Eco <i>Glossy</i>: checi, trendi, cuuuul!

Publicat în Dilema Veche nr. 227 din 19 Iun 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

"Protejaţi natura" şi "apăraţi-ne de încălzirea globală" sînt mesaje servite de "sus" în "jos", de la elitele glossy spre poporul cititor, aspiraţional, dornic de imitaţiune întru propria perfecţionare. Elitele cu pricina dau interviuri în revistele la (despre) modă, fac gesturi menite să inspire masele, dau exemple, îşi dau cu părerea. Rău n-ar fi. În fond, orice cale este bună pentru a atinge nobilul scop al colectării deşeurilor, înălţătorul deziderat al reducerii emisiei de gaze cu efect de seră sau măreţul final fericit al utilizării pe scară largă a producţiei de energie din surse regenerabile. Că este folosit snobismul pentru a împinge ecologismul nu e rău, în sine. De cînd se ştie România modernă, atîtea şi atîtea schimbări sociale şi de atitudine ne-au venit din Occident pe auritele aripi ale snobismului (chiar, un subiect fain, snobismul ca motor al modernizării, de la Zeletin la Paşti). Necazul eco-snobismului din (vestul şi) estul european stă atît în slabele argumente ale celor care îl promovează pe plan local, cît şi în lipsa fondului din spatele formei (deh, nefiind prima oară cînd snobismul aduce progresul, trebuie să aduc aminte de Maiorescu - Gherea, cea mai celebră polemică din manualele de liceu). Punctul 1: argumentele locale. Ele nu prea există. Tezele clamate sînt preluate, în marea lor majoritate, de pe-afară, sînt globaliste, recitate pe nemestecate, din varii surse, fără pic de discernămînt. Nu sînt adecvate local, trag pe lîngă ţintă, utilizează un limbaj CTRL-C, CTRL-V, cu o minimă traducere. Exemplele urmează. Primul argument de la punctul 1 este, să zicem, oribilul Organism-Modificat-Genetic. Nu e deloc trendi să afirmi că soia modificată genetic e inofensivă, că nu există nici o dovadă ştiinţifică doveditoare a contrariului. Trendi e să te duci cu comisarii verzi de la grinpis, să fii alături de ei în spirit cînd se urcă pe podul de la Cernavodă să protesteze. Nu contează pagubele înregistrate de fermierii cărora li s-a interzis producţia (de către ministrul Flutur, înainte de termenele negociate cu Comisia Europeană). Nu contează că hulita soie era strict pentru furajele animalelor sau pentru bio-diesel. Nu contează că soiurile "eco-cuuul" au nevoie de pesticide şi insecticide care poluează la greu. Nu contează că acum sîntem nevoiţi să importăm ceea ce produceam local. Contează că marele grinpis zice. Şi cînd el zice, noi zicem ca el. Nu avem poziţie de negociere. Nu avem nici un fel de poziţie. Nu ar fi checi. Punctul 2: subiectele locale. Acest tip de subiecte, specifice societăţii noastre, fără echivalent în "problemele globale ale omenirii", sînt lăsate de izbelişte. Cel mai izbitor este ceea ce eu numesc "cazul Suceava". Aţi observat că, de fiecare dată cînd apar viituri prin ţară, printre cele mai afectate zone este cea a Sucevei? Răspunsul l-am primit cînd m-am dus pe acolo. Obcinele sînt bărbierite. Se taie pădurea cu o frenezie demnă de o cauză mai bună. Cînd apa ia casele şi le duce la vale, întrebarea preferată a reporterilor TV este: "ce au făcut autorităţile pentru cei cărora furia apelor le-a luat agoniseala de-o viaţă?" (şabloanele pe care le recunoaşteţi fac parte din vocabularul de numai 200 de cuvinte al reporterilor de la canalele de ştiri). Nimeni nu întreabă cum a fost posibil să se radă pădure după pădure, deal după deal, în deplină exploatare privată. Da, exploatarea forestieră a adus prosperitate localnicilor. Da, acum plătesc propria lăcomie. Şi da, mulţi tembeli şi-au construit case (şi ditamai vilele) în albia inundabilă a rîurilor. Nu, nu sînt obligat (în calitate de contribuabil de Bucureşti care nu a beneficiat de banii luaţi pe păduri) să le plătesc case noi, de la buget. Ei şi-au bărbierit dealurile din spatele casei şi nu m-au luat partener la cîştig. Acum a venit apa peste ei şi ar trebui să le fiu partener la pagubă? Aici e alt necaz al eco-snobilor români: deruta ideologică. Ar vrea să fie de dreapta pentru că aşa e cuuul în România. Ecologismul militant pe care îl copiază din vest este, din păcate, fundamental spre stînga. Atunci cînd Banca Mondială şi Ion Iliescu afirmau răspicat (prin 1994) că retrocedarea pădurilor este periculoasă pentru mediu, teza a fost făcută praf. Iliescu a fost (re)catalogat drept bătrîn bolşevic care urăşte proprietatea privată. Nu era trendi să fii de acord cu neo-com-ul, nici măcar de dragul codrului. Acum venim la: Punctul 3: lecturile incomplete. Avem exponenţi de vîrf ai mişcării eco de la noi care sînt înduioşător de necitiţi. Mecanismul lor e simplu. Se iau două-trei idei din le monde diplo, se traduc aproximativ şi se lansează pe piaţă. Atunci cînd reproşezi stîngismul ineficient şi populist al afirmaţiilor, ţi se răspunde senin că eşti un român înapoiat. "Comunismul e checi şi trendi în vest, numai la noi e naşpa". Taci. Nu mai ai replică. La aşa stupiditate, ce replică mai poţi avea? Şi aici vine necazul numărul 4 al ecologismului glossy: lipsa unei replici serioase, argumentate, convingătoare. Din păcate, dezbatere publică riguroasă nu (prea) există (şi) pentru că "tabăra adversă" care să demoleze eco-miturile păguboase este mult prea slabă. Sînt prea puţini economişti români care să introducă paradigma eco în argumentaţie. Astfel, tema protecţiei naturii va avea soarta (cam) tuturor dezbaterilor "mari" (protecţionismul economic şi preţul barilului/alimentelor, Orientul Mijlociu şi soldaţii români, Putin şi preţul gazelor), adică: se recită, în reviste glossy, idei preluate şi neadecvate de către ideologi-de-ocazie-cu-lecturi-în-grabă. Pe scurt: cultura de masă, globalizată, făcută cu viteza messenger-ului. Are avantaje: leagă oamenii de pe toate continentele, e uşor de priceput, se digeră cît ai zice click. Un mare dezavantaj: nu are valoare. P.S. La OMG şi tăieri de păduri mai puteţi adăuga: reciclarea produselor organice, colectarea televizoarelor vechi, taxa verde pe computere, furnizorii agricoli de proximitate, reciclarea computerelor. Toate beneficiază doar de argumente traduse sumar din alte limbi decît româna. P.P.S. Ştiaţi că singurul magazin prosper de produse bio din Bucureşti se află în ultrasnoaba zonă a Dorobanţilor? Patronul ne-a mărturisit că, în orice altă parte, ar fi dat faliment.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Cum arată Rotunda, locul unde a fost bătaie pe „casele de 250 de euro". Prețul cu care se vând acum imobilele FOTO
Zeci de proprietari ai caselor din satul Rotunda, comuna băcăuană Gura Văii, își reabilitează și modernizează imobilele. Mai mult de jumătate din cele 205 case construite de autorități în 2005, după inundații devastatoare, și abandonate ulterior au fost cumpărate la licitație acum doi ani
image
Unde trăiesc cel mai puțin „dotaţi“ bărbaţi din lume. Locul ocupat de români în topul mondial
Cercetătorii au întocmit o hartă interactivă a statelor unde trăiesc cei mai slab dotați bărbați.
image
Tipul de brânză pe care este bine să-l mănânci înainte de culcare: adormi în timp record
Mâncatul câtorva felii de brânză înainte de culcare vă poate ajuta să adormiți rapid.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.