô bombastic, menit s─â st├«rneasc─â mai degrab─â r├«sul dec├«t indignarea ÔÇô, electoratul bucure┼čtean n-a taxat la vot fantasmagoria primarului Sorin Oprescu, atunci c├«nd acesta le-a cerut bucure┼čtenilor un al doilea mandat. Au uitat-o? Posibil c─â nu, ├«ns─â minciuna respectiv─â a fost perceput─â drept un element ce-i compune charisma de politician, iar Oprescu joac─â perfect rolul b─âiatului simpatic din cartier, pe care nu po┼úi s─â-l iei prea ├«n serios, dar nici s─â te superi. Simpatia pentru personaj a fost cea care a triat informa┼úiile: cele rele s─â se duc─â, cele bune s─â r─âm├«n─â. Bucure┼čtenii nu i-au uitat minciuna, dar l-au iertat. ┼×i i-au dat votul. 

Nu numai c─â electoratul uit─â zgomotul, b├«rfele ┼či incompeten┼úa politic─â, dar sociologii sus┼úin c─â au ├«nt├«lnit aleg─âtori care, la c├«teva luni dup─â scrutin, uitaser─â p├«n─â ┼či numele candidatului pe care puseser─â ┼čtampila. C├«┼úi dintre rom├óni ┼čtiu numele senatorului sau deputatului care ├«i reprezint─â ├«n Parlament? Foarte pu┼úini. ─ésta-i ┼či motivul pentru care politicienii reu┼česc ÔÇ×s─â se reinventezeÔÇť ÔÇô c├«t de cunoscut─â ne este expresia. Cadrul predefinit al momentului ├«n care ├«┼či poate resemnifica faptele, configurarea politic─â la momentul X, prezentul ├«n desf─â┼čurare s├«nt mult mai importante pentru un politician dec├«t istoricul s─âu recent. Din istoric se re┼úine notorietatea. At├«t. 

Altfel, cu c├«t ne ├«ndep─ârt─âm mai mult de prezent ┼či vrem s─â analiz─âm memoria colectiv─â, cu at├«t elementul nostalgic este cel care va influen┼úa grila noastr─â de interpretare. Dovada? Nostalgia dup─â comunism, care a reie┼čit ├«n toate sondajele de opinie postdecembriste. ┼×i dup─â 25 de ani de la Revolu┼úie, ├«n ciuda ororilor, abuzurilor ┼či a s─âr─âciei dezumanizante, comunismul a fost perceput de majoritatea popula┼úiei mai degrab─â ca o idee bun─â, indiferent dac─â bine sau prost aplicat─â, potrivit celor patru sondaje de opinie, publicate pe site-ul Institutului de Investigare ┼či Cercetare a Crimelor Comunismului ┼či Exilului Rom├ónesc (IICCMER). 

Aceast─â viziune pozitiv─â s-a reg─âsit at├«t ├«n evaluarea ├«n sine a intervalului istoric, c├«t mai ales comparativ cu perioada prezent─â. Nicolae Ceau┼čescu este socotit a fi avut un impact mai degrab─â pozitiv dec├«t negativ. 

Cu ajutorul filtrelor care triaz─â ┼či re┼úin numai imaginile pl─âcute, trecutul devine bun, ├«n evoc─ârile rom├ónilor, prin compara┼úie cu un prezent care ne crispeaz─â, ne complexeaz─â social ┼či nu ne satisface. ├Än contextul acesta, rememorarea trecutului la rom├óni apare ca o stare, ca un sentiment pe care industria cinematografic─â l-a intuit perfect ┼či l-a exploatat pe m─âsur─â. 

To┼úi rom├ónii uit─â ├«n func┼úie de modul ├«n care s├«nt afecta┼úi personal de o decizie sau de modul ├«n care s├«nt interesa┼úi de fenomenul politic. Unii uit─â greu t─âierile salariilor sau ale pensiilor speciale, al┼úii vor ┼úine minte mult timp ÔÇ×lovitura de statÔÇť din vara anului 2012, atunci c├«nd pre┼čedintele Traian B─âsescu a fost suspendat de c─âtre opozi┼úie ├«ntr-o singur─â zi, pun├«nd ├«n pericol fundamentele statului de drept. Pentru un anumit segment al electoratului, incon┼čtien┼úa opozi┼úiei a fost un gest politic de neuitat. 

Timpul, ├«ns─â, le rezolv─â pe toate. Reac┼úia de respingere fa┼ú─â de PNL-ul de atunci s-a diminuat ├«n cei trei ani scur┼či. Uitare? ├Äntruc├«tva da,

-ul este altul, grila de interpretare a faptelor politice este nou─â. Vechiul PNL, cel care ├«l suspendase pe Traian B─âsescu, este compus acum ┼či din vechiul PDL, cel care t─âiase salariile bugetarilor. Un mic

, prin fuzionarea celor dou─â partide, a f─âcut ca ambele segmente ale electoratului s─â-┼či reconsidere comportamentul, op┼úiunile ┼či deschiderea politic─â. 

Altminteri, uitarea unor momente politice ├«nseamn─â igien─â ┼či s─ân─âtate curat─â pentru confortul psihic al cet─â┼úeanului. S─â ne mai aducem aminte c─â, ├«n urma alegerilor parlamentare, ├«n anul 2012, partidul lui Dan Diaconescu, din cauza notoriet─â┼úii lui, a primit 68 de scaune ├«n Parlament? S─â ne mai amintim c─â vedeta OTV a cerut voturi promi┼ú├«nd unei p─âr┼úi a electoratului amnistie total─â ┼či 20.000 de euro celor care se ├«nscriu ├«n partidul s─âu? Mai bine nu. Masochismul electoral cu siguran┼ú─â nu face parte din aceast─â tem─â.

Rom├ónia liber─â. 

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.