Educaţia: formare sau informare?

Publicat în Dilema Veche nr. 691 din 18-24 mai 2017
Educaţia: formare sau informare? jpeg

Unul dintre cele mai triste ╚Öi cumva chiar revolt─âtoare spectacole umane mi se pare c─â ne este oferit de vederea acelor seniori r─âi ╚Öi pro╚Öti care ne otr─âvesc ├«nt├«lnirile cu veninul ╚Öi necunoa╚Öterea acumulate de-a lungul vie╚Ťii. Nu vorbesc de acei b─âtr├«ni ajun╚Öi senili din motive medicale sau de cei iremediabil zdruncina╚Ťi l─âuntric din cauza unor diverse accidente biografice, independente de ei: r─âzboaie, boli, cataclisme etc. Nu, eu vorbesc de aceia care au dus o via╚Ť─â normal─â ╚Öi care la v├«rsta senectu╚Ťii se prezint─â acri ╚Öi inep╚Ťi. E trist ╚Öi cumva ├«mpotriva firii ca la cap─âtul a ceea ce ar trebui s─â fie un parcurs existen╚Ťial de formare ╚Öi dezvoltare personal─â s─â te prezin╚Ťi lumii plin de fiere ╚Öi nerozie. Senectutea ar trebui s─â fie ├«nso╚Ťit─â de ├«n╚Ťelepciune, de bun─âtate ╚Öi senin─âtate, ╚Öi nu de venin ╚Öi stupiditate. Cine e de vin─â? Individul? Societatea? Vina e, f─âr─â doar ╚Öi poate, ├«mp─âr╚Ťit─â, dar cred c─â vina principal─â o poart─â educa╚Ťia. Nu s├«ntem educa╚Ťi s─â devenim mai buni, mai drep╚Ťi, mai ferici╚Ťi sau mai ├«n╚Ťelep╚Ťi. S├«ntem educa╚Ťi s─â repet─âm ╚Öi s─â reproducem spusele profesorilor no╚Ötri, ei ├«n╚Öi╚Öi fiind uneori acri ╚Öi plictisi╚Ťi, ano╚Öti ╚Öi t├«mpi. Mai mult, poate chiar s├«ntem educa╚Ťi, ├«n lipsa deprinderii de a ne analiza critic via╚Ťa ╚Öi comportamentul, s─â repet─âm o parte dintre gre╚Öelile p─ârin╚Ťilor no╚Ötri.

Pedagogii ├«mpart educa╚Ťia ├«n trei mari categorii: educa╚Ťia formal─â, nonformal─â ╚Öi cea informal─â. Pe scurt ╚Öi simplific├«nd lucrurile, educa╚Ťia formal─â este dat─â de tot palierul de activit─â╚Ťi pedagogice care se desf─â╚Öoar─â la ╚Öcoal─â, cea nonformal─â este ansamblul de activit─â╚Ťi educative care se desf─â╚Öoar─â ├«n afara cadrului institu╚Ťionalizat al ╚Öcolii, iar educa╚Ťia informal─â este tot ce ne ├«nconjoar─â ╚Öi ne populeaz─â spontan ╚Öi neinten╚Ťionat pedagogic via╚Ťa noastr─â cotidian─â, dar care are o finalitate educativ-formatoare. ├Än plus, prin ÔÇ×╚Öcoal─âÔÇť nu ├«n╚Ťeleg cl─âdirea ╚Öcolii ca atare, ci institu╚Ťia ╚Öcolii, adic─â tot acel asamblu de m─âsuri ╚Öi procese educative care se desf─â╚Öoar─â urm─ârind un curriculum pe o perioad─â bine delimitat─â, cu obiective ╚Öi metode clar specificate ╚Öi ├«n urma c─ârora cuno╚Ötin╚Ťele ╚Öi competen╚Ťele dob├«ndite vor fi certificate ╚Öi atestate de institu╚Ťiile abilitate ├«n acest sens. Astfel, la ╚Öcoal─â o┬şmul are parte de educa╚Ťie formal─â, ├«n cadrul activit─â╚Ťilor extra╚Öcolare, de e┬şdu┬şca┬ş╚Ťie nonformal─â, iar ├«n toate celelalte contexte incidentale ╚Öi neinten╚Ťionate din punct de vedere educativ, ├«n care omul ├«nva╚Ť─â (dob├«nde╚Öte cuno╚Ötin╚Ťe, abilit─â╚Ťi ╚Öi aptitudini), de educa╚Ťie informal─â. Aceasta este cumva perspectiva sistematic─â ├«n care speciali╚Ötii din domeniul ╚Ötiin╚Ťelor educa╚Ťiei ├«mpart ╚Öi analizeaz─â lucrurile.

Din punctul meu de vedere, o alt─â distinc╚Ťie este important─â, ╚Öi anume cea care prive╚Öte educa╚Ťia ca av├«nd o latura informativ─â ╚Öi una formativ─â. Trebuie precizat, ├«n lumina celor de mai ├«nainte, c─â aspectul informativ al educa╚Ťiei nu se reduce nici pe departe doar la educa╚Ťia informal─â, dup─â cum aspectul formativ al educa╚Ťiei nu vizeaz─â doar educa╚Ťia formal─â. Cele dou─â aspecte s├«nt componentele esen╚Ťiale ale tuturor celor trei forme de educa╚Ťie. E vorba mai degrab─â aici de ceva asem─ân─âtor cumva distinc╚Ťiei ╚Öi rela╚Ťiei dintre form─â ╚Öi con╚Ťinut. Partea formativ─â a educa╚Ťiei dezvolt─â personalitatea ╚Öi caracterul omului, dup─â cum partea informativ─â dezvolt─â aria de cuno╚Ötin╚Ťe ╚Öi informa╚Ťii pe care acesta le acumuleaz─â de-a lungul vie╚Ťii.

Teza mea este c─â o ╚Öcoal─â autentic─â ar trebui s─â se focalizeze ├«n primul r├«nd pe aspectul formativ ╚Öi nu doar s─â formalizeze (s─â reglementeze ╚Öi s─â evalueze) partea informativ─â a cunoa╚Öterii, a╚Öa cum se ├«nt├«mpl─â cu prec─âdere ╚Öi, din p─âcate, la noi. Imaginea pe care ne-o ofer─â sistemul acum este una asem─ân─âtoare unei c─âm─âri pline cu tot soiul de oale ╚Öi ulcele, prin ╚Öi din care curg ╚Öi se scurg tot feluri de sosuri ╚Öi amestecuri (a se citi cuno╚Ötin╚Ťe ╚Öi competen╚Ťe). Cred c─â partea cea mai important─â a oric─ârui tip de proces educativ este ├«n primul r├«nd modul ├«n care este modelat─â oala, c├«t de robust─â ╚Öi bine proiectat─â este ╚Öi nu at├«t ce ╚Öi c├«t po╚Ťi s─â torni ├«n ea. Dac─â aceasta este fisurat─â, poroas─â, g─âurit─â sau ciobit─â, va pierde ╚Öi nu va folosi cum trebuie informa╚Ťiile acumulate, a╚Öa cum ├«n van torni ap─â ├«ntr-un ulcior spart. Omul trebuie mai ├«n┬şt├«i modelat pentru a avea capacitatea de a re╚Ťine ╚Öi utiliza cum trebuie tot ce ├«nva╚Ť─â despre sine ╚Öi univers. La ce ├«mi trebuie s─â ╚Ötiu toate capitalele lumii, dac─â eu nu ╚Ötiu cine s├«nt ╚Öi ce vreau? La ce bun c─â ╚Ötiu s─â fac integrale ╚Öi tot felul de calcule abstracte, dac─â nu ╚Ötiu s─â m─â prezint ╚Öi s─â interac╚Ťionez cu semenii mei? La ce m─â ajut─â s─â ╚Ötiu tot felul de date istorice, dac─â nu ╚Ötiu s─â-mi direc╚Ťionez ╚Öi influen╚Ťez cum trebuie istoria personal─â? Cred c─â ├«n primul r├«nd ╚Öcoala trebuie s─â ne formeze, s─â ne modeleze, ╚Öi abia dup─â aceea s─â ne informeze.

Modelarea se face explicit, prin modul ├«n care ├«nv─â╚Ť─âm, ╚Öi implicit, prin modelele pe care le adopt─âm ╚Öi care ne s├«nt oferite de c─âtre familie, ╚Öcoal─â sau societate. Dar c├«╚Ťi profesori mai s├«nt azi lua╚Ťi drept modele ╚Öi pentru c├«╚Ťi dintre cei care s├«nt la ╚Öcoal─â, ├«nc─â, ├«nt├«lnirea cu un profesor a fost determinant─â pentru evolu╚Ťia lor spiritual─â? Dincolo de toate teoriile din domeniu, educa╚Ťia ├«nseamn─â oameni care formeaz─â ╚Öi informeaz─â al╚Ťi oameni. Din p─âcate, cred c─â prea pu╚Ťini s├«nt acei profesori care formeaz─â cu adev─ârat caractere ╚Öi influen╚Ťeaz─â decisiv evolu╚Ťia unui copil, ├«n sensul ├«n care ├«i modeleaz─â ├«n bine personalitatea ╚Öi abilit─â╚Ťile cognitive ╚Öi afective. ├Änv─â╚Ť─âm enorm, epuizant de mult ╚Öi de multe, f─âr─â s─â pricepem ╚Öi s─â integr─âm cum trebuie aceste informa╚Ťii. Citim f─âr─â s─â ├«n╚Ťelegem, ac╚Ťion─âm iner╚Ťial ╚Öi mimetic.

Rom├ónia st─â relativ bine la capitolul alfabetizare (aproximativ 97% din popula╚Ťie), dar este un dezastru cu privire la analfabetismul func╚Ťional. Testele PISA administrate de c─âtre OECD ne arat─â c─â peste 40% din copiii no╚Ötri, la v├«rsta de 15 ani, ╚Ötiu s─â citeasc─â sau s─â scrie (deci nu s├«nt analfabe╚Ťi absolu╚Ťi!), dar nu ├«n╚Ťeleg un text simplu ╚Öi/sau nu pot s─â fac─â opera╚Ťii aritmetice elementare. E trist ╚Öi revolt─âtor. Media european─â a analfabetismului func╚Ťional este de aproximativ 20%, deci situa╚Ťia este c├«t se poate de ├«ngrijor─âtoare. Dar cum de s-a ajuns aici? ├Än mare parte, pentru c─â elevii no╚Ötri s├«nt obliga╚Ťi de sistem ├«n primul r├«nd s─â memorizeze informa╚Ťiile primite ╚Öi nu s─â le ├«n╚Ťeleag─â ╚Öi analizeze. ╚ścoala noastr─â se bazeaz─â pe repeti╚Ťie ╚Öi reproducere ╚Öi nu pe ├«n╚Ťelegere ╚Öi creativitate.

A ├«nv─â╚Ťa ├«nseamn─â, ├«n primul r├«nd, s─â ├«nve╚Ťi s─â ├«nve╚Ťi. Ast─âzi, accesul la informa╚Ťie nu mai ridic─â mari dificult─â╚Ťi, problema e ce facem cu acest bombardament de informa╚Ťii, cum navig─âm prin oceanul informa╚Ťional cotidian. Cum ╚Ötim ce este relevant ╚Öi autentic, cum integr─âm ╚Öi folosim ├«n mod eficient ce ├«nv─â╚Ť─âm? Aici intervine sau, mai bine zis, ar trebui s─â intervin─â ╚Öcoala. Sistemul educativ ar trebui, ├«n primul r├«nd, s─â fie centrat, s─â aib─â drept ╚Ťint─â principal─â dezvoltarea ╚Öi formarea unor elevi ╚Öi studen╚Ťi capabili s─â g├«ndeasc─â critic, care ╚Ötiu s─â-╚Öi gestioneze emo╚Ťiile ╚Öi comportamentul social, care ╚Ötiu s─â se integreze ├«n diverse comunit─â╚Ťi ╚Öi pot s─â colaboreze bine cu ceilal╚Ťi membri ai unei echipe.

Modelarea se face prin admira╚Ťie. Te formeaz─â cel pe care ├«l apreciezi ╚Öi ├«l respec╚Ťi foarte mult. Vrei s─â fii ca el sau ca ea. Te g├«nde╚Öti la ceea ce ├«╚Ťi spune ╚Öi ├«╚Ťi transmite prin cuvinte, gesturi sau atitudine, apreciezi sfaturile ╚Öi ├«ndemnurile pe care ╚Ťi le d─â. Dar c├«╚Ťi dintre noi ne g├«ndim ├«n ace╚Öti termeni la profesorii no╚Ötri? E vorba aici de profesorul idol, de profesorul guru, de profesorul maestru. Pe scurt, este vorba de profesorul-model, care ne modeleaz─â personalitatea ╚Öi destinul. Dar nu e nevoie ca aceasta s─â fie venerat ╚Öi poate nici m─âcar admirat, e nevoie s─â fie ascultat ╚Öi respectat. E nevoie de o ╚Öcoal─â care s─â ne formeze ca oameni ╚Öi care s─â nu ne deformeze sub greutatea informa╚Ťiilor pe care le avem de memorat. E nevoie de profesori de calitate, care s─â ne ├«ndrume ╚Öi s─â ne st├«rneasc─â mintea ╚Öi cunoa╚Öterea, s─â ne fac─â mai buni ╚Öi mai ├«n╚Ťelep╚Ťi. Altfel, ├«mb─âtr├«nim str├«mb ╚Öi ajungem, ├«n pragul senectu╚Ťii, acri ╚Öi pro╚Öti. 

Sorin Costreie este prorector al Univer┬şsi┬şt─â┬ş╚Ťii din Bucure╚Öti ╚Öi conferen╚Ťiar la Facultatea de Filozofie, ╚Öi a fost consilier ╚Öi secretar de stat la Ministerul Educa╚Ťiei Na╚Ťionale ╚Öi Cercet─ârii ╚śtiin╚Ťifice. Cele mai recente publica╚Ťii includ Early Analytic Philosophy ÔÇô New Perspectives on the Tradition (Springer) ╚Öi ╚śase studii fregeene (Editura Universit─â╚Ťii din Bucure╚Öti).

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Oradea ÔÇô mai ambi╚Ťio╚Öi ca de obicei
Marile drame prin care ne trece destinul, fie el personal sau colectiv, nu pot fi ├«n╚Ťelese ╚Öi nici respectate dac─â uit─âm c─â tragedia merge de bra╚Ť cu comedia prin lumea oamenilor.
Daniel David jpg
Oricine poate s─â aib─â umor
├Än ┼ú─ârile cu colectivism puternic ┼či concentrare a puterii, cum este ╚Ťara noastr─â, umorul bine reprezentat este cel legat de autoironie.
Adriana Babeti jpg
S─â r├«zi? S─â pl├«ngi? Despre r├«suÔÇÖ-pl├«nsuÔÇÖ lumii noastre
R├«sul poate fi socotit drept un fel de solu┼úie terapeutic─â pentru a ie┼či din marile ┼či micile nevroze ori din complexe (de inferioritate sau de superioritate).
Marcel Iures, Sever Voinescu, George Banu jpg
Caragiale cel lucid, Creang─â cel afectuos
Dup─â spectacole, pe scena frumosului Teatru ÔÇ×Regina MariaÔÇť din Oradea au urcat dnii George Banu ╚Öi Marcel Iure╚Ö pentru a discuta despre umorul celor doi clasici.
1024px David   The Death of SocratesFXD jpg
Socrate a fost o pisic─â
ÔÇ×Toate pisicile s├«nt muritoare. Socrate e muritor. Deci Socrate e pisic─âÔÇŁ.
p 1 jpg
Ce înseamnă rîsul?
Nu există comic în afara a ceea ce este cu adevărat omenesc.
Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?