E nevoie de "Meseriaş..."

Publicat în Dilema Veche nr. 475 din 21-27 martie 2013
E nevoie de "Meseriaş   " jpeg

I-am întrebat, pe o serie de oameni din jurul meu, în ce măsură, dacă li se strică ceva – un pantof, un fermoar, o bicicletă, o ramă, o saltea, o pereche de ochelari etc. – îl/o repară sau îl/o aruncă şi de ce.

● „Întîi de toate, încerc să repar, orice ar fi. Arunc exclusiv în cazul în care nu găsesc un magazin/atelier specializat, sau articolul stricat nu poate fi reparat. Plecînd de la premisa empirică că reparaţia este mai ieftină, din motive financiare, aleg să repar mai întîi. Nu sînt o adeptă a risipei şi nici a consumerismului excesiv, prin urmare, am un al doilea motiv pentru care n-aş arunca. Al treilea motiv este că eu cred în necesitatea acestui tip de meserii într-o societate normală, funcţională pe principiul cererii şi ofertei de servicii, inclusiv ale celor pe care le oferă micii meseriaşi.“ (Ioana Andreescu, 39 de ani, profesoară)

● „Repar pînă în momentul în care obiectul nu mai poate fi reparat. Pentru că nu vreau să arunc şi pentru că e mai ieftin aşa. În ceea ce priveste ochelarii, sînt sub garanţie doi sau trei ani. Îi duc, deci, la reparat fără să ezit.“ (Michel Imbert, 43 de ani, responsable business development, Paris)

● „Ochelarii îi repar mai des – pentru că nu vreau să-mi fac o pereche nouă, de fiecare dată cînd pierd un şurubel de la rame. Fermoarele încerc să le repar, depinde la ce sînt ataşate. Depinde de vechimea obiectului care se strică... în funcţie de asta, decid dacă-l mai ţin sau nu.“ (S.B., 41 de ani, manager)

● „N-am mai văzut cizmari. Cizmarii cu calapod, cu petice de piele de toate culorile, cu flecuri, cuie de lemn sau de metal, tălpi «de talpă» sau de cauciuc, cu acul acela gros cu care coseau pielea. Care stăteau pe un scăunaş scund, ca cel pe care stătea bunica mea cînd mulgea vaca. Cu ochelari pe nas, ca Gepetto – eu aşa îmi amintesc. Nu mai dau pantofi la reparat de cînd – după zece ani de purtare – mi s-a rupt o sanda «grecească» din piele şi am căutat mult timp un cizmar care să vrea măcar să încerce s-o repare, respectivul mi-a reparat-o, dar nitul din talpă a ruginit şi mi-a făcut răni la picior. Ca urmare, cumpăr doar încălţăminte foarte bună. De croitori mai am nevoie, dar, în afară de înlocuit fermoare sau de cusut tivuri – chestii banale –, n-am apelat în ultimii 20 de ani la ei. Ochelarii mi-i fac în afara ţării, de cînd un control în glumă, la Viena, într-un mall, mi-a arătat că ani de zile am avut distanţa interfocală şi dioptriile complet greşite.“ (Dana Drăgoiu, 53 de ani, inginer)

...Dacă, au, în cartierul lor, anumiţi mici meseriaşi la care apelează în mod constant, şi ce fel de servicii le-au solicitat; dacă aceştia (în caz că există...) au rămas aceiaşi, în ultimul timp, şi dacă nu, cum au evoluat...

● „Singurii meşeriaşi existenţi în cartierul meu sînt cizmarul, ceasornicarul şi cel care face chei. Am apelat la cizmar şi la cel care face chei ori de cîte ori am considerat că este necesar. La ceasornicar nu am fost încă, pentru că nu am avut nevoie, dar, dacă aş avea, aş face-o fără să preget. Cei la care am apelat sînt oameni sîrguincioşi, care-şi fac meseria aşa cum au învăţat-o. Am solicitat exclusiv servicii de reparaţie/confecţionare. Sînt aceiaşi dintotdeauna. E posibil să fie şi noi, dar eu fiind conservatoare (a se citi «fidelă, dacă sînt mulţumită»), nu am căutat să îi descopăr.“ (Ioana Andreescu)

● „Croitor, cizmar, lăcătuş, magazin/atelier ochelari. Sînt aceiaşi de mult. Din ce în ce mai mulţi chinezi se instalează şi practică meseria de cizmar, combinată cu cea de lăcătuş şi fabricant de plăci de înmatriculare, (Michel Imbert)

● „În general, la piaţă se găsesc meseriaşii, nu pot spune că îi ştiu pe toţi, dar, dacă ai nevoie de ceva, pe acolo sînt. Cei de acum sînt «vechi»... nu prea apar meseriaşi noi, sînt pe cale de dispariţie...“ (S.B.)

● „Nu mai am nici un meseriaş în cartier. Am un domn stilat – că nu pot să-i spun cizmar – care face încălţăminte pe comandă, costă mii de lei o pereche. Am un atelier de porţelan pictat de mînă. Au fost, însă, o frizerie unde se foloseau briciul şi pămătuful pentru bărbierit, o farmacie unde două doamne în vîrstă preparau poţiuni şi creme, cu mojare şi balanţe – mie mi se pare că asta e o meserie –, un cizmar, un atelier de reparat haine de piele, şi au dispărut toate, cu tot cu casele în care erau. În locul lor, au apărut, într-un cartier cu case de la 1928, un soi de cubicule din sticlă şi inox, care îmi rănesc privirea şi sufletul.“ (Dana Drăgoiu, 53 de ani, inginer)

...Şi, evident, dacă sînt de părere că mai e nevoie de micii meseriaşi, şi de ce.

● „Fireşte. Pot prelungi viaţa unor obiecte. Îţi poţi face haine care să îţi vină bine.“ (Michel Imbert)

● „Da, din punctul meu de vedere, în mod clar mai este încă nevoie de ei pentru că a arunca lucruri încă foarte bune nu este un principiu economic sănătos. Mi-aduc aminte că, acum cîţiva ani, am căutat o marochinărie unde să îmi repar nişte genţi foarte bune, şi am intrat în cîteva «marochinării» unde mi s-a spus, în mod invariabil, că ei nu mai repară genţi, ci doar vînd. Atunci am realizat că micii meseriaşi sînt pe cale de dispariţie şi mi-am spus că e mare păcat.“ (Ioana Andreescu)

● „Este nevoie, întotdeauna ai ceva de reparat, iar cei care rezistă sînt cei care fac multe lucruri diverse... specializarea nu mai e rentabilă, trebuie să fii bun la toate ca să rezişti. (S.B.)

● „Da, este, nu sînt eu demodată sau nostalgică. Este nevoie de meserii, de oamenii cu mîini de aur, care făuresc ceva, ăsta e cuvîntul, e nevoie de făuritori. Pantofi, chei, haine, pălării, mănuşi, cazane de ţuică, scaune, rame de tablouri. Este nevoie de cei care îţi repară jucăria preferată, bicicleta... De cei datorită cărora eram liniştită pentru că ştiam că, orice s-ar întîmpla, există un Meseriaş.“ (Dana Drăgoiu)

anchetă realizată de Iaromira POPOVICI

Foto: L. Muntean

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Taxe si impozite jpeg
Sistemul fiscal românesc în 2025. Cum se taxează munca și ce trebuie să știe antreprenorii
Anul 2025 aduce schimbări semnificative și o complexitate ridicată din perspectivă fiscală. Mediul de afaceri din România se află într-o perioadă de transformări majore, iar companiile trebuie să se adapteze rapid la noile realități.
daniel david ubb fb jpg
Cum ar putea arăta o zi de școală pentru liceeni. Daniel David: „Un program mai flexibil, ore comasate, accent pe cultură generală”
Ministrul Educației, Daniel David, a declarat că noile planuri-cadru pentru liceu vor flexibiliza foarte mult orarul elevilor. Acesta a explicat că, în funcție de specificul materiei și de vârsta copiilor, unii profesori ar putea să predea modular.
manastirea corbii de piatra 01 foto arhiepiscopia argesului si muscelului jpg
Singurul lăcaş de cult din Romania cu două altare în acelaşi naos va fi reabilitat. De ce are o valoare excepțională
După mai bine de un deceniu în care a fost într-un stadiu avansat de degradare, Corbii de Piatră, cea mai veche mănăstire rupestră din sudul României, realizată în secolul al XIV-lea, ce găzduieşte şi cel mai vechi ansamblu de pictură, va fi reabilitată.
Pestera Meziad
Locul fabulous din România cu galerii spectaculoase care oferă senzația unui tunel natural impresionant. Trebuie să ajungi cel puțin o data în viață aici
În inima Munților Apuseni, la granița dintre Pădurea Craiului și Defileul Crișului Repede, se află una dintre cele mai impresionante peșteri din România, Peștera Meziad. Situată în județul Bihor, în Valea Meziadului, această comoară subterană este o vizită obligatorie pentru pasionații de natură, is
Ciorba de pui a la grec jpeg
Ce să pui în ciorba de pui a la grec, pentru a ieși ca la restaurant. Trucuri și ingrediente care fac diferența
Ciorba de pui a la grec este un preparat savuros, cu o textură catifelată și un echilibru perfect între cremozitate și aciditate.
donald trump discurs învestire FOTO profimedia 0955734309 jpg
Donația pentru participarea la învestirea lui Trump - 50.000 de dolari. „Oricine dă bani are acces la masă și face poză cu oricine”
Publicații din SUA au dezvăluit că pentru o donație de minimum 50.000 de dolari oricine putea participa la evenimentele ocazionate de învestirea lui Donald Trump. „La ei lobby-ul e reglementat și acceptat”, a explicat Andrei Caramitru.
arme nucleare
Profesorul Cătălin Avramescu, candidat la alegerile prezidențiale: „România ar trebui să dețină arme nucleare pentru a intimida Rusia”
Profesorul universitar Cătălin Avramescu, care și-a anunțat recent candidatura la prezidențiale, a declarat în exclusivitate pentru „Adevărul” că România ar trebui să dețină arme nucleare pentru a intimida Rusia.
trump jpg
Războiul lui Trump cu emigranții poate aduce și oportunități. Sociolog: „probabil numărul românilor care s-ar califica e mic”
Tabăra republicană care vrea politici restrictive de imigrație a obținut o victorie prin decizia lui Trump de a elimina obținerea cetățeniei de către copiii născuți în SUA. O altă tabără are șanse să obțină condiții mai ușoare de acordare a cetățeniei pentru persoanele cu abilități tehnologice.
elena ghica historia jpg
22 ianuarie: Ziua când s-a născut Elena Ghica, prima feministă din istoria României
Ziua de 22 ianuarie mai este cunoscută în istorie pentru momentul primului guvern unitar al Principatelor Unite ale Moldovei şi Valahiei, este ziua când a murit Regina Victoria a Marii Britanii. Tot pe 22 ianuarie s-a născut George Motoi, regizor de teatru și actor român.